România are una dintre cele mai mari rate de neocupare a posturilor didactice cu profesori calificați, în rândul țărilor membre și partenere ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Aproximativ 2,8% dintre posturile didactice din școli (învățământ primar și secundar) erau neocupate în anul școlar 2024-2026, potrivit ultimei ediții a raportului internațional „Education at a Glance” – 2026, publicat azi, 29 septembrie, de către OCDE. Același raport arată că cel mai mare deficit de profesori se înregistrează în domeniile Matematică și Științe Naturii, în condițiile în care domeniile STIM sunt un punct forte pentru învățământul superior românesc față de alte țări OCDE, din perspectiva numărului de absolvenți, conform aceluiași raport.
- Education at a Glance 2026 este ultima ediție a raportului anual realizat de OCDE privind educația și oferă date comparative pentru țările membre și partenere la principalii indicatori în domeniu. Anul acesta, accentul este pus pe deficitul de profesori. România participă la acest studiu din 2023.
Nota de țară pentru România (vezi la finalul articolului) ce însoțește studiul publicat astăzi arată că „se estimează că 2,8% dintre posturile didactice rămân neocupate în România, una dintre cele mai ridicate rate în rândul țărilor cu date comparabile”.
Potrivit documentului citat, „această situație indică faptul că școlile sunt adesea în imposibilitatea de a recruta profesori pentru anumite posturi, mai degrabă decât de a ocupa posturile cu personal mai puțin calificat. În general, prevalența deficitelor de profesori diferă în funcție de disciplină, dar [în cazul României] ele sunt mai pronunțate la Matematică și Științe.”
Raportul OCDE notează că există două grupuri de țări în funcție de modul cum este raportat numărul de posturi neocupate cu profesori calificați: număr estimat înainte de începerea anului școlar (model aplicat în România și alte opt sisteme de educație), respectiv număr de locuri rămase vacante după începerea anului școlar (12 sisteme de învățământ).
Datele OCDE privind rata de neocupare a posturilor vacante în 2024-2025:
În cazul României, rata posturilor neocupate în învățământul primar și secundar (total), pentru anul școlar 2024/2025, a fost de 2,8%. A fost a doua cea mai mare rată – după Luxemburg (3,6%) din primul grup de țări, unde calculul se face înainte de începerea anului școlar. Din al doilea grup de 12 sisteme, doar două țări au raportat rate mai mari de neocupare – Chile (2,9%) și Letonia (3%).
- În învățământul primar, rata de neocupare cu profesori calificați, în România, a fost de 1,5% – a treia cea mai mică din primul grup, după Luxemburg – 3,1% și Belgia (Comunitatea Franceză) – 1,8%. La acest nivel, din al doilea grup de țări au avut rate mai mari Chile, Irlanda, Letonia, Olanda, Suedia.
În învățământul secundar, situația este mai problematică pentru România: 3,3% dintre posturi au rămas neocupate, valoare depășită, din primul grup de țări, doar de Luxemburg (4,1%). Din al doilea grup, au avut rate mai mari doar Chile și Letonia.
Matematică și Științe – mulți absolvenți de facultate, dar deficit mare de profesori
Principalele domenii unde România raportează deficit de profesori pentru anul 2024-2025 sunt Matematica, Științele Naturii, Educație fizică/Sănătate și Arte. Nu este raportat deficit la Limba și literatura română, Limbi străine sau Studii sociale.
Țara se numără, deci, în rândul celor 11 sisteme de educație care raportează scăderi la Matematică și Științe (vezi grafic deschidere).
Nota de țară remarcă, în schimb, că România are o pondere foarte ridicată a absolvenților de studii universitare în domenii STIM (Știință, Tehnologie, Inginerie, Matematică). Circa 30% dintre absolvenții români sunt specializați în astfel de domenii – cel mai mare procent în rândul studenților naționali. Procentul este considerabil mai mare decât media OCDE, de 23% (media UE – 25%). Procentul României în ceea ce-i privește pe absolvenții STIM este mai mic doar decât cel raportat de Austria, Germania, Coreea de Sud, dintre toate cele 50 de țări membre și partenere OCDE luate în considerare.
Distribuția absolvenților de facultate după domenii de studiu (2024), în România și celelalte țări membre și partenere OCDE:
Nota de țară, pe de altă parte, semnalează că performanța aceasta a României „contrastează” cu situația generală a absolvenților de studii superioare: Doar 18% dintre persoanele cu 25-64% din România au o diplomă universitară, comparativ cu 43% media OCDE.
Ce mai remarcă raportul OCDE privind calificarea, angajarea și retenția profesorilor:
În România, doar 2,3% dintre toți profesorii din învățământul primar și secundar nu erau profesori calificați în 2024-2025, mult sub media OCDE de 9,1%
Pe baza TALIS 2024, studiu realizat în rândul profesorilor tot de către OCDE, în România persoanele aflate la a doua carieră reprezentau 7,1%, la nivel gimnazial. Media OCDE era ușor mai mare, de 8,4$%.
- Tot studiul TALIS 2024 este folosit pentru a indica faptul că peste două treimi dintre profesorii din OCDE (68,4%) erau mulțumiți de condițiile de angajare, neluând în calcul salariile, dar numai 38,7% erau mulțumiți de salarii. În România, mult mai mulți exprimau satisfacție față de aceste lucruri: 81,1% dintre profesorii de gimnaziu erau mulțumiți de condițiile de angajare, iar 57,2% erau mulțumiți de salarii – Edupedu.ro a scris pe larg despre această situație într-o analiză publicată în octombrie 2025
Profesorii din România tind să fie mai înaintați în vârstă decât alte categorii de angajați, situație similară cu cea din OCDE, dar procentul profesorilor în vârstă este mai mic în România decât la nivelul organizației. Astfel, la nivel OCDE, 25% dintre profesorii de învățământ secundar au vârste de 55 de ani și peste, față de 19% în cazul angajaților cu masterat și 21% în cazul tuturor angajaților. În România, 19% dintre profesorii de învățământ secundar au cel puțin 55 de ani, față de 11% în cazul angajaților cu masterat și 16% în cazul tuturor angajaților.
La nivel OCDE, numărul profesorilor din școli publice și private – ciclul primar a crescut cu 13% între 2015 și 2024, chiar dacă numărul elevilor de ciclu primar a crescut cu doar 2% în aceeași perioadă. În România, numărul profesorilor de școală primară a scăzut cu 3% între 2015-2024, pe fondul unei scăderi cu 7% a numărului de elevi.