România se află pe ultimul loc în rândul țărilor membre și partenere/candidate ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) în ceea ce privește finanțarea educației, ca procent din PIB, arată cea mai nouă ediție a principalului raport anual privind educația al OCDE, Education at a Glance 2026, publicat astăzi, 29 septembrie. Raportul notează că nivelul cheltuielilor unui guvern pentru educație este relevant pentru prioritatea alocată acestui guvern. În cazul României, bugetul redus pentru educație este însoțit de alte performanțe negative privind rezultatele acestui sector: țara se află pe ultimul sau pe ultimele locuri în UE la indicatori-cheie, de la cel referitor la participarea la educație timpurie la cele privind pregătirea adulților.
- Education at a Glance 2026 este ultima ediție a raportului anual realizat de OCDE privind educația și oferă date comparative pentru țările membre și partenere la principalii indicatori în domeniu. Anul acesta, accentul este pus pe deficitul de profesori. România participă la acest studiu din 2023.
Investițiile României pentru educație, comparativ cu cele din cadrul OCDE, organizație la care țara urmărește să adere:
România are printre cei mai puțini bani alocați de la buget pentru educație, în rândul țărilor membre și partenere ale OCDE, potrivit raportului Education at a Glance 2026. Acesta ia ca referință, la capitolul finanțarea educației, anul 2023, care în România a fost marcat de greva majoră a profesorilor, soldată cu creșteri ale salariilor cadrelor didactice.
Potrivit Notei de țară pentru România, cheltuielile guvernului pentru educație este un indicator pentru nivelul de prioritate alocat de autorități acestui domeniu, comparativ cu alte servicii publice. Or, în România anului 2023, datele incluse în raportul OCDE arată că cheltuielile guvernului pentru educație au reprezentat 6,4% din totalul cheltuielilor guvernamentale, printre cele mai mici rate la nivel OCDE, unde media a fost de 9,8%. Ca procent din PIB, cheltuielile publice pentru educație au fost, în România, de 2,6% în 2023, în creștere foarte mică față de anul de referință 2015 și mult sub media OCDE de 4,2% din PIB în același an 2023.
Datele din raport arată că, în rândul țărilor membre și partenere/candidate OCDE, România a avut cele mai mici cheltuieli pentru educație ca procent din PIB și a fost pe locul 2 din coadă (înaintea Greciei/Ungariei) ca procent din totalul cheltuielilor guvernamentale.
Indicatori privind rezultatele educației – nivelul absolvenților, educație timpurie, situația NEET
Raportul anual al OCDE analizează rezultatele educației pentru fiecare categorie de populație, de la cei mai mici copii la gradul de finalizare a studiilor liceale și superioare, precum și pregătirea adulților.
Un lucru scos în evidență în ceea ce privește România este că un sfert dintre tinerii din țară (25-34 de ani) nu au terminat liceul, de peste două ori mai mult decât media OCDE. Dacă, în medie la nivel OCDE, 14% dintre băieți și 11% dintre fete în această categorie de vârstă nu terminaseră liceul, în România 23% dintre băieți și 27% dintre fete aveau cel mult studii gimnaziale.
Nivelul de studii al tinerilor din țările membre și partenere OCDE, inclusiv România (sursa: Education at a Glance 2026):
Nota de țară subliniază că adulții care nu termină liceul se confruntă cu un risc mai ridicat de șomaj, cu venituri reduse și este mai puțin probabil ca ei să participe la educație și formare pe parcursul vieții.
Iar aceste riscuri sunt mai pronunțate în cazul tinerelor femei, în condițiile în care, în România, aproximativ 70% dintre tinerele care nu au terminat liceul nu participă la piața muncii – una dintre cele mai ridicate rate din OCDE. La aceeași categorie de vârstă, rata femeilor care nu au activitate, în rândul absolventelor de facultate, este de doar 10%, arată nota de țară.
În același timp, în România mai puțin de un sfert dintre tineri (25-34 de ani) aveau studii superioare în 2025: 21% dintre băieți și 25% dintre fete. Situația cunoaște o scădere față de 2015, când 23% dintre tinerii de 24-34 de ani și 28% dintre tinere terminaseră facultatea.
- Procentele sunt de două ori mai mici decât mediile UE (39% băieți, 53% fete) și decât cele ale OCDE (41% băieți, 54% fete).
La nivelul populației adulte active (25-64 de ani), doar 19% din total au studii superioare, față de media OCDE de 43%. Din totalul de 49 de țări membre și partenere ale organizației internaționale luate în calcul, doar trei țări partenere au avut rate mai mici decât România la acest indicator: Africa de Sud (8%), Indonezia (13%) și India (16%) .
O altă problemă abordată în raportul OCDE este cea a tinerilor care nici nu muncesc, nici nu învață (NEET). Analiza arată că, la nivel OCDE, rata acestora era, în 2025, de 14% din totalul tinerilor de 18-24 de ani. În România, ea era cu nouă puncte procentuale mai mare: 23%.
Situația tinerilor NEET în România, comparativ cu celelalte țări membre/partenere OCDE (sursa: Education at a Glance 2026):
Dacă, în medie la nivel OCDE, 13% dintre băieți și 15% dintre fete erau încadrate la NEET, în România diferența era mult mai mare: doar 18% dintre băieți, dar 28% dintre fete nu lucrau și nici nu participau la învățare, o diferență de zece puncte procentuale, diferență depășită doar de Brazilia, Turcia, Columbia și Mexic.
- Rata de participare la educație timpurie
Un alt indicator-cheie pentru rezultatele educației este rata de participare a copiilor mici la educație timpurie și îngrijire, respectiv la învățământ preșcolar. În România, trei sferturi dintre copiii cu vârste între 3 ani și vârsta de începere a școlii primare (6 ani n cazul țării noastre) erau înscriși în astfel de servicii de educație și îngrijire – 76% din total, mai precis. Procentul este, mult mai mic decât media OCDE de 90%.
Iar nota de țară remarcă faptul că, în rândul copiilor cu vârsta de 2 ani din România, 12% erau înscriși în servicii de educație și îngrijire timpurie care se încadrează în standardele internaționale de clasificare (ISCED), în 2024.
Este cea mai mică valoare dintre toate țările membre și partenere OCDE, de patruori mai mică decât media organizației (50%). Dar, arată nota de țară, România a cunoscut o creștere de aproape 6 puncte procentuale față de anul de referință 2015, ceea ce indică o îmbunătățire în pofida situației problematice existente.
Nota de țară pentru România – Education at a Glance 2026:
CItește și:
BREAKING Education at a Glance 2026: România este în topul OCDE al statelor cu cele mai multe posturi neocupate cu profesori calificați în școli, cu 2,8% din total / Cele mai multe posturi neocupate sunt la Matematică și Științe, deși țara are printre cei mai mulți absolvenți în aceste domenii
