Profesori Știri

Retrași din titularizare, dar ce le-a dat dreptul să dea examen de angajare în școală? Modulul psihopedagogic făcut în facultate, la finalul căruia au maximum 3 ore de predare – Oana Badea, fost secretar de stat

Citire în 12 min
Au ieșit din examenul de angajare în școală după ce au văzut subiectele, și acum cer să poată fi suplinitori chiar dacă au abandonat titularizarea. Sunt aproape 4.000 de persoane, care vor să le predea copiilor. Dar cum au ajuns să aibă drept de a participa la titularizare? Absolvirea modului psihopedagogic în facultate este cel care dă dreptul oricărui licențiat să intre în examenele și concursurile de angare în școală. Un modul în urma căruia “întâlnirea dintre studenți și elevi se poate întâmpla în maximum 1-3 ore de predare”, a avertizat fostul secretar de stat responsabil de preuniversitar Oana Badea. Aceasta a atras atenția că în legea în vigoare încă există soluția înființării masteratelor didactice, pe model finlandez. Refuzat însă cu obstinație de universități, de 8 ani.

“În DPPD-uri (Departamentele pentru Pregătirea Personalului Didactic, care există în universități și fac pregătirea psihopedagogică a studenților care vor să devină profesori – n.red.) există câțiva oameni de calitate, care își fac treaba indiferent de ceea ce se întâmplă, și foarte mulți sinecuriști. Acum, studentul se duce să facă modulul în ultimă instanță. Se gândește: dacă nu pot să mă angajez pe undeva? hai să îmi lipesc modulul ăsta, că poate nu găsesc nimic și mă duc să iau niște ore în învățământ. Înainte, și profesorii le spuneau: hai, că nu strică să ai și patalamaua asta”, a declarat Oana Badea pentru Edupedu.ro.

Foto: Legea educatiei in vigoare

 

Fost secretar de stat în Ministerul Educației în mandatul lui Daniel Funeriu, astăzi membru PNL și primar în Aiud, Oana Badea a vorbit pentru Edupedu.ro despre principala problemă al cărei simptom îl tratăm astăzi, prin interdicția aplicată retrașilor din titularizare de a folosi acest examen pe care l-au abandonat pentru a se angaja ca suplinitor.

Oana Badea / Foto: Facebook Oana Badea

Tema centrală este formarea inițială a cadrului didactic”, a avertizat Badea. Acum, absolvenții de facultate care au modulul psihopedagogic făcut – deci pot să participe la examenele de angajare în școală – au o practică de predare făcută în facultate de “maximum 3 ore”, a precizat aceasta.

Resursa umană bine formată în preuniversitar va aduce rezultate bune pentru această țară. Resursa umană din prezent produce ceea ce vedem”, a declarat Oana Badea.

Legea educației din 2011 prevedea renunțarea la modulele psihopedagogice ale căror rezultate le vedem în fiecare an la titularizare și definitivat, și educarea viitorilor profesori pe o rută distinctă, ce reunește toate cursurile de psihopedagogie și practica efectivă la clasă, pe model finlandez. Este vorba despre masteratele didactice. Posibilitatea de a înființa masteratele didactice încă există în lege, însă a fost introdusă și o cale de menținere a actualelor DPPD-uri.

Atunci când discutam despre masteratul didactic, discutam despre transferarea întregii expertize a liceelor pedagogice în zona masteratului. Modulul de la universitate poate duce la 1 maximum 3 ore de predare. Deci întâlnirea dintre studenți și elevi se poate întâmpla în maximum 1-3 ore de predare. În timp ce absolventul de liceu pedagogic ajunge să fi predat nu numai o zi întreagă, ci o săptămână întreagă. Și asta după ore de observare și de învățare a modului în care se realizează actul pedagogic. Tu, când ieși din liceul pedagogic, știi exact ce înseamnă efortul pe care îl presupune predarea. Un modul făcut de facultăți nu poate să suplinească ceea ce se face în liceele pedagogice”, a declarat Oana Badea, pentru Edupedu.ro.

Aceasta a explicat că “masteratul didactic ar fi trebuit să se dezvolte în școli de aplicație care puteau fi chiar liceele pedagogice, unde era expertiza clară și unde viitorul profesor se întâlnea direct cu elevul, cu situația concretă de la clasă. Acesta nu s-a dorit a fi aplicat, pentru că masteratul didactic era o spaimă în universități raportat la celelalte masterate”.

Noi vorbeam despre el ca despre o regină a masteratului și bine făceam, pentru ca e modelul finlandez. Când noi am dezbătut legea, care a fost dezbătută cu tot ce s-a putut și cu cine a vrut, la un moment dat ne-au spus reprezentanți din mediul universitar că niciodată nu se va aplica acest masterat, pentru că ‘nu puteți spune niciodată că un masterat pedagogic va fi mai important decat un masterat de specialitate’”, a afirmat fostul secretar de stat responsabil cu problemele din învățământul preuniversitar.

Dar noi nu făceam un atac la masteratele existente, ci spuneam că pentru a avea un corp de calitate în preuniversitar avem nevoie de o formare inițială de calitate. Și asta nu se poate face decât pe o expertiză pe care o avem. Și când vorbiți cu mine, vorbiți cu un absolvent de liceu pedagogic”, a continuat aceasta.

Badea a explicat că, în pregătirea lansării masteratului didactic, Ministerul Educației planificase “verificarea nevoilor de acoperire a posturilor la nivel național. Ceea ce făcea ca numărul de locuri la masteratele didactice să fie limitat la cât cerea piața. Pentru că era o alta problemă: de ce să am 7.000 de locuri la geografie, la masteratul pedagogic, când eu de fapt pot să încadrez în preuniversitar doar zeci de persoane? Deci loveam în cifre, pe universitar. Tu, ca facultate, nu poți să îi spui unui student: te fac profesor, dar pe piața adevărată a posturilor nu există decât zeci sau poate 100 de locuri”.

Intrarea la masteratul didactic urma să se realizeze prin examen, iar cei care intrau beneficiau de o bursă echivalentă cu salariul minim pe economie. “Îl făceai astfel atractiv și îl legai de realitățile concrete ale preuniversitarului. Din moment ce tu ofereai o bursă de salariu minim pe economie – condiționată de prezența la cursuri, dar și un număr mic de locuri, la care se intra prin selecție, ofereai dintr-o dată un loc la care tinerii să aspire”, a explicat Badea.

De asta e regretul că nu se întâmplă masteratul didactic, pentru că este o construcție pe termen lung acel corp autentic de profesori, de vocație, pregătit bine”, a continuat fostul secretar de stat. Aceasta a precizat că “cel puțin în discuțiile noastre, când am scris legea, asta era proiecția: de ce să nu valorific expertiza liceelor pedagogice extrem de bine cristalizată într-un masterat?

Dacă nu gândești că sistemul de educație este prioritate, ci doar folosești lozinca de câte ori îți vine, faci ceea ce fac oamenii ăștia de atâta amar de vreme. Dacă și conștientiezi că sistemul de educație este prioritate, atunci te duci la elementele de substanță. Iar calitatea resursei umane care lucrează în școală este substanță”, atras atenția Oana Badea.

Gândisem să existe doar niște centre unde se pot organiza masteratele. Doreai să fii profesor în România? Erai student la disciplina cutare cu licență și făceai masteratul într-un centru universitar de prestigiu, nu erai absolvent ‘la X și O’. Și practica era aceea din liceele pedagogice”, a continuat fostul secretar de stat.

Revenind la examenul de titularizare de săptămâna trecută și la anunțul făcut după concurs de Ecaterina Andronescu, referitor la interdicția de a se angaja impusă celor care s-au retras din examen, Oana Badea a declarat pentru Edupedu.ro că “ei s-au retras din concurs pe baza unei proceduri parte a metodologiei care le dă acest drept. Dacă în anii anteriori, 2018, 2017, au o notă peste 5 la examenele de titularizare, ei nu pot fi îndepărtați de la luarea prin suplinire a unor posturi, fracțiuni de posturi, pentru că ei pot folosi nota din anii anteriori”.

Fostul secretar de stat a atras atenția că “cei care au ieșit din concurs pot să fie suplinitori, pentru că după 1 septembrie se organizează concursuri la nivelul unităților de învățământ, alte concursuri, când suntem deja în interiorul anului școlar. Acele concursuri sunt pentru ocuparea posturilor rămase libere după toate etapele calendarului de mobilitate de personal și se fac atât pentru calificați, cât și pentru necalificați, într-o ordine firească: numai în ultimă instanță, când nu ai pe cine pune în fața elevilor, testezi niște necalificați. Cum îi poate opri să participe la un nou concurs, în toamnă, pe cei care au ieșit din examen?

În ceea ce privește posibilitatea ca printre cei care s-au retras din examenul de titularizare să fie și persoane cu note mari la examenele din anii trecuți de titularizare, care să-și făcut calculul “cu subiectele de anul acesta nu voi putea lua notă peste cea din trecut”, Oana Badea a declarat, pentru Edupedu.ro: “Dacă iei o notă la examenul de titularizare din anul în curs, ești în ordinea de priorități la alocarea posturilor sus. S-ar putea să fi luat 8.00 anul trecut, dar un contracandidat cu nota 7.50 anul ăsta este posibil să ia postul pe care îl vizezi. Posturile la titularizare se ocupă prioritar de către cei care au note peste 7 la examenul în curs. În ierarhia Ministerului Educației, prioritatea absolută o au candidații care participă la examen anul acesta”.

Ce s-a întâmplat cu masteratul didactic prevăzut de lege

Masteratul didactic introdus prin legea educației în 2011 nu a fost operaționalizat la nivel național niciodată. În 2012, Ecaterina Andronescu a amânat aplicarea masteratului, printr-o Ordonanță de Urgență promovată în ultimele zile ale celui de-al treilea său mandat (Sursa). Ce spunea atunci Andronescu.

Lovitura finală a venit tot printr-o Ordonanță de Urgență, în 2014, promovată în mandatele de miniștri ale lui Remus Pricopie și Mihnea Costoiu. OUG a prevăzut că masterul didactic nu este unica rută de formare a profesorilor, ci pot continua să funcționeze și Departamentele pentru Pregătirea Personalului Didactic (Sursa). Realitatea arată că au continuat numai DPPD-urile.

CE ESTE TITULARIZAREA?

Titularizarea este angajarea într-o școală, pe o perioadă nedeterminată. Pentru a se titulariza – deci pentru a se angaja pe o perioadă nedeterminată – profesorii trebuie să obțină minimum nota 7 atât la examenul scris, cât și la inspecția la clasă în profilul postului.

Pentru a deveni suplinitor – deci pentru angajarea pe perioadă determinată – candidații trebuie să obțină minimum nota 5 atât la proba scrisă, cât și la inspecție.

Însă nu toți profesorii care iau note peste 7 la titularizare se și angajează, automat. Pe de o parte, concurența pe post face ca cel cu nota cea mai mare să devină titular. Pe de altă parte, din cauza declinului demografic, numărul de posturi scos la concurs este mic în ultimii ani, și se ajunge ca profesori cu note mari la titularizare să nu găsească niciun post liber.

  • Precizăm, însă, că numeroși profesori avertizează în fiecare an că există școli care “ascund” posturi și nu le scot la concurs, pentru ca prin diverse tertipuri juridice să le păstreze pentru profesori care le sunt apropiați.
Profesorii care au participat la examen, precum și cei care se pregătesc, pentru anii viitori, pot vedea mai multe discuții și întrebări despre Titularizare pe grupul de Facebook Titularizare 2019-2020&Definitivat 2019
Citește și:

 

Doneaza prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO76BTRLRONCRT0471641001
CONT EUR: RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la Banca Transilvania pe numele "ASOCIATIA EDUPEDU PT EDUCATIE".

Te mai poate interesa

NASA investighează prima infracțiune comisă în spațiu

Redacția

Cine este Șerban Valeca, propus ministru al Educației: Președintele PSD Argeș, fost ministru al Cercetării în Guvernele Năstase și Grindeanu care a lovit puternic cercetarea prin evacuarea evaluatorilor internaționali din competițiile din cercetare

Raluca Pantazi

Cum a ieșit Valeca propunere de ministru al Educației dintr-o ședință a PSD care aduce restaurația penalilor

Raluca Pantazi

3 comentarii

Ionel 29 iulie 2019 at 10:34

“Retrași din titularizare, dar ce le-a dat dreptul să dea examen de angajare în școală? Modulul psihopedagogic făcut în facultate, la finalul căruia au maximum 3 ore de predare – Oana Badea, fost secretar de stat”.

Ce titlu e acesta ?! Cucoana asta nu stie ca fara modulul psihopedagogic nu te poti inscrie nici la titularizare ?! Induce lumea in eroare. Si daca s-au retras de la titularizare ce ? E dreptul lor, asa prevede metodologia sau madam Badea nu stie nici acest lucru.

Răspuns
Silvii 26 iulie 2019 at 21:28

Eu cred că sistemul de învățământ este cel mai prost sistem cu putinta. Trebuie sa fii nebun sa vrei sa vii în învățământ. An de an ai de dat examen de titularizare, care nu că este greu, ci este extrem de greu. Degeaba zic unii că vai ce note mici, examenul este extrem de greu, gen o lucrare de doctorat. Apoi, foarte puține posturi sunt scoase pe perioada nedeterminata, fie că nu sunt, fie că directorii nu vor sa le scoată deloc sau le scot pe perioada de 1 an mereu. Sa zicem că legi post, daca ai noroc normă întreagă, daca nu te plimbi de nebun între școli și înnebunești până ajungi la un orar. Bun, începi școală, elevii te jignesc, ceilalți colegi se uită urat, nimeni nu te învață nimic dacă ești debutant. Dar absolut nimic!!! Iar daca ai ghinion să nu te vrea directoarea, într-o lună pleci din școală aia, căci toată lumea se poarta oribil cu tine până pleci. Sunt colegi care dau de 15 ani,an de an titularizare. Au gradul 1 și tot dau titularizare. Tot omul are nevoie de stabilitate la locul de munca. Cum faci un credit daca tu ai contract an de an în altă școală? Și lucrurile urate nu se opresc aici, căci în școli e o corupție totala, toate lucrurile se fac cum vrea directorul. Plus că pe lângă predat, pregătit materiale non stop, corectat lucrări, ești pus în zece mii de comisii, părinții sunt veșnic nemulțumiți, copiii te filmează și te pun pe grupul lor sau pe internet. Deci in concluzie cine ar putea lucra astfel sau cine și-ar dori?? Eu am încercat și am plecat val vârtej. E o porcărie. Și mai mult, oricum nu ai loc de pensionari. Deci dragi părinți, asta e învățământul românesc. Degeaba arunca cu noroi Androneasca, sau nu știu ce inspector, secretar de stat sau alții care nu au mai trecut de mult pe la catedra in mediul preuniversitar și nu știu ce naștere sa mai introducă și sa dea niste subiecte la examene sa pice toți. Cred că aveți o problema cu sistemul finlandez. Trăim în România, nu în Finlanda și nu putem copia in totalitate un model. Îi sugerez doamnei ministru și doamnei secretar de stat sa vina sa pmdea examenul de titularizare și să ia macar 5. Și după aia sa zică că ce ușor e. Își bat joc de oameni. E ușor din afara. Rușine!!Chiar va doresc sa nu mai vina nimeni în învățământ.

Răspuns
Octavia 27 iulie 2019 at 09:25

Subiecte grele, gen doctorat??? Cred ca nu stiti nici ce e un doctorat si, mai rau, nu realizati ca partea științifică a subiectului, nu metodica e la nivel de bac/evaluare nationala. Acum 20 de ani subiectele erau la nivelul anului I de facultate. In prezent, stscheta a coborât mult. Ati facut bine ca ați renunțat, dacă vi se pare ca nivelul este cel de doctorat atunci sunteti foarte slab pregătită.
Tovarășa învățătoare Badea a fost secretar de stat, șefa învățământului preuniversitar. De ce plange acum?? Nu a fost capabila sa faca absolut nimic cand a fost in funcție. Toti sunt deștepți după…

Răspuns

Lasă un comentariu

* Folosind acest formular sunteți de acord cu stocarea și prelucrarea datelor dumneavoastră pe acest site.