Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a declarat joi, 23 octombrie 2025, într-o transmisiune live pe Facebook, că forma finală a masteratului didactic nu a fost încă stabilită și că discuțiile pe această temă continuă. Oficialul a explicat că își dorește un model acceptat deopotrivă de mediul preuniversitar și de cel universitar, rezultat al unui proces amplu de consultare.
„În ceea ce privește masteratul didactic, avem un anumit model prins în legea din 2023. Trebuie să vedem ce facem: mergem pe modelul din lege sau pe mai multe modele? Este un lucru pe care l-am început în dezbaterea publică, inclusiv în cadrul Academiei Române. N-am ajuns la o concluzie finală, vom continua discuțiile, fiindcă aș vrea ca în final modelul legat de masteratul didactic să fie unul larg acceptat, atât în zona preuniversitară, cât și în zona universitară”, a spus Daniel David.
Dezbaterea actuală privește durata masteratului didactic: dacă va fi de 1 an, așa cum prevede Legea Deca-Iohannis (nr. 199/2023) – un model care nu este recunoscut în Uniunea Europeană, potrivit universitarilor – sau dacă va fi de 2 ani, așa cum a fost instituit încă din 2011 prin Legea Miclea-Funeriu.
Lucian Ciolan, prorector al Universității din București, a declarat în dezbaterea de la Academia Română că durata actuală a masteratului didactic în forma de proiect, de 1 an sau 1 an și jumătate, ridică probleme serioase de compatibilitate cu Sistemul European de Credite (ECTS):
- „În momentul de față, avem două programe de masterat didactic care, de fapt, nu sunt mastere Bologna. Oricum am aduna creditele de la licențele de 3 ani cu masteratele astea, ne dă cu minus. (…) Asta are două consecințe simple și directe: 1. studentul nu se poate duce la doctorat, dacă va dori vreodată, și 2. are o problemă cu recunoașterea calificărilor la nivel european, unde, dacă n-ai suficiente credite, calificarea ta nu este echivalată. Este o problemă de durată, nu de conținut”, a explicat Ciolan. Detalii aici
Context: reforma masteratului didactic din 2029
Masteratul didactic este în centrul unei dezbateri publice ample, după ce Legea educației nr. 199/2023 a stabilit lichidarea actualului format de 2 ani începând cu anul universitar 2025-2026. Noul masterat, cu o durată de 1 an sau 1 an și jumătate (60-90 de credite ECTS), va deveni obligatoriu din 2029 pentru toți cei care doresc să devină profesori. Consultarea publică pe tema metodologiei a fost prelungită în urma criticilor venite din mediul universitar, potrivit anunțului făcut de Daniel David pe 24 iulie.
Atunci, ministrul a explicat că proiectul este „impus de legea actuală a educației”, dar va fi „ajustat în urma consultărilor”. „Am văzut emoțiile generate. Proiectul a fost propus de o comisie formată din reprezentanți ai marilor universități – UB, UBB, ASE, Politehnica, Universitatea din Timișoara. Oameni de bună credință, dar care au trebuit să implementeze legea existentă”, a precizat el.
Critici din partea mediului universitar: „Nu e de ajuns să știi metode de predare, dacă nu știi conținuturi”
Mai mulți profesori universitari au criticat dur propunerea unui masterat didactic scurtat, avertizând că aceasta riscă să diminueze pregătirea de specialitate a viitorilor profesori. Printre aceștia se numără Oana Fotache Dubălaru, decan al Facultății de Litere (UB), care a spus la TVR Info că actuala formulă „e aproape integral pedagogică, fără formare de specialitate”:
- „Nu e doar o problemă de durată, e o problemă de fond. Nu e de ajuns să știi metode de predare, dacă nu știi conținuturi.”
Și Rodica Zafiu, profesoară la aceeași facultate, a propus o alternativă: 3 ani de licență, 2 ani de masterat de specialitate și 1 an de masterat didactic, o formulă care ar asigura atât competența științifică, cât și pregătirea practică. „Este ideal, chiar dacă pare neeconomic și scandalos”, a spus Zafiu.
De la Iași, profesorul Ionel-Dumitrel Ghiba, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, a avertizat la rândul său că scurtarea perioadei de formare „va afecta calitatea pregătirii profesorilor și, implicit, performanțele elevilor”. Fostul ministru Daniel Funeriu, inițiatorul masteratului didactic de doi ani din Legea educației 1/2011, a declarat că actualul proiect „diminuează pregătirea de specialitate” și că Daniel David este „prizonierul unei legi care nu îi aparține”.
Într-o analiză publicată pe Edupedu.ro, jurnalista Raluca Pantazi a criticat dezbaterea privind dublul masterat, considerând-o „o propunere de un ridicol evident”, menită să mențină controlul universităților asupra formării viitorilor profesori și să aducă bani suplimentari din bugetul public.
- „Ura și ironia împroșcate la adresa profesorilor din preuniversitar, pornită din vară de premierul Ilie Bolojan, cu instrumentul Daniel David și tăcuta acceptare a președintelui Nicușor Dan, s-au prelins în societate și riscă să contamineze copiii. (…) Sub aparentul argument al unei formări mai adânci, câțiva profesori universitari i-au propus ministrului Educației, sub cupola Academiei Române, ca viitorii dascăli să fie obligați să facă două masterate – o propunere ironizată de cititorii Edupedu.ro, mulți dintre ei profesori, care au expus miza reală: mai mulți bani către universități, fără evaluare a calității”.