Peste 14.000 de posturi de profesori vor fi desființate de către Guvernul Bolojan, după cum prevede proiectul de hotărâre publicat de Ministerul Educației și Cercetării joi, 2 octombrie 2025. Este vorba despre posturi din școli, și nu din universități, nu din inspectorate, nu din agențiile sau instituțiile din subordinea ministerului care au la conducere în special oameni politici sau numiți politic.
Școala a fost prima și singura țintă a Guvernului Bolojan doborâtă imediat după ce a fost anunțată în lupta cu deficitul bugetar. Restul sistemului public încă așteaptă „acordul politic”. Discuția despre restul domeniilor bugetare pare împinsă cu bună-știință spre finalul anului bugetar, ceea ce face ca orice măsură luată în octombrie sau noiembrie să fie aplicată abia din decembrie sau cel mai probabil din ianuarie 2026 – adică pe bugetul din noul an.
Proiectul de Hotărâre de Guvern publicat pe 2 octombrie 2025 reduce oficial numărul total de posturi din învățământul preuniversitar de stat de la 307.900 la 293.852. Dispar astfel 14.048 de posturi.
Ministerul Educației nu a prezentat niciun document detaliat ca să arate ce posturi dispar, pe ce categorii, în ce județe sau dacă erau ocupate ori vacante. Narativul ministrului Daniel David și al premierului Ilie Bolojan a fost constant că ar fi posturi ale suplinitorilor, aruncând o umbră asupra capacității lor de a preda și lăsând de înțeles că ar fi necalificați sau mai slabi ca titularii. De fapt, profesorii suplinitori sunt calificați, în marea lor majoritate; ceea ce îi face suplinitori este doar tipul de contract încheiat cu școala: pe perioadă determinată. Spre comparație, profesorii titulari au contract pe perioadă nedeterminată cu școlile la care predau.
Nota de fundamentare a HG care taie cele peste 14.000 de posturi în învățământ se rezumă la o formulare vagă: măsurile din Legea 141/2025 „au influențat implicit numărul de posturi”. Ministerul condus de Daniel David nu spune nimic despre ce fel de profesori este vorba – angajați pe perioadă determinată/nedeterminată, personal din creșe sau consilieri școlari, profesori de învățământ primar, de gimnaziu, de liceu, de educație timpurie. Nu există nicio proiecție a efectelor asupra elevilor.
De la „nimeni nu își va pierde locul de muncă”, la tăierea a 14.048 de posturi
Ministrul Educației, Daniel David, spunea pe 5 iunie că are două linii roșii: să nu fie dați oameni afară din sistem și banii economisiți prin reorganizare să rămână în educație. Niciuna nu a fost respectată.
Pe 7 iulie, în ziua în care a fost adoptată Legea Bolojan cu primele măsuri de austeritate și cu educația în prim-plan (Legea 141/2025), ministrul David scria într-un mesaj publicat pe site-ul Ministerului Educației și Cercetării: „Creșterea normei didactice săptămânale cu 2 ore se va face din ore libere – avem peste 30.000 de norme didactice în sistem care nu sunt prinse în regim de titularizare/viabilitate/continuitate –, așa că nu se vor opri contracte de muncă în derulare. Nimeni nu își va pierde locul de muncă și vom trata fiecare situație specifică în interesul cadrului didactic/elevului și al sistemului de educație.”
Două luni mai târziu, Ministerul propune o Hotărâre de Guvern care reduce exact 14.048 de posturi.
În raportul de mandat la 9 luni al ministrului Daniel David, publicat la finalul lunii septembrie, oficialul arată că doar 14.500 de norme la plata cu ora au rămas: „Numărul normelor ocupate cu profesori titulari a crescut cu circa 3%; Numărul normelor ocupate pe perioadă determinată (cu profesori suplinitori calificați) a rămas relativ constant; A scăzut cu circa 17% numărul normelor ocupate cu personal fără studii corespunzătoare postului (suplinitori necalificați), ajungându-se astfel la aproximativ 4.500; Numărul normelor ocupate în regim de plata cu ora a scăzut de la 30.128 la circa 14.500”.
Sunt cele 15.600 de norme de la plata cu ora în cele 14.048 de posturi care se desființează acum? Nu precizează niciun oficial acest lucru.
Edupedu.ro a arătat aici, solicitând explicații publice ministrului Daniel David și Ministerului Educației, că peste 17.000 de profesori titulari au dispărut din învățământ de la un an la altul, fără nicio explicație, conform datelor prezentate de oficial.
Aceste 17.000 de norme de titulari sunt în cele 14.048 de posturi care se desființează acum? Nu precizează niciun oficial asta.
Declarația din iulie nu a fost respectată. Promisiunea că „nimeni nu își va pierde locul de muncă” a fost anulată de faptele din august, septembrie și octombrie. Rămâne de văzut ce posturi erau acestea, cine era pe aceste posturi. Am solicitat Ministerului Educației și Cercetării informațiile complete, iar în momentul primirii răspunsului le vom publica.
Rectificarea bugetară și „sperietoarea deficitului”
Ministrul susține în raportul său că temerile legate de colapsul sistemului sunt „mituri” – cuvânt scris cu majuscule și semnul exclamării. Dar chiar Daniel David afirma, pe 17 septembrie, că ministerul are nevoie de 2 miliarde de lei la rectificare pentru a putea plăti salarii și burse. Explicația pentru nealocarea acestei sume a fost deficitul bugetar, a spus și repetat ministrul în ultima lună. Însă rectificarea a avut loc, iar Guvernul și-a majorat ținta de deficit negociată cu Comisia Europeană – de la 7% la 8,4% din PIB. Adică deficitul bugetului general consolidat tomai a crescut cu 24.5 miliarde de lei, bani gata de cheltuit pe împrumut. Acum nu a mai fost nicio problemă să se obțină acești bani. Toată sperietoarea „deficitului” lansată și întreținută și de ministrul David s-a spulberat.
Adică Guvernul Bolojan nu a avut nicio problemă să crească împrumuturile cu 24,5 miliarde de lei la final de septembrie, dar a avut o problemă insurmontabilă să obțină cele 2 miliarde de lei necesare pentru salariile profesorilor și bursele elevilor și studenților până la finalul anului.
Iar ceea ce a primit Ministerul Educației la rectificare au fost doar 140 de milioane de lei. În comparație, Autoritatea Electorală Permanentă a primit 169 de milioane de lei pentru decontarea cheltuielilor candidaților sau partidelor la campania electroală pentru alegerile prezidențiale din 2025, deci mai mult decât Educația.
Iar de la Cercetare s-au tăiat 27 de milioane de lei din cel mai mic buget pentru Cercetare din Uniunea Europeană.
Cel puțin 8 ministere și instituții au obținut mai mulți bani ca Ministerul Educației și Cercetării, la rectificarea bugetară de săptămâna aceasta, conform Guvernului:
- Ministerul Finanțelor: +20 miliarde lei
- Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale: +5,5 miliarde lei
- Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: +2,4 miliarde lei
- Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: +1,22 miliarde lei
- Ministerul Energiei: +1.2 miliarde lei
- Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: +859,8 milioane lei
- Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului: +416,9 milioane lei
- Autoritatea Electorală Permanentă: +169,0 milioane lei
- Ministerul Educației și Cercetării: +140,5 milioane lei
- Serviciul Român de Informații (SRI): +92,8 milioane lei
- Ministerul Justiției: +85,9 milioane lei
- Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA): +70,0 milioane lei
De aici se vede clar că bani există. Doar că nu pentru Educație.
În administrația publică, reforma stă pe loc
Când vine vorba de tăieri, educația a fost prima. Când e vorba de sprijin bugetar, educația rămâne printre ultimele.
În schimb, în cazul administrației locale, reforma nu doar că nu a fost implementată, ci nici nu a fost cuantificată. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a spus miercuri, 1 octombrie, la Guvern că administrația trebuia să fie în pachetul 2 și că este întârziată cu o lună: „Nu o să facem un impact înainte de a avea o înțelegere politică”. A adăugat că „nu ne permitem măsuri care implică un spațiu fiscal mare” și că speră la un acord în coaliție „cât mai curând”.
Această declarație vine după ce, timp de două luni, coaliția de guvernare tot discută fără rezultat. Pe 17 septembrie, discuțiile s-au blocat. Pe 25 septembrie, președintele PSD Sorin Grindeanu spunea că „umflatul mușchilor nu impresionează PSD” și că reforma nu se poate face fără unanimitate. În discuție sunt două scenarii: o variantă PSD cu reducere de 5% din cheltuielile de personal ale primăriilor și o variantă susținută de premierul Bolojan cu o reducere de 10%. Niciuna nu a fost asumată oficial.
Lipsa totală de transparență pentru educație
În ședința de joi, Guvernul Bolojan a discutat doar în primă lectură o ordonanță privind administrația centrală. Nimic aplicat. Nimic decis.
Mai mult, pentru a documenta scenariile posibile din administrația locală, Guvernul a construit o platformă publică – gov.ro/aal – unde se pot vizualiza datele, localitate cu localitate.
Guvernul și Ministerul Dezvoltării au creat această platformă publică dedicată unde sunt publicate date despre numărul de locuitori, cheltuieli și variantele de reducere pe fiecare localitate.
În educație, nu există nicio platformă, nu există date. Nici măcar o listă a posturilor care urmează să fie desființate. Niciun document de impact. Nicio defalcare pe discipline sau tip de contract. Nicio explicație despre cum vor fi afectate școlile din mediul rural, serviciile de consiliere școlară sau educația copiilor cu cerințe educaționale speciale.
Analiza Edupedu.ro arată că toate suplimentările de personal aprobate în ultimii patru ani pentru educație, prin hotărâri de guvern, cu justificări în cazurile de preluare a creșelor, extindere a rețelei de consilieri școlari, dezvoltarea educației timpurii – sunt acum anulate fără nicio justificare clară.
Iată cronologia creșterilor de posturi:
16 septembrie 2022 – Guvernul aprobă suplimentarea cu 2.200 de posturi, justificând necesitatea preluării creșelor în sistemul public de educație. Totalul ajunge la 293.350 de posturi.
28 decembrie 2022 – Sunt adăugate încă 3.750 de posturi pentru extinderea rețelei de consilieri școlari și lansarea serviciilor de educație timpurie complementară. Totalul urcă la 297.100.
8 septembrie 2023 – Se mai adaugă 3.000 de posturi pentru susținerea integrării copiilor cu CES și prevenirea abandonului școlar. Totalul: 300.100 de posturi.
4 septembrie 2024 – Cea mai mare suplimentare: 7.800 de posturi. Guvernul ajunge la un total de 307.900 de posturi, invocând dezvoltarea serviciilor educaționale și sociale.
2 octombrie 2025 – Proiectul de HG propune reducerea bruscă la 293.852 de posturi, anulând în fapt toată creșterea realizată în patru ani. Justificarea: Legea Bolojan.
Dacă guvernele anterioare au susținut public creșterea numărului de posturi în educație ca o condiție a echității și calității, noua filosofie bugetară promovată de Guvernul Bolojan inversează această logică. Nu mai este vorba despre nevoi educaționale, ci despre „optimizare” prin reducerea de personal și comasarea rețelei școlare.
Norma didactică a crescut, 14.000 de posturi dispar, nici Institutul de Științe ale Educației nu a fost consultat, ci dimpotrivă, i s-a cenzurat punctul de vedere, iar dialogul social a fost redus la o formalitate birocratică. Protestele sindicatelor sunt ignorate în permanență și chiar minimizate de ministru: „Sindicatele au avut ocazia să facă ceea ce face de obicei un sindicat, să-și arate nemulțumirile, să protesteze. Dacă n-ar fi fost o criză a țării, eram de partea sindicatelor”, a spus Daniel David.
Iar acum li se amână și drepturile câștigate în instanță
După tăierea celor peste 14.000 de posturi, după ignorarea sindicatelor, după lipsa de sprijin bugetar și cenzurarea analizelor științifice, profesorii primesc încă o lovitură.
Guvernul Bolojan a amânat printr-un articol plasat pe ascuns într-o ordonanță de urgență cu măsuri în domeniul locuințelor, pentru 2026, plata hotărârilor judecătorești câștigate în instanță de profesori și de alți salariați bugetari. Este vorba despre sume restante din tranșe salariale, corecții legale și drepturi câștigate în ani de procese, decise prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile.
Fără un comunicat. Fără dezbatere publică. Fără respect.
După ce le-au crescut norma, după ce le-au tăiat colegii, după ce i-au acuzat că se împotrivesc reformelor, acum li se mai face și asta: se blochează banii deja câștigați în instanță.
Profesorii sunt, în România de azi, categoria bugetară sacrificată complet.
Guvernul Bolojan taie în orb. Guvernul Bolojan taie în liniște. Guvernul Bolojan taie netransparent. Dar doar în Educație, doar din Școală.