Programul de guvernare al Cabinetului propus de Luca Niculescu, depus la Parlament joi seară, consultat de Edupedu.ro, fixează pentru 2029 finalizarea sistemului informatic integrat al educației, din care face parte și catalogul electronic. Legea 198/2023 cerea însă, încă de la adoptare, o hotărâre de Guvern pentru acest sistem și un ordin de ministru cu calendarul catalogului electronic. Tot legea prevede examene naționale integral digitale din anul școlar 2027-2028, despre care programul nu spune nimic. Capitolul de administrație digitală conține și câteva măsuri generale care ar urma să se aplice și Ministerului Educației.
La capitolul „Educație și cercetare”, măsura M3, „Catalog electronic, raportare unică și școala digitală”, prevede: „Finalizăm până în 2029 sistemul informatic integrat al educației (catalog electronic, evidența elevilor și a personalului, examene), conectat la bazele de date sociale pentru acordarea automată a sprijinului și identificarea copiilor neșcolarizați. Pentru mai puțină birocrație, introducem formulare unice de raportare, eliminăm rapoartele duplicate și reducem cu cel puțin o treime raportările cerute școlilor. Asigurăm internet de mare viteză în toate școlile, laboratoare virtuale și echipamente pentru profesori și elevii din familii cu venituri reduse. Folosim responsabil inteligența artificială în procesul educațional și în administrația școlară, cu ghiduri, protecția datelor copiilor și formarea profesorilor.”
Ce cere legea și cu ce termene
Sistemul integrat de management al școlarității și catalogul electronic sunt reglementate la art. 133 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023. Alin. (1) prevedea că înființarea sistemului „se stabilește prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației, adoptată în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi”.
Pentru catalog, alin. (2) prevede: „Catalogul electronic, parte a Sistemului integrat de management al școlarității, este o aplicație care rulează pe o infrastructură de tip «cloud», bazată pe principiile interoperabilității și interconectării. Înființarea, organizarea, funcționarea, planul de migrare și interconectare, precum și calendarul operaționalizării catalogului electronic se stabilesc prin ordin al ministrului educației în maximum 180 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.”
Ambele prevederi au fost însă amânate din textul legii. Art. 248 alin. (38) stabilește că „prevederile art. 133 alin. (1) și (2) intră în vigoare începând cu anul 2025-2026”. Un proiect de ordin pentru operaționalizarea catalogului electronic a fost pus în consultare în 2024, dar nu a mai fost aprobat, potrivit monitorizării Edupedu.ro.
Alte două termene din același articol au curs de la intrarea în vigoare a legii, în septembrie 2023, și s-au împlinit deja. Potrivit art. 133 alin. (3), „în termen de 36 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, portofoliul educațional va fi realizat și în format digital integrat”. Alin. (6) cerea ca, în același termen de maximum 36 de luni, ministerul să asigure „interoperabilitatea tuturor datelor existente în sistemele de management al școlarității având la bază principiul «doar o singură dată»”.
Termenul din 2029, același cu cel din contractul semnat în vară
Anul 2029 din programul de guvernare corespunde calendarului deja asumat de Ministerul Educației. Pe 30 iulie 2026, ministerul a anunțat semnarea contractului de finanțare pentru platforma din care face parte catalogul electronic public. Contractul prevede 36 de luni pentru dezvoltare, cel târziu până la 31 decembrie 2029, așa cum a scris Edupedu.ro.
Într-un răspuns la o interpelare parlamentară, ministerul spunea că, după operaționalizare, „toate aplicațiile private de catalog electronic vor avea obligația de a transfera date în catalogul electronic public”. Ministerul mai preciza că „nu va fi nevoie de un calendar forțat”. Potrivit aceluiași răspuns, 2.873 de unități de învățământ folosesc în prezent aplicații private de catalog electronic.
În aprilie 2026, Claudia Teodorescu, reprezentant al Ministerului Educației, recunoștea la o dezbatere întârzierea: „E tot vina noastră, nu am reușit să retehnologizăm minunata noastră bază de date, dar sperăm în 3 ani de zile să fie gata. Durează. Știu că este târziu, îmi cer scuze.”
Examenele digitale din 2027-2028 lipsesc din program
Programul menționează examenele doar ca o componentă a sistemului informatic de finalizat până în 2029. Legea are un termen mai apropiat. Art. 133 alin. (7) prevede: „Începând cu anul școlar 2027-2028, Ministerul Educației, cu sprijinul CNCE și UESMATD, asigură administrarea evaluărilor și examenelor naționale, integral în format digital, în conformitate cu prevederile art. 97 alin. (3).”
Programul nu spune dacă acest termen va fi respectat sau amânat. Programul nu pomenește nici mecanismul de monitorizare a maturității digitale a școlilor, înființat prin art. 133 alin. (8) și pe care UESMATD trebuie să îl operaționalizeze prin ordin de ministru.
Ce prevede capitolul de digitalizare pentru ministere
Capitolul „Administrație digitală și servicii publice simple” nu pomenește educația, dar mai multe măsuri se adresează tuturor ministerelor și agențiilor, deci și Ministerului Educației și instituțiilor din subordinea lui.
Măsura M1 mută Autoritatea pentru Digitalizarea României în Aparatul de lucru al Guvernului și îi dă un drept de aviz asupra oricărui proiect digital al administrației centrale: „Centrul unic emite aviz de conformitate obligatoriu pentru orice proiect digital al administrației centrale, indiferent de sursa de finanțare, și publică portofoliul acestor proiecte; în ministere, rolul de CIO revine unui secretar de stat, director sau secretarului general.”
Aceeași măsură introduce o evaluare anuală a fiecărui minister: „Fiecare minister și agenție primește anual, prin audit independent, un scor public de digitalizare, pe baza căruia introducem etapizat bugetarea pe performanță digitală, în condițiile legii bugetului de stat.”
Măsura M7 anunță o lege a guvernanței digitale integrate, care „impune principiul «o singură dată» (statul nu mai cere informații pe care le deține deja)”, adică același principiu pe care Legea 198/2023 îl cerea pentru datele școlare până în 2026. Programul adaugă o condiție de finanțare: „proiectele digitale care nu respectă standardele naționale nu mai primesc finanțare, din bugetul național sau din fonduri europene”. Registrul aplicațiilor informatice ar deveni public și ar include aplicațiile de inteligență artificială folosite în administrație.
Măsura M8 introduce regula „cloud-first” din primele 100 de zile: „orice sistem informatic nou sau modernizare majoră din administrația centrală se găzduiește implicit în Cloud-ul Privat Guvernamental, cu excepții doar pe bază de justificare tehnică avizată”. Măsura M9 prevede achiziția centralizată de „instrumente de inteligență artificială generativă pentru funcționarii publici, însoțite de un ghid unitar de utilizare”.
Măsurile privind personalul se referă la funcționarii publici, nu la profesori, care nu au acest statut. Pot privi însă angajații ministerului și ai inspectoratelor care au statut de funcționar public. Programul sprijină proiectul prin care identitatea electronică ROeID „devine obligatorie pentru funcționarii publici” (M4) și introduce „competențe digitale minime certificate pentru funcționarii publici, cu recunoaștere în carieră” (M6).
Audit funcțional în primele șase luni
La capitolul „Administrație și dezvoltare regională”, programul anunță o evaluare a tuturor ministerelor și a structurilor din subordine: „În primele șase luni evaluăm ministerele, agențiile și structurile subordonate după atribuții, personal, buget, rezultate și suprapuneri. Identificăm competențele nealocate și clarificăm responsabilitățile la nivelul instituțiilor. Integrăm structurile cu atribuții suprapuse și consolidăm funcțiile suport, după regula: o competență publică – o instituție – un buget – un set de indicatori.”
În educație, auditul ar privi o rețea de instituții. Legea 198/2023 a înființat CNCE, Institutul de Științe ale Educației, dar UESMATD și ARACIIP au rămas doar pe hârtie. Transformarea inspectoratelor în direcții județene a fost amânată și ea de Legea 141/2025 până la începutul anului școlar 2027-2028.