Ce se știe despre vaccinarea copiilor împotriva Covid-19, pe baza experienței israeliene – BBC

4.919 vizualizări
Foto: © Pojoslaw | Dreamstime.com
Israelul este una dintre țările cu cel mai mare avans în privința vaccinării copiilor împotriva Covid-19, iar experiența acumulată de această țară, care aplică măsuri de vaccinare într-o manieră diferită de cea europeană sau de cea americană, pune mai bine în lumină impactul vaccinării în cazul acestei categorii de vârstă, arată BBC. Sursa citată prezintă opinia mai multor experți din Israel și din alte țări, care nu exclud nici ca, în timp, vaccinul împotriva Covid-19 să devină unul dintre cele administrate copiilor în primul an de viață.

Care este peisajul vaccinării în Israel? Țara s-a numărat printre cele cu cea mai rapidă campanie de vaccinare a adulților, în primăvară. În iunie, a recomandat vaccinarea copiilor cu vârste de peste 12 ani, iar acum a ajuns, chiar, să administreze cea de-a treia doză în rândul minorilor eligibili. Din iulie, ea permite vaccinarea copiilor de 5-11 ani “în circumstanțe excepționale”, precum cele cauzate de probleme medicale grave.

  • Până în prezent, peste jumătate din populația cu vârste între 12-15 ani din Israel (53%) a fost vaccinată împotriva Covid-19. Pe categoria de vârstă 16-19 ani, 84% au fost vaccinați cu cel puțin o doză, potrivit Ministerului Sănătății din această țară.

Părinții israelieni citați de BBC au manifestat entuziasm în privința vaccinării, invocând: teama că s-ar putea infecta copiii, teama de noi perioade de carantină, teama că ar putea rămâne în urmă cu școala, riscul să nu poată învăța la distanță din cauza lipsei de concentrare sau din imposibilitatea de conectare. Temerile, în această țară, au fost alimentate puternic de răspândirea rapidă a variantei Delta, în vară, fenomen ce a dus la o creștere rapidă a numărului de cazuri de infectare în rândul copiilor, din septembrie.

Argumentele experților

BBC citează experți potrivit cărora vaccinarea copiilor este sau va fi esențială, dar trebuie abordată cu precauție, având în vedere caracteristicile acestei categorii de vârstă:

  • Nicole Ritz, pediatră specializată în boli infecțioase la Spitalul Universitar pentru Copii din Basel, Elveția: “Vaccinul funcționează (…) Dar, așa cum a fost cazul la copiii de 12-18 ani, trebuie mai multă precauție pe măsură ce sunt vizate vârste mai mici. Aceasta se poate să devină un vaccin administrabil în primul an de viață, așa cum facem cu multe altele. Dar, cu cât scazi vârsta, cu atât e nevoie de mai multe date care să arate că e un vaccin sigur. Va deveni mai dificil de adunat date, deoarece va fi mult mai puțin probabil ca un copil de cinci ani să îți spună “am o senzație ciudată la inimă, nu mă simt bine azi”, comparativ cu unul de 16 ani”.
  • Manfred Green, epidemiolog, profesor la Școala de Sănătate Publică a Universității din Haifa, Israel: “Cred – și am tot spus-o – că avem nevoie să vaccinăm copiii de la vârste cât mai mici, pentru a putea controla pandemia (…)”. El spune că epidemiologii realizează, acum, că, pentru a ține sub control pandemia, e nevoie să se imunizeze considerabil mai mult decât 60-70% din populație, iar vaccinarea copiilor contribuie la scăderea segmentului neimunizat.

Potrivit lui Green, vaccinarea copiilor de 5-11 ani va fi foarte logică și în absența unor comorbidități, deoarece vaccinul nu are, din experiența Israelului, efecte secundare semnificative, pe când riscurile sunt notabile. Între acestea, BBC notează:

  • Numărul mare de copiii infectați după ce versiunea Delta a devenit dominanță, inclusiv în țări precum SUA sau Marea Britanie;
  • Existența unui risc moderat ca simptomele pe termen lung ale infectării să se păstreze și în cazul copiilor: potrivit unui studiu din Marea Britanie, între 2% și 4% dintr-un total de peste 1.700 de copii testați pozitiv au manifestat simptome de durată. În Israel, un studiu similar a indicat faptul că 11% din aproape 14.000 de copii testați pozitiv, cu vârste între 3-18 ani, au avut simptome pe termen lung, inclusiv probleme cu somnul și dificultăți de concentrare.

În privința miocarditei care se manifestă foarte rar – 1 la 3.000 sau 1 la 6.000 de cazuri, în funcție de studiu – în rândul băieților de 16-24 de ani, epidemiologul Manfred Green spune că aceasta este aproape întotdeauna o afecțiune tratabilă, chiar dacă ar putea necesita spitalizare. Pe de altă parte, un studiu israelian în rândul persoanelor de peste 16 ani arată că riscul de miocardită crește considerabil după infectarea cu noul coronavirus, comparativ cu incidența acestei afecțiuni după vaccinare.

Protejarea copiilor sau protejarea societății?

Alți specialiști citați de BBC sunt, însă, mai precauți:

  • Adi Niv-Yagoda, expert în sănătate publică la Universitatea din Tel Aviv, spune că vaccinarea copiilor de 5-12 ani poate fi de mare ajutor pentru combaterea pandemiei, dar trebuie făcută cu mare grijă față de potențialele consecințe de viitor asupra sănătății.
  • Iar Nicole Ritz, experta din Basel, comentează: “vaccinezi copiii ca să-i protejezi pe ei, sau îi vaccinezi ca să protejezi societatea?”. Dacă boala va avea în continuare un impact redus asupra copiilor, poate va fi suficientă vaccinarea celor care prezintă factori de risc, dar dacă singurul beneficiu al imunizării copiilor este de a-i proteja pe bunicii lor, atunci “vaccinul trebuie să fie foarte sigur”.

Green notează, totuși, că: “unii oameni vor spune: ‘de ce să se vaccineze copiii cu un vaccin care nu-i ajută individual și va ajuta doar societatea?’. Răspunsul este că acești copii nu sunt o specie care trăiește în afara societății. Ei fac parte din societate. Dacă părinții, bunicii sau vecinii lor se îmbolnăvesc, ei vor fi de asemenea afectați”.

Analiza completă poate fi consultată aici.

Foto: © Pojoslaw | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Religia, materie la care elevii pot alege să nu participe, are de două ori mai multe ore în trunchiul comun decât Istoria, Chimia, Fizica, Biologia sau Geografia, în proiectul de planuri-cadru pentru liceu

Disciplina Religie are prevăzute 142 de ore în trunchiul-comun al disciplinelor de liceu, potrivit proiectului de planuri-cadru pus în transparență de Ministerul Educației și Cercetării. Numărul de ore propus pentru…
Vezi articolul

INTERVIU Cercetătoarea în științele educației Adela Țăranu: Liceenii spun toți că vor să facă alegeri. Școala este responsabilă ca oferta să fie de calitate, profesorul să-și facă treaba. Nu e în puterea elevului să aleagă ce este cel mai simplu și se face ușor, pentru că n-ar trebui să vină genul acesta de ofertă pe care noi să o desconsiderăm

„Liceenii spun toți că vor să facă alegeri. Cum se face alegerea? Elevul alege din oferta școlii, nu alege ce i se năzare lui. Nu alege ceva absurd. Școala este…
Vezi articolul

„Copiii şi profesorii din România nu beneficiază de condiţii adecvate de desfășurare a procesului educațional”, susține Programul de Guvernare al noului cabinet propus de PSD-PNL și UDMR, partide care au făcut toate politicile publice în Educație, în ultimii 20 de ani

În programul de Guvernare al Coaliției PSD-PNL-UDMR în domeniul Educației, document aflat în stadiu de lucru, publicat de economedia.ro, autorii au publicat o concluzie a ultimilor 20 de ani de…
Vezi articolul

RANKING România își extinde prezența în clasamentul universităților după domenii de studiu Shanghai 2024, deși rămâne în afara clasamentului general Shanghai / Babeș-Bolyai – în top 100 la Matematică / Reviriment în domeniile Economie și Psihologie / Prezență minimă la Inginerie, nicio apariție la Educație, Științe politice sau Drept 

România își extinde prezența în clasamentul internațional Shanghai Ranking după domenii de studiu 2024, în condițiile în care, pentru al doilea an consecutiv, nu este reprezentată deloc în top 1000…
Vezi articolul

Mircea Miclea: Proiectele de legi ale educației suferă de deficiențe structurale. Nu cred că pot fi cârpite / Dintre cei care le-au scris nimeni nu iese în față pentru că nimeni nu se poate mândri cu astfel de proiecte de lege

Profesorul Mircea Miclea avertizează că proiectele de legi ale educației Cîmpeanu „suferă de deficiențe structurale. Nu cred că pot fi cârpite”. Dacă sunt peste 10.000 de propuneri de îmbunătățire primite…
Vezi articolul