România are „o nevoie urgentă” de un ministru al Educației cu mandat deplin, de preferat cineva din preuniversitar, a declarat consilierul prezidențial pentru Educație, Sorin Costreie, la Digi24. Acesta a dat și două nume de posibili miniștrii din universitar: profesorul de fizică Mădălin Bunoiu, prorectorul Universității de Vest din Timișoara sau Romiță Iucu, profesor de pedagogie al Universității din București, Facultatea de Psihologie și Științele Educație, din 2025 membru corespondent al Academiei Române. Costreie a mai spus că interimatul actual, asigurat de premierul Ilie Bolojan, riscă să blocheze decizii-cheie, inclusiv bugetarea manualelor pentru anul 2026.
Întrebat ce profil ar trebui să aibă viitorul ministru și ce nume ar fi potrivite pentru această funcție, Costreie a indicat mai mulți candidați din mediul universitar, dar a subliniat că, în actualul context, ar fi de preferat un ministru provenit din preuniversitar.
Costreie a afirmat că „există nume din partea politică”, însă nu este convins că acestea „satisfac criteriile de căutare ale domnului Bolojan”. În acest context, consilierul prezidențial a menționat explicit câteva variante din mediul academic: Mădălin Bunoiu, Universitatea de Vest din Timișoara și Romiță Iucu, Universitatea din București.
„Sunt mai mulți, dar v-am dat câteva exemple din spațiul universitar”, a precizat Costreie la Digi24.
Totuși, acesta a subliniat că poziția sa publică este aceea că România ar avea nevoie, în acest moment, de un ministru din zona învățământului preuniversitar, cu argumentul că sistemul educațional românesc funcționează, de fapt, ca „două sau chiar trei subsisteme distincte”.
„Când vorbim de sistemul de educație, vorbim de fapt de partea de preuniversitar și de partea de universitar”, a explicat consilierul prezidențial.
Critici la adresa interimatului: „Mașina funcționează, dar este ținută la ralanti”
Costreie a atras atenția că, deși Ministerul Educației este funcțional din punct de vedere administrativ, lipsa unui ministru cu mandat deplin afectează capacitatea de a lua decizii strategice.
„Când ai un ministru interimar – și în cazul nostru este chiar domnul prim-ministru – lucrurile funcționează: acte se semnează, există un secretar de stat delegat. Mașina funcționează, dar este ținută la ralanti și nu poate să meargă mai departe”, a spus acesta.
În opinia sa, un ministru trebuie să vină cu o viziune clară, fără de care nu poate fi construit nici bugetul Educației: „Bugetul înseamnă implementarea acelei viziuni. De aceea, mai ales acum, înainte de facerea bugetului, este o nevoie și mai mare de un ministru plin”.
Riscul blocării noilor manuale pentru clasa a IX-a
Consilierul prezidențial a oferit drept exemplu blocarea programei de clasa a IX-a la Limba română, care nu poate fi adoptată decât prin decizie de ministru.
„Dacă lucrurile acestea nu se petrec înainte de facerea bugetului, mi-e teamă că banii de manuale nu vor fi prinși în buget. Iar ce urmează după programe sunt manualele. Asta înseamnă încă un an în care copiii noștri, care oricum de ani de zile nu au manuale la liceu, vor fi afectați”, a avertizat Costreie.
Profilul ministrului: „model intelectual și moral”
Sorin Costreie a descris și profilul ideal al viitorului ministru al Educației, subliniind dimensiunea simbolică a funcției: „Dacă profesorii trebuie să fie modele pentru elevi și studenți, cred că și ministrul ar trebui să fie, simbolic, un model: un om modern, cu o ținută intelectuală și morală ireproșabilă, un om cu viziune, care cunoaște sistemul și care își asumă inclusiv eventuale eșecuri”.
Declarațiile integrale ale lui Sorin Costreie:
Ministerul Educației și Cercetării este condus interimar de premierul Ilie Bolojan.
Edupedu.ro a scris că Guvernul nu are nici acum un candidat oficial pentru funcția de ministru al Educației, deși premierul Ilie Bolojan declara public la începutul lunii februarie că „săptămâna viitoare e foarte probabil să avem un nou ministru al Educației”. Până vineri, 13 februarie, nu a fost înaintată nicio propunere oficială, iar mandatul de interimar al lui Bolojan în acest minister expiră în circa două săptămâni.
Portofoliul este fără un ministru cu mandat deplin din 22 decembrie 2025, când Daniel David și-a anunțat public demisia, iar abia în 14 ianuarie premierul Bolojan a luat act de aceasta și s-a numit el însuși interimar.
Premierul Bolojan spusese după o ședință de Guvern că „săptămâna viitoare e foarte probabil să avem un nou ministru al Educației”. Întrebat atunci dacă are mai multe nume pe listă, el a replicat: „când vom avea o decizie veți fi anunțați”.
Inițial, după demisia lui Daniel David, Bolojan afirmase că până la sfârșitul lunii ianuarie va veni cu o propunere de titular pe Educație, astfel încât noul ministru să poată lucra la pregătirea bugetului. Ulterior a schimbat termenul, spunând că numirea ar trebui făcută înainte de aprobarea bugetului, pentru ca viitorul ministru să poată analiza prioritățile educației.
Până în prezent, niciun nume nu a fost propus oficial pentru postul de ministru al Educației și Cercetării, în pofida promisiunilor repetate ale premierului că propunerea va veni „foarte probabil” sau „înainte de aprobarea bugetului”. Premierul a fost numit interimar prin decret prezidențial în 14 februarie, în același timp acceptându-și demisia ministrului precedent.