Din acest an școlar 2025-2026, toți învățătorii și profesorii pentru învățământul primar au incluse în atribuțiile postului 2 ore pe săptămână de pregătire remedială, potrivit Legii nr. 141/2025. Daniel David, ministrul Educației, a explicat ce înseamnă învățarea remedială pentru învățământul primar și a oferit câteva exemple: „Dacă sunt formate (competențele – n.red), îi înveți pe copii cum să le folosească în viața de zi cu zi. Atunci vor veni cu plăcere la școală. O să fie mai interesați când o să vadă că matematică nu-i numai despre probleme plicticoase sau grele”. Declarațiile au fost făcute la Radio București FM.
- Prevederea referitoare la orele remediale se aplică din anul școlar 2025-2026 și până la începutul anul școlar 2029-2030.
„Totdeauna, în situații de criză, m-am uitat și la elemente pozitive: ce putem obține, totuși, pentru sistem. Ca urmare a acestor măsuri de criză fiscal-bugetară, în zona învățământului primar, cele 2 ore în plus merg pe elementele remediale. 2 ore în plus pe săptămână. Să nu-și imagineze cine că cele 2 ore sunt pe zi. 2 ore pe săptămână”, a spus Ministrul Educației.
Potrivit lui Daniel David, dacă n-au fost formate competențele, atunci învățătorul trebuie să le fixeze. Dacă au fost formate, învățătorii îi învață pe copii cum să le folosească în viața de zi cu zi:
„Ce înseamnă învățarea remedială? Înseamnă că învățătorul se uită și se întreabă: «competențele pe care am vrut să le formez sunt formate?». Dacă sunt formate, le fixezi, le consolidezi, ca să nu se uite repede. Dacă n-au fost formate prin procesul standard, te ocupi și corectezi deficiența respectivă și le formezi. 3 – Dacă sunt formate (competențele – n.red), îi înveți pe copii cum să le folosească în viața de zi cu zi. Atunci vor veni cu plăcere la școală. O să fie mai interesați când o să vadă că matematică nu-i numai despre probleme plicticoase sau grele, este și despre cum folosesc lucrurile pe care tocmai le-am învățat la matematică în viață de zi cu zi sau, nu știu, de la altă disciplină, acum fac în clasa a IV-a, nu știu, istorie, de exemplu, sau geografie.
4- Nu oprește nimeni pe învățător să lucreze tot remedial, că remedial înseamnă să îmbunătățești, să dezvolți competențele pentru performanță pentru cei care vor să meargă în viitor la olimpiadă, la concursuri. Iar acest program va rămâne ca un program național, că avem sau nu avem fonduri europene, fiindcă sunt cele 2 ore care au venit odată cu măsurile fiscal-bugetare.”
Regulile de organizare a activităților de învățare remedială au fost puse în dezbatere publică de Ministerul Educației și Cercetării cu doar câteva zile înainte de începerea cursurilor.
„Învățarea remedială se desfășoară înainte sau după programul școlar obligatoriu, pe grupe de 6-12 elevi, iar durata unei activități este de 45 de minute”, potrivit proiectului de metodologie.
Activitățile vor avea loc în spațiile puse la dispoziție de unitățile de învățământ, însă primăriile nu au alocat până acum săli suplimentare.
Daniel David, ministrul Educației și Cercetării, a declarat, pe 12 septembrie, la B1TV, că „creșterea normei cu 2 ore în învățământul primar va duce la 2 ore pe săptămână de învățare remedială. Vom avea practic un program național de învățare remedială”.
Pe 7 iulie, o învățătoare, prezentă la protestul profesorilor din fața Parlamentului, a explicat pentru Edupedu.ro ce ar însemna introducerea a două ore de activități remediale pentru toți profesorii pentru învățământul primar.
„Sunt învățător. Nouă ne bagă 2 ore pe remedial. Ok, unde bagă acelea 2 ore pe remedial? Știți care este programul unui elev? La casa a IV-a avem 3 zile cu 6 ore. Dacă eu mai am încă 2 pe remedial, înseamnă că toată săptămâna se duce pe 6 ore”, a spus cadrul didactic pentru învățământul primar.
Este prima creștere a normei didactice din 1995 încoace. Atunci, prin Legea Statutului cadrelor didactice, prevăzută de legea învățământului, dar aprobată separat doi ani mai târziu, erau stabilite normele didactice de 18 ore în învățământul preuniversitar.
Informații de context
Din această toamna, norma didactică de predare crește, în medie, cu 2 ore. Este vorba despre Legea nr. 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”, care modifică și completează Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023. Legea 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare a intrat în vigoare, după publicarea în Monitorul Oficial vineri noaptea, pe 25 iulie 2025.
Ministerul Educației și Cercetării nu a prezentat nicio analiză a fundamentării măsurilor din legea 141/2025, în afara declarațiilor făcute de ministrul Daniel David în ieșirile sale publice. În schimb, analiza solicitată Institutului de Științe ale Educației de Edupedu.ro a fost cenzurată de ministrul David sub pretextul unui peer review pentru că îi contrazicea cu date și studii argumentele folosite.
Sindicatele din preuniversitar au anunțat noi acțiuni de protest, după boicotarea primei zile de școală. „Este clar ca daca nu se va întâmpla nimic dupa acțiunile de pe 8 septembrie, va fi o noua consultare în randul colegilor noștri pentru noi acțiuni de protest care să înceapă din 9 septembrie. Nu ne oprim aici atâta vreme cât avem acest ministru. Dacă nu va fi demis, dacă măsurile de austeritate nu vor fi anulate, vom protesta”, a declarat Marius Nistor, liderul Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, la Antena 3.
Sindicatul Salariaților din Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică I.L.Caragiale intră în grevă japoneză, începând cu luna septembrie, prin purtarea zilnică a unei banderole albe în timpul orelor de serviciu, și se alătură protestelor actuale ale sindicatelor din educație.
Peste 300 de profesori, scriitori, regizori, actori, artiști care cer Guvernului Bolojan să retragă pachetul de austeritate ce vizează Educația, documentului trimis de semnatari către Edupedu.ro. „Măsurile recente – creșterea numărului de elevi în clase, comasarea școlilor, reducerea de personal, mărirea normei didactice a profesorilor – sunt prezentate ca soluții pentru buget, dar impactul lor fiscal este unul nesemnificativ”, se arată în document.