Sindicatele profesorilor au solicitat conducerii Ministerului Educației să fie schimbată formarea inițială a profesorilor, potrivit unei informări transmise în teritoriu de către Federația Sindicatelor Libere din Învățământ. „S-a cerut (…) și reformarea modului în care mediul universitar realizează pregătirea inițială a profesorilor”, potrivit sursei citate.
- Amintim că sindicatele profesorilor s-au întâlnit marți, 3 noiembrie, cu ministrul Educației Sorin Costreie și ministrul delegat pentru învățământ preuniversitar Sorin Ionescu.
„S-a cerut, de asemenea, trecerea administrării burselor sociale la autoritățile locale, implicarea asumată a MEC în decontarea navetei și reformarea modului în care mediul universitar realizează pregătirea inițială a profesorilor”, se arată în informarea FSLI.
Recent, ministrul Sorin Ionescu a vorbit despre schimbarea formării inițiale a profesorilor:
„Când se duce la clasă, profesorul nu este istoric, membru al Academiei Române sau autor de compendii. Știu că unii telespectatori se vor supăra când spun asta, mai ales că, pentru gradațiile de merit, profesorilor li se cere să scrie cărți și să participe la sesiuni de comunicări. În momentul în care ești la catedră, ești în primul rând dascăl, pedagog, iar apoi transmiți informații legate de disciplina în care te-ai format. De aceea, este vital ca în perioada următoare să schimbăm perspectiva asupra formării inițiale a cadrelor didactice.”
În anul universitar 2026-2027, 58 de universități de stat și particulare pot organiza programe de formare psihopedagogică pentru studenții care vor să devină profesori. Din lista aprobată de Ministerul Educației și Cercetării, cel mai mare număr maxim de studenți apare la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500, urmată de Universitatea din București – 3.000 și Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400.
Politehnica București are prevăzut un maximum de 1.600 de studenți, iar Universitatea din Craiova, Universitatea din Oradea și Universitatea de Vest din Timișoara au câte 1.500.
În iunie 2026, Raluca Iarovoi, învățătoare la Școala Primară „Carol I” din Iași, a vorbit despre pregătirea viitoarelor cadre didactice și a spus că i se pare „inadmisibil ca un viitor învățător, care vine și modelează creierașele unor copii, să intre pe bază unui dosar la facultate”. Declarațiile au fost făcute pentru Radio România Iași.
Anul trecut, Marian Anghel, director al Liceului Teoretic „Petre Pandrea” din Balș, a vorbit despre formarea profesorilor și a afirmat că ar vrea să fie „foarte aplicată și cu activități care țin de prezență în clasă”. „Una este să ai curs teoretic și să știi ce ai de făcut, alta e să fii în fața a, nu știu, 20 și ceva de tineri acum la liceu, care sunt mult mai provocatori decât generațiile noastre”, a precizat acesta.
În noiembrie 2025, Andreia Bodea, directoarea Colegiului Național „I. L. Caragiale” din București, a declarat că masteratele didactice sunt inutile în formarea viitorilor profesori atât timp cât „sunt făcute de mântuială și sunt făcute numai ca profesorii universitari să aibă studenți”.
Tot anul trecut, Violeta Estrella Bontilă, directoarea Colegiului Național „Constantin Diaconovici Loga” din Timișoara, a declarat că „universitarii au ajuns să nu mai cunoască sistemul preuniversitar aproape sub nicio formă”. Referitor la formarea profesorilor, directoarea a afirmat că nu sunt suficiente cunoștințele teoretice din universități și de foarte multe ori există „un foarte mare gap, ca să o luăm așa, între ceea ce se întâmplă în universități și ceea ce se întâmplă în preuniversitar”.
Informații de context
În septembrie 2023, profesorul Cătălin Ciupală despre pregătirea celor care ies din universități:
„Avem noi o mare problemă cu selecția profesorilor. Nu mai intră profesorii buni în sistem, pentru că ies foarte slab pregătiți din universitate, iar orice universitatea este stat în stat și nu interesează calitatea oamenilor care ies din facultate. Din păcate, sunt foarte puține situații în care pe profesorii universitari îi interesează în mod real calitatea studenților, că declarativ pe toți îi interesează, pentru că altfel nu i-ar lăsa să plece. (…)
Dacă profesorul respectiv a luat 3 la fizică înseamnă că el, credeți-mă, nu știe nici măcar materia de gimnaziu, de liceu. Practic, dacă el a terminat terminat de curând facultatea, el n-a făcut nimic în facultate, adică acolo e o problemă a facultății”, a menționat cadrul didactic.
În ianuarie 2023, Maria Manea, fost secretar de stat în Ministerul Educației, punea public problema formării slabe a resursei umane în cadrul sistemului universitar și susținea că din acest mediu universitar provine „o buna parte din politic, în cele mai importante foruri de conducere, dar nu există comoditate și nepăsare mai mare decât în universitar”:
„De zeci de ani sistemul de învățământ preuniversitar este tocat de presă pentru toate relele din educație. Rareori cineva a îndrăznit să meargă și să vadă, cu adevărat, dacă în superior se pune accentul pe student, cum se realizează predarea, ce impact are ea, cât este de corelat – la nivelul cercetării- conținutul predat cu descoperirile recente din domeniile de cunoaștere etc.
Nu este posibil ca formarea pentru cariera didactică din universități să se facă atât de prost, după zeci de ani în care s-au văzut rezultatele înregistrate prin angajările/incadrarile din preuniversitar, având la vârful conducerii politicieni-miniștri universitari”, a susținut Maria Manea.
În iulie 2022, Sorin Cîmpeanu, ministru al Educației la acea vreme, spunea că „90% din cei care au obținut note sub cinci vin pe o anumită filieră”:
„Nu știu dacă e bine să spun că, la examenul de titularizare de anul acesta, 90% din cei care au obținut note sub cinci vin pe o anumită filieră, cu niște competențe dobândite în anumite instituții (…)”, a declarat Sorin Cîmpeanu, în cadrul unei dezbateri pe tema proiectului legii Educației. Peste jumătate din absolvenții 2022 care au participat la proba scrisă de la concursul de titularizare 2022 au obținut note sub 7, potrivit datelor Ministerului Educației, analizate de Edupedu.ro.
Amintim că Edupedu.ro a scris în 2019 că formarea inițială a profesorilor se face în România prin urmarea unui modul psihopedagogic în timpul facultății, la care poate participa orice student, indiferent dacă termină cu media 5 la disciplina pe care vrea ca el însuși la să o predea în preuniversitar.
Cunoscute ca modulele pedagogice sau “DPDD-uri” [pentru că sunt organizate de către Departamentele pentru Pregătirea Personalului Didactic], aceste rute falimentare de formare a cadrelor didactice produc, la final, absolvenți gata să intre în clase, dar cu o experiență practică de maximum 3 ore de predare, avertiza într-o analiză pentru Edupedu.ro fostul secretar de stat în Ministerul Educației, Oana Badea.
Amintim că Legea Educației Iohannis-Deca prevede că din 2029 vor putea fi angajați ca profesori în gimnaziu și liceu numai studenții care au parcurs, obligatoriu, un masterat didactic de 1 an sau de 1 an și jumătate (articolul 176 din Legea învățământului preuniversitar 198/2023).
Academia Română a organizat joi, 9 octombrie 2025, o dezbatere cu tema „Masteratul didactic, încotro?”, la care au participat ministrul Daniel David și profesorii Romiță Iucu, Rodica Zafiu, Liviu Ornea, Lucian Ciolan, Cătălin Glava, Oana Fotache Dubălaru și Marian Ilie, potrivit TVR Info. Atât Rodica Zafiu, cât și Cătălin Glava au susținut explicit ideea obligării studenților care vor să devină profesori să parcurgă și masteratul didactic, dar și un masterat de specialitate, deși în specialitate studenții tocmai au absolvit facultatea.
Conferențiarul Cătălin Glava a propus în spațiul public obligativitatea parcurgerii unui masterat de specialitate de către studenții care vor să devină profesori în școlile gimnaziale și licee, pe lângă masteratul didactic obligatoriu deja prin lege.
Profesorii universitari atrag atenția că masteratul didactic scurtat la doar 1 an și 1 an și jumătate de fosta ministră Ligia Deca prin propria Lege a educației nu respectă standardele Bologna. Un student care ar urma să facă masteratul de 1 an sau 1 an și jumătate prevăzut de fosta ministră „nu se poate duce la doctorat dacă va dori vreodată” și „are o problemă cu cadrul european al calificărilor, cu recunoașterea calificărilor la nivel european”, a avertizat Lucian Ciolan, prorector al Universității din București.
Reformarea pregătirii viitorilor profesori prin desființarea DPPD-urilor și înlocuirea pregătirii psihopedagogice și didactice aplicate de aceste departamente prin noile masterate didactice de 2 ani a fost introdusă în lege pentru prima dată în 2011, în Legea Miclea-Funeriu. Universitățile au respins, însă, desființarea DPPD-urilor, astfel că primele masterate au apărut abia în 2020, ca urmare a deciziei ministrului de la acea vreme, Monica Anisie. Preluarea și în Legea educației Deca-Iohannis din 2023 a obligativității ca studenții care vor să devină profesori în școli gimnaziale și licee să parcurgă masterate didactice va conduce, cel mai probabil, de la aplicare, la dispariția unora dintre masteratele de specialitate la care predau parte dintre profesorii care nu sunt din zona psihopedagogică.
Pentru a contracara dispariția unora dintre masteratele de specialitate care nu vor mai fi alese de studenți, parte dintre profesorii din universitar propun obligarea prin lege a studenților să urmeze și masterate de specialitate, nu doar didactice, pentru a deveni profesori în preuniversitar, deși în specialitate au absolvit deja studiile de licență.
Mai mulți profesori universitari au criticat dur propunerea unui masterat didactic scurtat, avertizând că aceasta riscă să diminueze pregătirea de specialitate a viitorilor profesori. Printre aceștia se numără Oana Fotache Dubălaru, decan al Facultății de Litere (UB), care a spus la TVR Info că actuala formulă „e aproape integral pedagogică, fără formare de specialitate”:
„Nu e doar o problemă de durată, e o problemă de fond. Nu e de ajuns să știi metode de predare, dacă nu știi conținuturi.”
Și Rodica Zafiu, profesoară la aceeași facultate, a propus o alternativă: 3 ani de licență, 2 ani de masterat de specialitate și 1 an de masterat didactic, o formulă care ar asigura atât competența științifică, cât și pregătirea practică. „Este ideal, chiar dacă pare neeconomic și scandalos”, a spus Zafiu.
De la Iași, profesorul Ionel-Dumitrel Ghiba, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, a avertizat la rândul său că scurtarea perioadei de formare „va afecta calitatea pregătirii profesorilor și, implicit, performanțele elevilor”. Fostul ministru Daniel Funeriu, inițiatorul masteratului didactic de doi ani din Legea educației 1/2011, a declarat că actualul proiect „diminuează pregătirea de specialitate” și că Daniel David este „prizonierul unei legi care nu îi aparține”.
Într-o analiză publicată pe Edupedu.ro, jurnalista Raluca Pantazi a criticat dezbaterea privind dublul masterat, considerând-o „o propunere de un ridicol evident”, menită să mențină controlul universităților asupra formării viitorilor profesori și să aducă bani suplimentari din bugetul public.