Mariana Pădureanu, directorul Centrului Județean de Resurse Educaționale și Asistență Psihopedagogică (CJRAE) Dolj, a vorbit despre orientarea școlară și a spus că ar trebui să înceapă „undeva din clasa a VII-a”. Aceasta a precizat că încă de la grădiniță învață copiii despre meserii. Declarațiile au fost făcute pentru TVR Craiova.
- Ce face un consilier școlar? Atribuțiile din regulamentul CJRAE/CMBRAE: În situații de criză sau risc, consilierul școlar poate interveni fără acordul de părintelui
- Elevii din satele din România au cel mai puțin acces la consiliere școlară. Orașele concentrează majoritatea specialiștilor – 70% dintre consilierii școlari sunt în urban, conform datelor transmise de ministerul Educației și Cercetării la o interpelare parlamentară.
Directorul Centrului Județean de Resurse Educaționale și Asistență Psihopedagogică (CJRAE) Dolj a menționat că încă mai funcționează metodele tradiționale în privința alegerii unei profesorii, dar „noi încurajăm foarte mult consultarea unui specialist”:
„Orientarea în carieră trebuie să înceapă undeva din clasa a VII-a. (…) Colegii mei, profesori consilieri școlari, desfășoară activități de consiliere vocațională și orientare în carieră încă din clasele mici, adică, dacă stăm să ne gândim, inclusiv la grădiniță, copiii învață despre meserii: ce presupune fiecare meserie în parte, ca mai târziu să decidă sau poate chiar să vadă dacă au aptitudini reale pentru a-și dezvolta o carieră în direcția respectivă.
Sigur că, acum, noi încurajăm foarte mult consultarea unui specialist. Metodele tradiționale cu ce au fost mama și tatăl sau ce își dorește familia încă mai funcționează, dar putem spune că deja tinerii mai degrabă preferă să apeleze la specialiști care îi pot testa cu teste prestabilite, bineînțeles, pe aptitudini, pe dezvoltarea acestora, pe identificarea aptitudinilor lor și, bineînțeles, o orientare în carieră profesionistă.”
TVR Craiova: Cât de important este pentru un elev să urmeze profilul/specializarea care i se potrivește cel mai bine?
Mariana Pădureanu: Cred că este cel mai important, pentru că cu asta te trezești toată viața în fiecare dimineață: «aoleu, mă duc la serviciu» sau «vai, ce zi frumoasă! Mă bucur că mă duc la serviciu». Totodată, noi încurajăm – și chiar vedem că asta este și direcția pe care o trasează și Europa – (ideea – n.red) de reorientare în carieră chiar pe parcursul vieții, dacă vrem să dăm randament. Sigur că noi suntem oarecum, ca popor, tradiționaliști și ne alegem o meserie și tragem de ea până la pensie. (…)
Dacă un elev sau un student simte că nu i se potrivește profilul respectiv, noi suntem de părere că, decât să continui într-o direcție care te face nefericit, și starea de bine este foarte importantă, e mult mai bine să simți că poți să schimbi, să mergi către visul tău, către țelul tău și, de ce nu, să urmezi exact cariera care crezi că ți se potrivește și pe care crezi că o faci cu plăcere.
TVR Craiova: Am observat că învățământul tehnologic iarăși este la modă. Foarte mulți elevi optează pentru acest tip de învățământ.
Mariana Pădureanu: Așa este, într-adevăr, pentru că meseriile știm dintotdeauna că sunt importante. Avem nevoie de specialiști în diverse meserii, însă acestea pe ceea ce înseamnă învățământul tehnologic sigur că vor putea suferi oarecum modificări și updatări, să zicem așa, la ceea ce viitorul dictează. Sigur că sunt foarte multe meserii care au dispărut și atunci este clar că profilele acestea nu-și mai găsesc utilitatea în zilele noastre și cu atât mai mult nu și-o vor mai găsi în viitor. Și trebuie să-i orientăm pe copii chiar către licee tehnologice, dar către meserii de viitor.
Prevederi legale despre numărul de elevi care revine unui consilier școlar
Regulamentul de funcționare a Centrelor de resurse și asistență educațională – CJRAE/CMBRAE
„Art. 36 – (2) În cadrul unităților școlare cu personalitate juridică:
(i) un post de profesor-consilier școlar la un număr de maximum 500 de elevi, maximum 500 de elevi și preșcolari sau de maximum 300 de preșcolari.”
Legea învățământului preuniversitar
„Art. 207 (9) Norma didactică a profesorului consilier școlar corespunde unui post de profesor-consilier școlar și se stabilește prin raportare la un număr de maximum 500 de elevi, maximum 500 de elevi și preșcolari sau de maximum 300 de preșcolari.
Activitățile specifice normei didactice sunt stabilite prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educației și includ colaborarea cu asistentul social și asistentul medical comunitar/mediatorul sanitar în cadrul echipelor comunitare integrate pentru combaterea sărăciei și excluziunii sociale.”
Informații de context despre consilierii școlari
O cauza a deficitului de consilieri școlari a fost semnalată în septembrie 2025 de fostul ministru al Educației și Cercetării, Daniel David: în ciuda numărului mare de posturi scoase la concurs, foarte puține au fost ocupate: „Tot stăm prost la numărul de consilieri școlari. Am avut foarte multe posturi scoase la concurs, în zona de consiliere și profesori de sprijin pentru copiii cu CES și consilieri școlari pe latură de psihologie. N-au fost posturi ocupate.”
Două analize naționale, publicate în 2024 și 2025, arată că elevii nu folosesc serviciile de consiliere: doar 17% au apelat la consilier în ultimul an, iar principalele bariere sunt lipsa de încredere, vizibilitatea redusă a consilierului, prezent adesea doar 1-2 zile în școală și teama de stigmatizare sau de a implica familia.
Elevii de gimnaziu nu se simt integrați, nu au încredere în ei înșiși sau nu își pot gestiona emoțiile și așteptările legate de performanță, însă doar 17% dintre elevi au apelat la consilierul școlar în ultimul an, deși 91% declară că știu că acesta există în școală, conform unui raport privind starea de bine și sănătatea mintală a elevilor de gimnaziu din România, publicat de Ministerul Educației în septembrie 2025.
Consilierii școlari din liceele din România nu fac față volumului de muncă, iar elevii au nevoie tot mai mare de sprijin emoțional.
Consilierii școlari din liceele din România sunt supraîncărcați, insuficient integrați în viața școlii și confruntați cu cerințe mult peste capacitatea lor reală de intervenție, conform cercetării „Analiza serviciilor de consiliere la liceu. Provocări și direcții de îmbunătățire”, publicată de Institutul de Științe ale Educației pe 31 decembrie 2024. Studiul face parte dintr-o cercetare națională cu privire la implicarea școlară și calitatea vieții liceenilor și confirmă probleme structurale documentate și în alte rapoarte recente privind sănătatea mintală a elevilor.
Singura reformă sistemică aflată în derulare este proiectul european ConsEDU, de 25,5 milioane de euro, care urmărește până în 2027 formarea a 2.500 de consilieri, 2.000 de diriginți, 500 de învățători și dotarea a 2.500 de școli cu instrumente de consiliere, precum și crearea unei platforme naționale IT și actualizarea standardelor profesionale.
