Școlile din România ar putea începe deja să folosească ghidurile europene privind utilizarea inteligenței artificiale în educație, chiar înainte de apariția unor reglementări naționale, a declarat Dana Bănică, manager Logiscool România, la masa rotundă organizată pe 31 martie la Parlament cu tema „Inteligența Artificială în Educație”, în prezența reprezentanților Guvernului, Ministerului Educației și ai Legislativului. Evenimentul a fost inițiat de Logiscool România, potrivit declarației făcute în deschidere de co-organizatoarea conferinței, deputata Corina Atanasiu.
România ar putea începe deja să utilizeze ghidurile Comisiei Europene privind utilizarea inteligenței artificiale în educație, chiar înainte de finalizarea unor reglementări naționale, însă lipsește încă o direcție clară la nivel de sistem, a declarat Dana Bănică, manager Logiscool România, în cadrul dezbaterii „Inteligența artificială în educație”, organizată la Parlament.
„Cred că o întrebare importantă pe care o putem pune chiar astăzi este dacă directorii și profesorii din școlile din România ar putea deja să utilizeze aceste ghiduri puse la dispoziție de Uniunea Europeană în deciziile pe care le iau, în paralel cu ghidurile la care lucrează Ministerul Educației”, a spus aceasta.
Dezbaterea a reunit reprezentanți ai Parlamentului, Ministerului Educației, Cancelariei Prim-ministrului și ai altor instituții, într-un moment în care utilizarea inteligenței artificiale în școli a devenit o temă de politică publică la nivel european.
Comisia Europeană a publicat, în martie 2026, o versiune actualizată a ghidurilor privind utilizarea inteligenței artificiale în educație, continuând un prim set de recomandări lansat în 2022.
„Nu pornim de la zero. Sunt ghiduri aflate la a doua ediție, ceea ce înseamnă că reflectă deja experiență acumulată și exemple din practică”, a subliniat reprezentanta Logiscool.
Potrivit acesteia, documentele europene marchează o schimbare de abordare: inteligența artificială nu mai este tratată ca o opțiune, ci ca o componentă care trebuie integrată în mod activ în educație.
„Aceste ghiduri nu mai vorbesc despre dacă să tratăm subiectul inteligenței artificiale, ci despre cum să o folosim. Ele clarifică faptul că inteligența artificială este menită să fie utilizată atât de profesori, cât și de elevi, dar și de școli, în toate fazele actului educațional – în pregătire, în predare și în evaluare”, a explicat ea.
În același timp, utilizarea acestor tehnologii nu este limitată la disciplina informatică, ci devine o competență transversală, adică „impactează toate materiile și toți profesorii, nu doar profesorii de informatică, și foarte important, începe încă de la nivelul primar”, a declarat Bănică.
Un punct central al intervenției a fost necesitatea unor reguli clare de utilizare la nivelul fiecărei școli, în condițiile în care ghidurile europene recomandă explicit acest lucru.
„Ghidurile spun foarte clar că fiecare școală ar trebui să creeze un cadru de reglementare, un cadru transparent între director, profesori și elevi: cum folosim inteligența artificială în școala noastră. Este nevoie de această claritate pentru a crea un spațiu de dialog și pentru a permite utilizarea constructivă a acestor instrumente”, a spus ea.
În lipsa unui cadru național, această responsabilitate rămâne în prezent la nivelul fiecărei școli sau chiar al fiecărui profesor.
Dana Bănică a subliniat că ghidurile europene sunt construite tocmai pentru a putea fi utilizate rapid, inclusiv de cadre didactice fără experiență în domeniu. „Sunt destinate profesorilor care nu cunosc acest domeniu și sunt foarte ușor de înțeles și de parcurs, cu exemple practice”, a spus aceasta.
În același timp, ea a atras atenția că această discuție nu mai poate fi amânată, în contextul schimbărilor din evaluările internaționale. „Competențele digitale și utilizarea inteligenței artificiale vor face parte din testarea PISA în 2029. Aceste competențe sunt aici ca să rămână”, a declarat Dana Bănică.
În deschiderea dezbaterii au fost prezentate date ale FePAL – Federația Părinților și Aparținătorilor Legali – care arată amploarea utilizării acestor tehnologii în rândul elevilor participanți la un sondaj: „98% dintre elevii peste 16 ani care au participat folosesc inteligența artificială, fie că își dau seama, fie că nu își dau seama. 62% spun că o folosesc pentru teme și proiecte școlare”, a declarat Corina Atanasiu.
„Elevii folosesc inteligența artificială fără să o înțeleagă complet. Ei realizează că ajută la învățare, dar există și temeri legate de dependență”, a mai arătat demnitarul în cadrul prezentării. Aceasta a ridicat problema rolului școlii: „dacă elevii deja folosesc inteligența artificială, ce rol ar trebui să joace școala? Să ignore această realitate, să o interzică sau să o structureze și să o transforme într-un avantaj real?”
Dezbaterea a scos în evidență și decalajul dintre nivelul discuției despre inteligența artificială și realitatea din sistemul educațional românesc. „Educația în România se face pe hârtie, nu se face în mediul digital. Ca să introducem într-adevăr inteligența artificială în tot sistemul de educație trebuie să renunțăm la hârtie”, a declarat senatorul Ciprian Rus.
Luciana Antoci, consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-ministrului, a atras atenția că utilizarea inteligenței artificiale trebuie înțeleasă în contextul unei etape de început, în care nici specialiștii nu au încă toate răspunsurile. Ea a subliniat că inteligența artificială trebuie privită ca un instrument, nu ca un substitut al înțelegerii umane.
„Îmi place foarte mult această definiție: inteligența artificială știe tot, dar nu înțelege nimic. Prin urmare, îi rămâne omului rolul de a umple acest interval de înțelegere și de a adapta acest instrument pentru diverse domenii de activitate”, a explicat Antoci.
Potrivit acesteia, interzicerea acestor tehnologii în școli nu este o opțiune. „Nu trebuie luată în discuție nicio formă de interdicție. Nu avem cum să interzicem ceea ce vine către noi ca fenomen. Intrăm într-o etapă pe care nu o vom putea controla, la care trebuie să ne adaptăm”, a declarat ea.
Consilierul de stat a atras atenția și asupra dificultăților reale de implementare în sistemul educațional: „Educația este un sistem inerțial, greoi, conservator și din perspectiva aceasta a aduce tehnologii moderne și a le integra în educație este un proces dificil, în primul rând din perspectiva pregătirii resursei umane”, a spus Luciana Antoci.
Aceasta a explicat că există un decalaj între elevi și profesori în utilizarea acestor instrumente, „am convingerea că procentul elevilor care integrează inteligența artificială în învățare este mult mai mare decât al profesorilor care o folosesc în pregătirea lecției”, a afirmat ea.
În același timp, reprezentanții Ministerului Educației au anunțat în conferință că lucrează la un document privind utilizarea inteligenței artificiale în educație, însă acesta nu este încă public.
„La nivelul Ministerului Educației și Cercetării avem în lucru un cadru național privind inteligența artificială în educație. Fiecare dintre punctele discutate astăzi sunt preluate acolo și tratate în detaliu”, a declarat Cătălin Vișan, consilier în cadrul cabinetului ministrului Educației și Cercetării.
Acesta a subliniat că este nevoie și de o clarificare a rolurilor instituționale: „trebuie să discutăm și la nivelul unei arhitecturi instituționale în jurul acestui subiect, să spunem exact fiecare ce rol are în integrarea inteligenței artificiale în educație, atât la nivelul ministerului, cât și între instituții”, a spus Cătălin Vișan.
„Ce pot să garantez este că înțelegem nevoia nu neapărat de reglementare, ci de setare a unor direcții și vom veni în sprijinul acestui proces”, a adăugat Vișan.
La nivelul școlilor, discuția a vizat și modul în care elevii ajung să folosească aceste instrumente în lipsa unor alternative relevante.
„Copiii sunt aproape obligați să caute rezolvarea temelor. Problema nu este la elevi, ci la sistem, de ce este copilul nevoit să caute rezolvarea pe AI, ce fel de teme sunt acelea?”, a spus directorul Școlii Gimnaziale Nr. 1 Curcani, județul Călărași, Viforel Dorobanțu.
Masa rotundă a fost organizată de deputata Corina Atanasiu și senatorul Ciprian Rus și a inclus intervenții din partea Ministerului Educației, a Cancelariei Prim-ministrului, precum și din partea unor profesori, directori de școli și reprezentanți ai elevilor, într-o dezbatere despre modul în care inteligența artificială poate fi integrată în sistemul educațional din România.
Citește și:
Luciana Antoci, consilier de stat la Guvern: Cred este seducător pentru fiecare elev să aibă profesori open minded, care aduc la clasă și valorifică avantajele acestor noi descoperiri digitale / Foarte puțini dintre studenții care aspiră pentru o carieră pedagogică au în universități astăzi posibilitatea să se formeze pe acest segment
Ciprian Rus, președintele Comisiei pentru comunicații din Senat: Educația în România se face pe hârtie, nu în mediul digital / Haideți să scoatem coala de hârtie din sistemul de învățământ
Universitățile nu pregătesc viitorii profesori pentru inteligența artificială. Raport al Comisiei Europene: Nu au fost făcute schimbări concrete în programele de formare
Profesorii universitari și cei de liceu, printre profesiile cu cea mai mare expunere la inteligența artificială, arată un raport al Comisiei Europene
Roxana Mînzatu, Comisia Europeană: Profesorii trebuie să devină „gardieni etici” ai utilizării inteligenței artificiale în școli / În a doua jumătate a anului voi prezenta pachetul Educație care va include foaia de parcurs până în 2030 pentru educație și competențe digitale în UE
Raluca Pantazi
Advertorial
