Fostul ministru al Educației Daniel David critică proiectul noii legi a salarizării publicat de Ministerul Muncii în consultare publică și avertizează că statul riscă să nu își respecte angajamentele asumate față de educație și cercetare după greva profesorilor din 2023. Într-un interviu acordat publicației Cluj24, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca le transmite actualilor decidenți politici, inclusiv unor foști colegi din Guvern, că sistemul nu poate fi reformat prin menținerea unor mecanisme pe care autoritățile le-au criticat în trecut.
„Le spun ferm decidenților de acum, unii foști colegi de-ai mei în Guvern, că nu este în regulă! Nu putem critica și schimba artificiile în sistem, dacă noi le întreținem și readucem în sistem prin astfel de decizii”, a declarat Daniel David.
Reacția vine după ce Ministerul Muncii a publicat în consultare publică proiectul Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, împreună cu grilele de salarizare și calendarul de implementare. Potrivit proiectului, noua lege ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027 și să înlocuiască actuala Lege-cadru nr. 153/2017.
„Acum, fără să mai fiu ministru, observ că angajamentele față de sistemul de educație-cercetare se implementează doar parțial. Astfel, uitându-mă la propunerea de lege privind salarizarea unitară, punctul 1 nu este respectat (există o creștere, dar nu la nivelul discutat), punctul 2 nu este respectat, iar punctul 3 nu este respectat (există o creștere, dar nu o echivalare)”, a declarat Daniel David.
Daniel David amintește că, atât ca rector al Universității Babeș-Bolyai, cât și ca ministru al Educației, a susținut revendicările salariale ale profesorilor și ideea unei salarizări care să reflecte importanța socială a educației și cercetării.
„Ca rector al UBB, am susținut greva și principalele solicitări (mai ales salariale) în 2023. Iar profesorii și ceilalți oameni din sistem știu asta. Ca ministru, mi-am dorit tratarea cu respect a domeniilor educație și cercetare/știință, nu prin favoruri, ci prin recunoașterea valorii lor sociale reale. Iar salariul este un astfel de mecanism, atât de recunoaștere a valorii sociale, cât și de atragere a tinerilor în sistem.”
Fostul ministru susține că, de-a lungul timpului, problemele salariale din sistem au fost compensate prin mecanisme care au crescut veniturile individuale, dar care au produs și efecte nedorite asupra organizării activității școlare.
„Din păcate, sistemul a fost «liniștit» de-a lungul anilor cu diverse artificii, nu cu măsuri salariale adecvate. Așadar, nu trebuie să ne mirăm că în condiții de criză fiscal-bugetară, în baza unui program de guvernare asumat de întreaga coaliție, s-au eliminat în primul rând artificiile, care, deși creșteau veniturile individuale, afectau procesul educațional.”
Ca exemple, Daniel David indică plata cu ora folosită dincolo de caracterul ei excepțional, degrevările urmate de reluarea activității la plata cu ora și multitudinea de sporuri care, în opinia sa, au creat „iluzia unei salarizări adecvate”.
Critica lui Daniel David este cu atât mai relevantă cu cât fostul ministru a fost unul dintre principalii susținători ai măsurilor fiscal-bugetare adoptate în educație în a doua jumătate a anului 2025 prin Legea Bolojan.
Într-o analiză publicată recent pe blogul său, acesta a explicat că majorarea normei didactice, reducerea volumului de ore plătite cu ora și limitarea unor degrevări au fost măsuri de stabilizare financiară și de eliminare a unor „anomalii” din sistem, nu o renunțare la angajamentele salariale asumate față de profesori și cercetători. „Măsurile fiscal-bugetare în educație-cercetare din a doua parte a anului 2025 nu au vizat modificarea acestor angajamente și am afirmat atunci acest lucru în mod explicit”, a scris Daniel David pe 27 aprilie 2026.
În aceeași analiză, fostul ministru a reiterat că a susținut constant trei obiective: salariul profesorului debutant și al asistentului universitar la nivelul salariului mediu brut pe economie, echivalarea salariilor din cercetare cu cele din învățământul universitar pentru funcții similare și apropierea veniturilor din educație de cele din sănătate. Potrivit acestuia, actualul proiect al legii salarizării nu respectă integral niciunul dintre aceste obiective.
„Profesorii nu au nevoie de astfel de anomalii, ci de salarii motivante! Corectarea făcută anomaliilor trebuie însoțită acum de întărirea mecanismelor sănătoase”, a scris Daniel David pe blogul său, argumentând că eliminarea unor mecanisme precum plata cu ora folosită pentru suplimentarea veniturilor trebuia urmată de o creștere consistentă a salariilor de bază.
Revenind la declarațiile făcute pentru Cluj24, Daniel David afirmă că, în perioada în care a condus Ministerul Educației, a susținut trei obiective clare privind salarizarea: salariul mediu brut pe economie ca punct de plecare pentru profesorul debutant și asistentul universitar, apropierea veniturilor din educație de cele din sănătate și echivalarea salariilor din cercetare cu cele din educație pentru același nivel profesional.
„Deși miza mea ca ministru era Reforma QX, presați de criza fiscal-bugetară am corectat aceste lucruri, dar, complementar, ca ministru am cerut și susținut public: salariul mediu brut pe economie ca punct de start pentru profesorul debutant din preuniversitar și pentru asistentul universitar, corelarea veniturilor din educație cu cele din sănătate și echivalarea salariului din cercetare cu cel din educație, pe același nivel profesional.”
În acest context, fostul ministru afirmă că actualul proiect de lege nu respectă integral aceste obiective și transmite un mesaj direct actualilor decidenți politici.
„Așadar, le spun ferm decidenților de acum, unii foști colegi de-ai mei în Guvern, că nu este în regulă! Nu putem critica și schimba artificiile în sistem, dacă noi le întreținem și readucem în sistem prin astfel de decizii. Deciziile trebuie să fie raționale și complete: corectăm artificii și excese, dar aducem normalitatea și speranța.”
Daniel David avertizează că, în lipsa unei salarizări care să respecte angajamentele asumate, profesorii și cercetătorii vor continua să caute soluții pentru completarea veniturilor.
„Dacă salariile nu sunt adecvate și așa cum s-a promis (inclusiv așa cum s-a angajat în diverse acte normative), în mod justificat oamenii vor căuta artificii pentru a-și crește veniturile, unele, așa cum am arătat mai sus, cu potențiale consecințe negative asupra procesului educațional și de cercetare.”
Fostul ministru afirmă că educația și cercetarea trebuie tratate ca domenii strategice pentru dezvoltarea României și că statul trebuie să își respecte promisiunile făcute acestor sisteme.
„Nu este în regulă și trebuie să normalizăm lucrurile, onorându-ne angajamentele față de educație-cercetare, domenii care – dacă tot vorbim de «ierarhii ale ocupațiilor» – asigură, prin pregătirea tuturor celorlalte domenii, o societate modernă și dezvoltată bazată pe cunoaștere.”
