„Candidații la posturile de directori ai școlilor românești, obligatoriu să fie rezolvitori de șarade matematice,” scrie într-o analiză publicată pe Facebook, profesorul Horia Picu, profesor de fizică la Liceul Tehnologic Forestier din Sighetu Marmației, județul Maramureș. Acesta analizează prima probă a concursului pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct, susținută pe 13 octombrie. Critica la adresa întrebărilor de calcul și de logică vine, așadar, de la un profesor de științe exacte.
„S-au evaluat mai degrabă competențele de logică matematică și de rezolvitori de enigme luate parcă din publicații special create pentru a ne menține mintea vioaie”, scrie Horia Picu. Profesorul ironizează și criteriile de selecție. Cei care au decis structura testului, spune el, au stabilit că directorii „nu trebuie neapărat să fie empatici cu colegii lor care educă tineretul”, nici să asigure un climat de „elan educațional” în care „toată lumea, cu mic, cu mare, să vină bucuroasă și curioasă la școală”.
„Câți candidați cu specializare în limba română, biologie, muzică, educație fizică, istorie ar fi putut da răspunsul corect fără calcule scrise?”
Horia Picu pornește de la mențiunea de pe prima pagină a subiectului: „Itemii nu cer calcule complicate; toate pot fi rezolvate mintal sau pe ciornă.” Apoi ia pe rând câteva dintre întrebări.
Prima este întrebarea 8, despre un buget de 12.000 de lei pentru materiale didactice, din care 40% merg la laboratoare, iar jumătate din rest la bibliotecă. „Câți candidați cu specializare în limba română, sau altă limbă, biologie, muzică, educație fizică, istorie, etc. ar fi putut da răspunsul corect fără calcule scrise?”, întreabă profesorul. „De ce trebuie să știe directorul să calculeze ce se cere în întrebare, când are serviciul de secretariat, poate și de contabilitate?”
Despre întrebarea 9, care cerea următorul număr din șirul 3, 5, 9, 17, 33, Horia Picu scrie: „La câte probleme sunt azi în școala românească, directorul va sta să se distreze cu șiruri de numere care se succed după un anumit algoritm?” Pentru întrebarea 10, despre creșterea în puncte procentuale a ponderii elevilor cu cel puțin nota 5 la Evaluarea Națională, profesorul observă că un director nu conduce singur școala și poate ruga un profesor de matematică să verifice calculul.
„Cea mai năstrușnică” întrebare, potrivit lui Horia Picu, este cea cu numărul 18. Cinci profesori sunt de serviciu în școală de luni până vineri, iar candidații trebuiau să afle, pe baza a cinci condiții, care dintre ei este de serviciu joi. „Directorul (re)ales n-ar avea altceva mai bun de făcut decât să rezolve probleme ca cea de mai sus?”, scrie profesorul.
Profilul profesional al managerului școlar, aprobat de Ministerul Educației prin OMEC nr. 3.934/2026, include „analiza cantitativă și utilizarea datelor”, alături de gândirea critică și analitică, printre competențele pe care le numește precondiții ale funcției de director.
„Un concurs de hașurat”
A doua critică privește foaia de răspuns. Candidații au marcat răspunsurile prin hașurarea unor căsuțe, iar Horia Picu reia mărturiile publicate de TVR Info, în materialul „Prima probă, un coșmar pentru candidații la concursul național de directori de școală”.
„Concursul nu a fost foarte dificil în sine însă timpul de lucru nu a fost suficient mai ales că am avut de hașurat acea foaie de concurs, unde căsuțele erau foarte mari și trebuia să le colorăm integral. La final a trebuit chiar să și pun întâmplător pentru că nu mai era timp”, a declarat pentru TVR Info Daniela Ioniță, candidată la concurs. Nicoleta Leonte, profesoară de turism la un colegiu tehnic din București, a criticat formularea întrebărilor: „Enunțurile alambicate, desfășurate, trebuia să stai să citești de 3, 4 ori ca să poți să găsești soluția corectă. Jumătate de oră minim trebuia în plus.” Nu toți candidații au văzut lucrurile la fel. „Destul de dificil, dar e normal pentru o funcție de acest gen”, a spus Roman Manoleanu, care a obținut nota 7, adică 14 răspunsuri corecte din 20.
Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor „Spiru Haret”, a declarat pentru TVR Info: „Este mai degrabă un concurs de hașurat, pătrățele foarte mari care trebuiau hașurate în integralitate fără să depășești marginile, pentru că altfel nu mai erau citite de platformă, texte stufoase.” Liderul sindical a adăugat: „Presupun că Ministerul Educației își dorește să aibă cât mai mulți directori numiți cu delegație.”
„Așadar, candidații n-au avut doar de răspuns la destule întrebări inutile și irelevante. Au dat și o probă de hașurat, viteză pătrățele în timp cât mai scurt”, scrie Horia Picu.
Aceeași problemă a fost semnalată și pe pagina de Facebook a ministrului Mihai Dimian. Un candidat a scris că „umplerea căsuțelor de 1cm² cu pix cu cerneală albastră” i-ar fi luat „cam 20% din timp”. Ministrul a scris, în răspuns la alt comentariu, că timpul de rezolvare „reprezintă și el un factor în evaluare”. A confirmat, de asemenea, că în județul Neamț 39 din 163 de lucrări au fost evaluate manual, deși metodologia concursului prevede evaluarea automată, prin platforma informatică.
„Cel puțin 800 de școli sunt fără un candidat”
Prima probă a eliminat din concurs 2.069 dintre cei 6.684 de candidați prezenți, potrivit rezultatelor provizorii. Problema de fond a concursului exista însă de dinainte: candidații sunt mai puțini decât posturile. Chiar ministerul o recunoaște. „Cel puțin 800 de școli sunt fără un candidat. Dar ele în realitate sunt mai multe, pentru că există și mai mulți candidați pe același post”, a declarat pentru TVR Info Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației. Potrivit unui calcul Edupedu.ro, după prima probă cel puțin 3.030 de funcții de director și director adjunct nu mai pot fi ocupate prin concurs și vor fi conduse în continuare prin detașare, prin decizia inspectorului școlar general.
