Fraudarea examenelor naționale cu ajutorul unor dispozitive electronice și al persoanelor care dictează răspunsurile candidaților este un fenomen cunoscut de ani de zile de autoritățile din educație, afirmă inspectorul școlar general al județului Alba, Cornel Sandu. Acesta spune că Inspectoratul Școlar Județean Alba a sesizat Parchetul încă în urmă cu aproximativ patru ani, că profesorii evaluatori au identificat și eliminat zeci de lucrări identice înainte de introducerea corectării digitalizate și că, în prezent, tehnologia folosită pentru fraudarea examenelor este tot mai greu de depistat.
Declarațiile au fost făcute într-o conferință de presă organizată de Prefectura Alba pe 10 iulie și vin la câteva zile după ce procurorii DIICOT au efectuat 47 de percheziții în județele Alba, Arad, Bihor, Cluj și Maramureș într-un dosar care vizează suspiciuni privind divulgarea subiectelor de la Bacalaureatul 2026 și constituirea unui grup infracțional organizat pentru fraudarea examenelor naționale.
Inspectorul general al ISJ Alba a descris un fenomen pe care spune că îl cunoaște de mai mulți ani și a menționat faptul că mai multe cazuri au fost identificate în sesiunile anterioare ale examenelor naționale, distincte de ancheta aflată acum în desfășurare.
„În ceea ce privește scandalul cu cei care dictează, copiază la examene, e un fenomen pe care îl știam demult. Noi acum vreo patru ani am informat Parchetul, am făcut plângere la Parchet exact pentru chestiunea aceasta”, a declarat Cornel Sandu.
Inspectorul spune că, înainte de introducerea evaluării digitalizate, în urmă cu 3 ani, profesorii evaluatori puteau identifica mai ușor fraudele, deoarece corectau împreună în același centru și observau lucrări aproape identice, inclusiv la subiectele de redactare.
„Noi am eliminat, pe vremea când nu se corecta electronic, într-un an, 30 și ceva de lucrări ale județului Mureș, unde corectorii noștri care corectau la Limba și literatura română ne-au spus că sunt lucrări identice. Metodologia ne permitea să-i eliminăm chiar dacă lucrările ajunseseră la noi. Deci din cei 32 nu a contestat nimeni, au fost eliminați din examen.”
Potrivit lui Sandu, situația s-a repetat și în anul următor.
„Am eliminat de la Cluj 20 și ceva de lucrări, tot la fel, pentru că erau identice. Toți ne-au dat în judecată individual. Am mers cu profesorii cu microbuzul la Cluj, la tribunal, am câștigat, au rămas lucrările eliminate.”
Inspectorul susține că județul Alba elimină anual un număr de candidați pentru tentative de fraudă.
„În fiecare an noi eliminăm candidați pe care îi găsim cu diverse dispozitive și cărora li se dictează lucrările. Dacă vă uitați, noi eliminăm undeva cam la 10% din ce se elimină în țară. Adică mult mai mult decât procentul pe care îl reprezentăm din numărul de candidați.”
Inspectorul consideră că miniaturizarea dispozitivelor electronice a făcut ca depistarea fraudelor în timpul examenelor să fie tot mai dificilă.
„Există suspiciunea că sunt, îi mai lămuresc, mai scot căștile, dar zice că sunt minuscule. Adică nu poți să nu-l vezi dacă are părul așa. Zice «dă-ți părul!», el zice «dar de ce să mi-l dau? Nu!». Ce-i facem? Nici supraveghetorii nu au voie să-i controleze.”
În opinia inspectorului, membrii comisiilor de examen fac tot ceea ce le permite procedura, însă posibilitățile lor sunt limitate. „Noi facem tot ce depinde de noi, adică membrii comisiilor sunt atenți, fac tot ce pot în condițiile date, dar este imposibil să-i depistezi pe toți.”
Cornel Sandu a relatat și un incident petrecut la una dintre probele examenelor din această vară, când un candidat suspectat că folosea un dispozitiv electronic a rămas în sala de examen.
„La ultima probă am înțeles că a fost un candidat care era suspectat că asculta. A fost chemată și poliția. Avem o colaborare și cu poliția, și cu DSP-ul pentru desfășurarea examenelor. Și candidatul respectiv i-a spus polițistului care a venit: «Domnule, nu pune mâna pe mine decât dacă ai mandat». Omul n-a mai pus mâna pe el, că n-avea mandat și, în concluzie, candidatul respectiv a rămas în sală și a continuat proba. Nu știu, n-am verificat, dacă a luat.”
Inspectorul spune că, în opinia sa, autoritățile ar trebui să analizeze introducerea unor soluții tehnice pentru limitarea comunicațiilor în apropierea centrelor de examen.
„Din punctul meu de vedere ar trebui găsită o soluție de bruiaj local sau nu știu. Acum și inteligența artificială îți rezolvă ușor un subiect de bacalaureat, ca să iei peste 7.”
În același timp, Sandu apreciază că digitalizarea corectării lucrărilor a redus riscul influențării procesului de evaluare.
„La evaluarea lucrărilor procedura este următoarea: se scanează lucrările în sala de examen și aplicația informatică repartizează aceste lucrări. O lucrare este repartizată la doi evaluatori din țară. Noi nu știm la cine. Numai când vin ulterior notele vedem că o lucrare a fost corectată la Timiș și alta la Vaslui. Dacă între ele este o diferență mai mare de un punct, lucrarea este automat trimisă la recorectat la alți doi corectori. Deci influența umană nu mai este aici, că nu mai pot vorbi cei doi corectori între ei «tu cât ai dat, cât am dat eu».”
Inspectorul atrage însă atenția că noul sistem are și un efect secundar: profesorii nu mai pot observa existența unor serii de lucrări identice, așa cum se întâmpla înainte de digitalizare.
„Atunci am fost sesizați de corectori care la Română erau câte șase într-o sală și au zis «Domnule, la partea de eseu, care teoretic ar fi trebuit să fie total diferită, erau practic identice acele eseuri». Și am zis: de unde știți că-s la fel? Și mi-au dat o lucrare în mână și citeau de pe alta și erau identice.”
Întrebat dacă astfel de situații mai pot fi identificate în actualul sistem de evaluare, răspunsul inspectorului a fost categoric: „Nu, nu se mai poate.”
Redăm declarațile inspectorului școlar general al ISJ Alba pe subiect:
Cornel Sandu: „În ceea ce privește scandalul cu cei care dictează, copiază la examene, e un fenomen care îl știam demult. Noi acum vreo 4 ani am informat Parchetul, am făcut plângere la Parchet exact pentru chestiunea aceasta. Noi am eliminat, pe vremea când nu se corecta electronic, într-un an, 30 și ceva de lucrări ale județului Mureș, unde corectorii noștri care corectau la Limba și literatura română ne-au spus că sunt lucrări identice. Metodologia ne permitea să-i eliminăm chiar dacă lucrările ajunseseră la noi. Deci din cei 32 nu a contestat nimeni, au fost eliminați din examen. Și asta a fost în anul următor. Deci asta acum vreo 3 ani. Am eliminat de la Cluj 20 și ceva de lucrări, tot la fel, pentru că erau identice. Toți ne-au dat în judecată individual. Am mers cu profesorii cu microbuzul la Cluj, la tribunal, am câștigat, au rămas lucrările eliminate. Și în fiecare an noi eliminăm candidați pe care îi găsim cu diverse dispozitive și cărora li se dictează lucrările. Dacă vă uitați, noi eliminăm undeva cam 10% din ce se elimină în țara. Adică mult mai mult decât procentul pe care îl reprezentăm din numărul de candidați.
La ultima probă am înțeles că a fost un candidat care era suspectat că asculta. A fost chemată și poliția. Avem o colaborare și cu poliția, și cu DSP-ul pentru desfășurarea examenelor. Și candidatul respectiv i-a spus polițistului care a venit, domnule, nu pune mâna pe mine decât dacă ai mandat. Omul n-a mai pus mâna pe el, că n-avea mandat și, în concluzie, candidatul respectiv a rămas în sală și a continuat proba. Nu știu, n-am verificat, dacă a luat. Nici supraveghetorii nu au voie să-i controleze. Există suspiciunea că sunt, îi mai lămuresc, mai scot căștile, dar zice că sunt minuscule. Adică nu poți să nu-l vezi dacă are părul așa. Îi zici „dă-ți părul!”, el zice „dar de ce să mi-l dau? Nu!” Ce-i facem? Deci există. Noi am prezentat la momentul respectiv când și cu poliția s-au strâns dispozitive. Le-am pus, aveam și poze, unele le-am dat la poliție. Atunci am făcut plângere la Parchet.
Este un fenomen pe care îl știam că se întâmplă. La noi, în general, se întâmpla în zona Munților Apuseni. Acolo erau cei mai mulți eliminați. Dacă verificați anul trecut, acum 2 ani, acum 3 ani, acum 4 ani, acolo se întâmplă. De la momentul respectiv și acum am zis că din punctul meu de vedere ar trebui găsită cum e și inteligența artificială acum îți face ușor un subiect, îți rezolvă ușor un subiect de bacalaureat, ca să iei peste 7.
Ar trebui găsit o soluție de bruiaj local sau nu știu. Noi facem tot ce depinde de noi, adică membrii comisiei lor nu îi lasă pe copii, sunt atenți, fac tot ce pot în condițiile date, dar este imposibil să-i depistezi pe toți.
La evaluarea lucrărilor procedura este următoarea: se scanează lucrările în sala de examen și aplicația informatică repartizează aceste lucrări. O lucrare este repartizată la doi corector din țară, la doi evaluatori din țară. Noi nu știm la cine. Numai când vin ulterior notele vedem că o lucrare a fost corectată la, să zic, la Timiș și alta a fost corectată la Vaslui. Dacă între ele este o diferență mai mare de un punct, lucrarea este automat trimisă la recorectat la alți doi corectori. Deci influența umană nu mai este aici, că nu mai pot vorbi cei doi corectori între ei „tu cât ai dat, cât am dat eu….” Deci destul de multe lucrări se duc la mâna doua la corectat, dar este mult mai mare corectitudinea.
Întrebare: Pe de altă parte, nu se mai poate constata așa cum ați constatat în trecut – lucrări similare.
Da, nu se mai poate, nu se mai poate, da. Deci atunci am fost sesizați de corectori care la Română erau câte șase într-o sală și au zis „domnule, la partea de eseu, care teoretic ar fi trebuit să fie total diferită, erau practic identice acele eseuri”. Pentru că la acel moment a fost un pic de scandal și m-au chemat pe mine să spun ce să facem? Păi ce să facem? Și am zis de unde știți că-s la fel? Și mi-au dat o lucrare în mână și citeau de pe alta și erau identice”.