Atunci când începe grădinița, există așa o mare de lacrimi și noi, ca educatoare, oferim foarte multe îmbrățișări. Plânsul copiilor la începutul grădiniței face parte din „perioada de adaptare, care înseamnă tristețe. Nu numai copilul va plânge, ci și dumneavoastră,” a spus Roxana-Ionela Vornicu, profesor pentru educație timpurie, psihopedagog și formator în programul „Să fim prieteni fără bullying” al Salvați Copiii, într-un podcast realizat de Salvați Copiii.
„Deși dureros și pentru copil, și pentru părinte, și pentru noi, pentru că noi stăm cu acel copil, suntem parteneri, dar el trebuie să integreze partea aceasta, chiar dacă este dureroasă. Dar e pe o perioadă foarte scurtă și nu e traumatizant”, a spus Roxana-Ionela Vornicu
„Nu este traumatizant, în sensul în care părintele îi explică copilului: «Uite, vei merge la grădiniță, ce se va întâmpla la grădiniță», fără minciuni. Deci, foarte important, să-i spunem copilului adevărul, pentru că are dreptul să știe adevărul.
Mai sunt părinți care spun: «Uite, stai doar o oră, două și vine mami să te ia». Și, bineînțeles, mami nu vine. Și atunci copilul înțelege că el a fost mințit și își pierde încrederea”, a susținut Roxana-Ionela Vornicu.
Declarații Roxana-Ionela Vornicu, profesor pentru educație timpurie, psihopedagog și formator în cadrul programului Salvați Copiii „Să fim prieteni fără bullying”, într-un podcast realizat de Salvați Copiii:
Moderatoare: Plânsul atunci când mama, tata îl lasă la grădiniță la 3 ani, în primul an… Ar putea fi părinți care ar spune: „Plângea teribil, avea crize de furie, se tăvălea pe jos, nu l-am mai lăsat să meargă, era prea dureros pentru noi și pentru el.”
Roxana-Ionela Vornicu: Pentru acest lucru noi avem un tratament. Înainte de a începe grupa mică, facem o ședință cu părinții și le explicăm: „Să știți că cei mici vor avea o perioadă de adaptare, o perioadă de adaptare care înseamnă tristețe. Nu numai copilul va plânge, ci și dumneavoastră. Așa că aveți încredere. Noi o să vă ținem la curent cu tot ceea ce se întâmplă. Noi avem cea mai mare deschidere și disponibilitate pentru copilul dumneavoastră și totul este în regulă.”
Și așa se întâmplă. Adică, atunci când începe grădinița, există așa o mare de lacrimi și noi, ca educatoare, oferim foarte multe îmbrățișări.
Anul acesta am preluat grupa mică și mi s-a întâmplat ca o mămică să vină cu copilașul. El plângea, nu a frecventat creșa și perioada de adaptare a fost puțin mai grea. Și mi-a zis: „Nu știu ce să fac, plânge foarte tare, nu a vrut să vină.” Și am spus: „Aveți încredere. Noi vă ținem la curent cu tot ceea ce se întâmplă, oferim cât de multă iubire avem și, cu cea mai mare încredere, poate veni.”
Și atunci am văzut că a inspirat și a expirat și s-a liniștit. Și băiețelul a venit cu noi. E bine. Și după două săptămâni, tot așa, de plâns, dar plânsul, gradual, până la finele săptămânii deja nu mai era acel plâns.
Și, vorbind ulterior cu dumneaei, mi-a spus: „Știți, am avut așa de mari emoții, dar mi-ați spus să am încredere și chiar așa am făcut. Și bine că am făcut așa, pentru că am avut încredere.”
Moderatoare: Deci e important pentru educatoare să facă asta.
Roxana-Ionela Vornicu: Da. Deși dureros și pentru copil, și pentru părinte, și pentru noi, pentru că noi stăm cu acel copil, suntem parteneri, dar el trebuie să integreze partea aceasta, chiar dacă este dureroasă. Dar e pe o perioadă foarte scurtă și nu e traumatizant.
Nu este traumatizant, în sensul în care părintele îi explică copilului: „Uite, vei merge la grădiniță, ce se va întâmpla la grădiniță”, fără minciuni. Deci, foarte important, să-i spunem copilului adevărul, pentru că are dreptul să știe adevărul.
Mai sunt părinți care spun: „Uite, stai doar o oră, două și vine mami să te ia.” Și, bineînțeles, mami nu vine. Și atunci copilul înțelege că el a fost mințit și își pierde încrederea.
Deși e dureros, avem o perioadă de adaptare și avem încredere în proces.
