Ce ar trebui să prevadă o strategie pentru inteligență artificială în școli, cum dorește Ministerul Educației? UNESCO: Autonomia profesorilor, curriculum pentru alfabetizare digitală, infrastructură și acces pentru toți elevii, finanțare susținută pentru școli și profesori

Ministerul Educației și Cercetării ar urma să pună în consultare publică, în perioada următoare, un set de „instrucțiuni intermediare” privind folosirea inteligenței artificiale în școli, care să fie urmat de un „ghid serios” pe această temă, după cum a spus recent, la o conferință privind Educația în era Inteligenței Artificiale, Cătălin Vișan, consilier al ministrului Educației. Ce ar trebui să conțină o astfel de politică sau acțiune națională cu privire la IA în educație? Un punct de pornire îl oferă UNESCO, organizație care, recent, a publicat o analiză cu privire la punctele-cheie pe care ar trebui să le acopere astfel de intervenții. Ele se referă în principal la nevoile și drepturile beneficiarilor educației, adică elevii, dar prin această prismă și la nevoile și drepturile cadrelor didactice.

Consilierul ministrului Educației, care la aceeași conferință a pledat pentru adaptarea predării la nevoile elevilor – cu propriul exemplu al folosirii unor filmulețe „ca pe TikTok” într-un curs universitar – a spus că „cel târziu într-o lună” va fi pus în consultare un „cadru (…) care va include inclusiv o parte de instrucțiuni de bază pentru cadrele didactice care vor să utilizeze IA. Nu i-aș spune totuși ghid, aș spune că sunt niște instrucțiuni intermediare”. Acestea vor sta la baza unui „ghid serios pentru IA”, care ar urma să fie elaborat în 3-4 luni.

• În cadrul aceluiași eveniment, Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, a propus lansarea unei „inițiative regionale pentru folosirea inteligenței artificiale în educație, în Europa Centrală și de Est”, punând și problema modului cum trebuie tratată tema introducerii IA în școli.
• Iar tot la conferința menționată  Georgi Dimitrov, șeful Unității pentru Educație Digitală din Comisia Europeană, a anunțat că Uniunea Europeană lucrează la un cadru de alfabetizare în domeniul IA, destinat învățământului primar și gimnazial. Documentul va fi publicat în prima jumătate a anului următor și va fi disponibil și în limba română.

Un alt argument pentru urgența unor politici în domeniu: OCDE va organiza, în premieră, în cadrul PISA 2029 o evaluare a competențelor elevilor în materie de media și inteligență artificială. Evaluarea este anunțată în condițiile în care România revendică un nivel record al analfabetismului digital în rândul elevilor, la nivel UE.

Ce ar trebui să conțină astfel de politici, strategii sau cadre de acțiune pentru IA în școli? Dincolo de abordările precise, strict pedagogice, tehnologice sau de altă natură, UNESCO susține, într-un document, că ele trebuie să asigure garantarea unor drepturi ale elevilor și profesorilor, drepturi din care decurg multe dintre lucrurile care trebuie să stea la baza unei astfel de politici publice. Iar de aici UNESCO ajunge la a argumenta în favoarea dezvoltării de infrastructură și asigurării unor fonduri sustenabile, pe termen lung, nu doar prin mecanisme temporare, totul pentru a susține o evoluție invitabilă în educație.

Cele 6 preocupări-cheie definite de UNESCO

În septembrie a.c., UNESCO a publicat documentul „IA și educația: protecție pentru drepturile celor care învață”.

Documentul pleacă de la premisa că digitalizarea rapidă a educației și dezvoltarea instrumentelor de IA generativă restructurează educația, iar orice acțiune trebuie să se asigure că toți cei care învață au acces egal la oportunitățile pe care ele le oferă, dar și la măsuri de protecție.

UNESCO menționează un set de 6 priorități, urmate de considerații privind elementele ce trebuie incluse în deciziile și măsurile naționale și internaționale pe tema IA în educație.

Accesul: în acest moment, arată documentul UNESCO, accesul la instrumente digitale în educație nu este garantat pentru toți, lucru ce afectează în mod negativ în special comunitățile defavorizate

Problemele de etică și părtinire: UNESCO arată că deciziile educaționale bazate pe IA necesită baze legale pentru a putea fi prevenite atitudinile părtinitoare, pentru a asigura transparența și pentru a preveni discriminarea. Orice formă de riscuri asumate din punct de vedere legal riscă să adâncească inechitățile, arată organizația

Protejarea elevilor: Mediile digitale expun elevii, mai ales copiii și fetele, la noi forme de violență, de la cyberbullying la hărțuire, iar orice acțiune privind mediile digitale trebuie să aibă în vedere măsuri în acest sens

Diversitatea culturală și lingvistică: Instrumentele IA generative pun în continuare probleme legate de informațiile nesigure și răspândirea dezinformărilor, dar cauzează și omogenizare culturală, inclusiv prin erodarea diversității lingvistice, lucru de care trebuie ținut cont în viitoarele politici, arată UNESCO

Vulnerabilitatea elevilor: Autoritățile trebuie să țină cont de faptul că, în continuare, există riscuri majore legate de protecția datelor personale și a siguranței elevilor și cresc preocupările cu privire la colectarea datelor, supravegherea și comercializarea datelor de către companii de tehnologie a educației

Responsabilizarea: UNESCO insistă că actorii non-statali implicați în educație trebuie să aibă un rol reglementar clar, așa încât implicarea lor să respecte principiile legate de drepturile omului și să nu submineze obligația țărilor de a furniza educație publică, gratuită și de calitate.

Piloni pentru cadre de acțiune: respectarea drepturilor, susținere tehnologică, sprijin financiar ferm și susținut

Pornind de la aceste priorități, documentul UNESCO propune și o serie de elemente care să stea la baza elaborării viitoarelor măsuri naționale și internaționale în domeniu. Astfel, potrivit documentului citat (care poate fi consultat integral aici): 

• Autoritățile trebuie să se asigure că orice cadru de acțiune trebuie să fie aliniat la obligațiile internaționale pe care țara le are în respectarea drepturilor omului. Acest lucru înseamnă și să se asigure că educația, inclusiv prin asemenea instrumente, este un bun public, oferit conform drepturilor (la învățare, demnitate, echitate, nediscriminare etc.), într-un mod transparent și responsabil.

• Conținutul și soluțiile trebuie să respecte, de asemenea, drepturile și principiile privind nediscriminarea, diversitatea culturală. Pentru aceasta, guvernele trebuie să asigure transparență în privința conținuturilor educaționale generate de IA. Curriculumul național trebuie să includă în mod explicit elemente esențiale de alfabetizare digitală, etică, folosirea responsabilă a tehnologiilor, la fiecare nivel educațional. „Resursele educaționale deschise și conținutul incluziv trebuie prioritizate”, arată documentul.

• Capacitate educațională: Cadrele legale trebuie să protejeze autonomia profesorilor și libertatea academică, în mediile de învățare digitale, arată UNESCO. Ele „trebuie să garanteze că IA nu înlocuiește rolul uman în educație” și că, în schimb, IA este folosită pentru inovație pedagogică și eficientizarea predării. Iar profesorii trebuie să primească protecții legale cu privire la condițiile de muncă, libertatea academică și autonomia profesională, precum și la dreptul la viață privată și regulile etice, atunci când IA este folosit la clasă. Nu în ultimul rând, ei trebuie să beneficieze de pregătire în ceea ce privește competențele digitale critice.

• Conectivitate și infrastructură: UNESCO apreciază că accesul la educație digitală trebuie să fie recunoscut explicit în legislația națională, așa încât să se asigure acces egal la conectivitate, dispozitive digitale și platforme digitale pentru toți elevii, fără discriminare. Organizația amintește că statele au deja obligații de investiție în asemenea infrastructură, conform obiectivelor de dezvoltare internaționale.

• Costuri: Potrivit documentului, „politicile naționale trebuie să asigure o finanțare publică stabilă pentru profesori, dezvoltarea infrastructurii școlare și mentenanță, conectivitate la internet și instrumente digitale” și să reducă dependența de mecanisme financiare pe termen scurt sau limitate, totodată asigurându-se că adoptă noile tehnologii la timp. Organizația internațională apreciază că finanțarea pregătirii profesorilor în ceea ce privește competențele digitale și integrarea tehnologiilor la clasă este esențială și trebuie ca ea să îi vizeze prioritar pe cei din medii dezavantajate.

UNESCO insistă că „dreptul la educație nu poate fi lăsat la decizia forțelor pieței sau doar a dezvoltării tehnologice”, iar statele trebuie să se asigure, când iau astfel de măsuri, că educația digitală este una incluzivă, echitabilă, gratuită și liberă de influențe comerciale.

Foto: © Suriya Phosri | Dreamstime.com  / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.