O serie de schimbări aduse Legii învățământului superior, printr-o altă lege care așteaptă să fie promulgată, prevăd posibilitatea cadrelor universitare de a desfășura activități prevăzute în cadrul unor contracte de cercetare, „concomitent, inclusiv în același interval de timp” cu activitățile didactice. Aceasta ridică semne de întrebare privind respectarea Codului Muncii, după cum au apreciat, pentru Edupedu.ro, specialiști din mediul universitar. Pe de altă parte, unul dintre inițiatorii schimbării, deputatul Mihai Ghigiu, spune că măsura are drept scop să corecteze probleme „puțin absurde” în privința cercetării desfășurate de cadrele didactice universitare și că este practicată în sistemul medical.
Edupedu.ro a semnalat faptul că o lege adoptată în iunie a.c. de Senat și care a fost trimisă la promulgare include o serie de schimbări la Legea învățământului superior. Una dintre ele, propusă de deputatul PSD Mihai Ghigiu și senatorul PNL Sorin Cîmpeanu, se referă la activitățile de cercetare științifică în universități.
Legea supune că asemenea activități realizate în baza unor contracte de cercetare vor fi remunerate din bugetul acestor contracte, iar remunerarea este „compatibilă cu îndeplinirea normei universitare”. Remunerarea „nu este condiționată de realizarea acestora în afara timpului aferent normei universitare”.
- În plus, spune noua regulă, „activitățile didactice și activitățile de cercetare desfășurate în cadrul contractelor de cercetare pot fi realizate concomitent, inclusiv în același interval de timp, atunci când natura acestora permite integrarea didactică și științifică, fără ca această suprapunere să afecteze dreptul la remunerarea activităților de cercetare din bugetul contractelor respective”.
Noul articol introdus în Legea învățământului superior menționează că această remunerare în cadrul contractelor de cercetare, pentru activități desfășurate concomitent cu cele didactice, „nu constituie dublă salarizare, întrucât aceasta corespunde unor obligații distincte asumate prin contracte de cercetare”.
Schimbările sunt pe cale să fie introduse în lege fără să fi existat vreo consultare, prin amendamente introduse într-o altă lege, ce aproba o ordonanță de urgență din primăvară. În aceste condiții, la o primă consultare a acestor măsuri, un specialist din mediul universitar, care nu a dorit să i se prezinte identitatea, a apreciat pentru Edupedu.ro că apar semne de întrebare privind compatibilitatea legală cu prevederile din Codul Muncii.
El a apreciat că este nevoie de schimbări în domeniu, în condițiile în care Ministerul Educației și Cercetării presează universitățile să respecte numărul de ore din norma didactică și din programele de cercetare în care sunt implicate cadre didactice universitare. Pe de altă parte, a spus el, astfel de schimbări ar fi fost normal să plece de la Codul Muncii, altfel apărând riscuri ca noile măsuri să nu se alinieze celor din Codul Muncii.
Acesta nu include prevederi care să interzică remunerarea dublă pentru un angajat, însă include prevederi care menționează suprapunerea programului de muncă. Articolul 35 (1) din Codul Muncii spune:
- „Orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiți sau la același angajator, în baza unor contracte individuale de muncă, fără suprapunerea programului de muncă, beneficiind de salariul corespunzător pentru fiecare dintre acestea. Niciun angajator nu poate aplica un tratament nefavorabil salariatului care își exercită acest drept”.
Iar suprapunerea activităților ține de mai multe legi, norme universitare, prevederi contractuale, ce afectează managementul proiectelor, salarizarea etc.. Soluția pentru problemele existente ar fi trebuit să vină de la o lege precum Codul Muncii, nu prin astfel de schimbări, după cum a apreciat specialistul citat.
Mihai Ghigiu, coautor al măsurii, despre remunerarea cadrelor universitare care au contracte de cercetare
Pe de altă parte, deputatul Mihai Ghigiu, unul dintre autorii amendamentului ce a produs această schimbare, a apreciat pentru Edupedu.ro că măsura se referă doar la activități de cercetare care „se suprapun” prin natura lor cu activitatea de bază a cadrului universitar. Exemplul dat de el: „activitatea de cercetare de la universitatea X pe tema Y poate să se suprapună cu activitatea de cercetare similară desfășurată într-un proiect, spre exemplu, de cercetare al universității”.
Cadrul universitar „poate face cercetări în limitele stabilite de norma de cercetare, dacă are activități de cercetare. Nu poate să nu se ducă la curs și să facă activități… să spună că face activitate de cercetare”, spune Mihai Ghigiu.
De notat că, în forma în care legea a ajuns la promulgare, prevederile pe această temă sunt generice și într-un singur loc este menționată natura activității, anume în termeni la fel de generici – activitățile pot fi realizate în același interval de timp „atunci când natura acestora permite integrarea didactică și științifică”:
- „Activitățile didactice și activitățile de cercetare desfășurate în cadrul contractelor de cercetare pot fi realizate concomitent, inclusiv în același interval de timp, atunci când natura acestora permite integrarea didactică și științifică, fără ca această suprapunere să afecteze dreptul la remunerarea activităților de cercetare din bugetul contractelor respective”.
Potrivit lui Mihai Ghigiu, modelul este preluat din sistemul medical și aplicat în sistemul de învățământ superior în condițiile în care aici există probleme privind norma didactică și respectarea numărului de ore: „În momentul de față, spre exemplu, eu, profesorul X, îmi fac cercetarea în norma de bază și apoi îmi adaugă o serie de ore pentru aceeași cercetare, dincolo de norma de bază. Ceea ce e puțin absurd, ca să zic așa.”
Mihai Ghigiu, pentru Edupedu.ro:
Reporter: Noua lege spune că activitățile de cercetare realizate de cadre universitare în baza contractelor de cercetare vor fi compatibile cu norma universitară. Și aceeași lege spune că activitățile de cercetare desfășurate pe contract pot fi realizate concomitent, inclusiv în același interval de timp cu cele didactice. Ce înseamnă această prevedere, mai precis, dumneavoastră fiind coautor al amendamentului, împreună cu domnul Sorin Câmpeanu?
Mihai Ghigiu: Este aceeași prevedere care este și la medici în momentul de față, în sensul în care, dacă respectivul cadru didactic desfășoară activitate de cercetare pe teme, bineînțeles, de competența lui – că nu poate să facă activități de cercetare pe alte teme – împreună cu Academia Română sau cu un alt institut, această activitate poate să se desfășoare concomitent cu activitatea lui de bază. Adică nu este pontat sau nu are ore suplimentare față de activitatea lui de bază, atâta timp cât este în zona lui de expertiză.
Reporter: Măsura introdusă acum spune că această completare se poate face în același interval de timp. Adică un cadru didactic universitar, plătit de stat să predea un curs sau să susțină un seminar sau să desfășoare examene, acela poate face cercetări în tot acest timp, plătit separat prin alte contracte?
Mihai Ghigiu: Poate face cercetări în limitele stabilite de norma de cercetare, dacă are activități de cercetare. Nu poate să nu se ducă la curs și să facă activități… să spună că face activitate de cercetare. Asta nu are cum. Dar, spre exemplu, multe norme didactice au și activități de cercetare cuprinse în norma didactică. Norma didactică se poate compune din activități de predare, din activități de participare la examene, din activități de îndrumare și așa mai departe, inclusiv din activități de cercetare. Activitățile de cercetare desfășurate de cadrul didactic respectiv se pot suprapune cu alte activități de cercetare pe care le desfășoară acel cadru didactic. Adică activitatea de cercetare de la universitatea X pe tema Y poate să se suprapună cu activitatea de cercetare similară desfășurată într-un proiect, spre exemplu, de cercetare al universității.
Reporter: Proiectul spune că aceasta nu este o dublă salarizare, pentru că sunt obligații distincte. Dar nu este aceeași muncă dacă se desfășoară simultan? Nu e aceeași muncă remunerată de două ori, în două scopuri diferite?
Mihai Ghigiu: Nu înțeleg neapărat întrebarea. Adică munca poate să fie… spre exemplu, să zicem la Politehnică, [un cadru universitar] face o activitate de cercetare pe semiconductori. În activitatea lui, norma lui didactică. Și în paralel, tot peste semiconductori, are și un contract de cercetare într-un proiect Horizon (Horizon Europe, programul european de finanțare a cercetării – n.red.).
El poate fi plătit inclusiv din acel proiect Horizon, atâta timp cât își îndeplinește obligațiile din contractul de cercetare pe care îl are universitate, pe Horizon. În momentul de față, spre exemplu, eu, profesorul X, îmi fac cercetarea în norma de bază și apoi îmi adaugă o serie de ore pentru aceeași cercetare, dincolo de norma de bază. Ceea ce e puțin absurd, ca să zic așa.
Este fix sistemul de la medici, n-am inventat apa caldă. La medici, în momentul în care sunt în spital, o parte dintre ore se pot suprapune cu norma didactică a cadrelor medicale.
Noul articol pe cale să fie introdus în Legea educației:
„Art.212.1 – ( I) Activitățile de cercetare științifică, desfășurate de personalul didactic și de cercetare în baza contractelor de cercetare, finanțate din fonduri publice sau private, vor fi remunerate din bugetul acestor contracte. potrivit prevederilor contractuale și legislației aplicabile.
(2) Remunerarea activităților prevăzute la alin. (1) este compatibilă cu îndeplinirea normei universitare și nu este condiționată de realizarea acestora in afara timpului aferent normei universitare.
(3) Activitățile didactice și activitățile de cercetare desfășurate în cadrul contractelor de cercetare pot fi realizate concomitent, inclusiv în același interval de timp, atunci când natura acestora permite integrarea didactică și științifică, fără ca această suprapunere să afecteze dreptul la remunerarea activităților de cercetare din bugetul contractelor respective.
(4) Remunerarea activităților desfășurate în cadrul contractelor de cercetare nu constituie dublă salarizare, întrucât aceasta corespunde unor obligații distincte asumate prin contracte de cercetare, diferite de obligațiile aferente funcției didactice finanțate din fonduri publice.
(5) Modalitatea de planificare, evidență, evaluare și remunerare a activităților desfășurate în cadrul contractelor de cercetare se stabilește prin regulamentele interne ale instituțiilor de învățământ superior, cu respectarea autonomiei universitare și a prevederilor contractelor de finanțare.”