Daniel David, ministrul Educației și Cercetării, a declarat că „profesorii, așa cum sunt ei, unii mai nemulțumiți, alții mai cârcotași pe alocuri, au o etică a datoriei, totuși”. „Cu toate măsurile fiscal-bugetare care au produs un deranj mare în viața multora, noi, totuși, am început școala la timp, am început-o bine”, a afirmat acesta. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru adevarul.ro.
- Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, a declarat, la Antena 3 CNN, că „imediat după mitingul din data de 29 octombrie, de miercuri, în învățământ se va declanșa referendum național privind greva generală”.
- Recent, președintele sindicatului SIPA Muntenia, Adrian Voica, a declarat, pentru Edupedu.ro, că „am eu un sentiment că va fi prăpăd în vară și că o grevă generală înaintea examenelor de final va fi de neoprit”. „Am semnale din teritoriu că va veni și vremea în care profesorii își vor arăta forța socială pe care o dețin”, a spus liderul sindical.
„Profesorii, așa cum sunt ei, unii mai nemulțumiți, alții mai cârcotași pe alocuri, au o etică a datoriei, totuși. Gândiți-vă că, cu toate măsurile fiscal-bugetare care au produs un deranj mare în viața multora, noi, totuși, am început școala la timp, am început-o bine, am dus examenele de Bacalaureat, de Evaluare Națională, definitivat. Sigur, cu nemulțumirile care se vedeau în zona școlii”, a spus ministrul Educației și Cercetării.
Moderatoare: Dar dacă avem învățători nemulțumiți că trebuie să facă aceste ore remediale, vor preda cu drag? Vor înțelege copiii?
Daniel David: „Aveți dreptate, este o schimbare, eu nu mă aștept ca efectele să apară acum, să apară repede. Oamenii sunt nemulțumiți, fiindcă au trebuit să treacă prin aceste măsuri fiscal-bugetare, care, totuși, spun a doua sau a treia oară, ne-au salvat salariile și bursele până la sfârșitul anului, dar sunt convins că, fiind un mecanism de sistem, nu este un proiect pe care îl ai pe un an sau doi, este o schimbare sistemică.
Profesorii, așa cum sunt ei, unii mai nemulțumiți, alții mai cârcotași pe alocuri, au o etică a datoriei, totuși. Gândiți-vă că, cu toate măsurile fiscal-bugetare care au produs un deranj mare în viața multora, noi, totuși, am început școala la timp, am început-o bine, am dus examenele de Bacalaureat, de Evaluare Națională, definitivat. Sigur, cu nemulțumirile care se vedeau în zona școlii. Așa că mă aștept ca acest program să funcționeze din ce în ce mai bine în următorii ani.
Și, ca să închei cu partea remedială, la nivel gimnazial și la nivel liceal, avem acea reglementare că 25% din timpul alocat pentru fiecare disciplină să fie focalizat tot pe învățare remedială. Și atunci, aceste demersuri sunt atacuri directe pe analfabetismul funcțional, iar în evaluările, cum spuneam, din clasele a II-a, a IV-a și a VI-a vom prinde între itemii pe care îi folosim și itemi în logica PISA. Adică nu doar itemi de, nu știu, știință sau de matematică, vor fi și acei itemi legați de programă, dar și cum folosești acele cunoștințe în situații de viață, de zi cu zi. Pentru că, vedeți, noi ne trezim că nu ne pregătim copiii să dobândească competențe și în logica PISA, adică să le folosească în viața cotidiană, îi aruncăm direct în clasa a IX-a la testarea PISA și ne mirăm că ieșim pe ultimele locuri. Bun, întrebarea este: cine i-a învățat pe acei copii să folosească competențele în logica PISA? Aproape nimeni sau foarte puțini, nu vreau să spun că deloc, dar nu am avut o misiune în acest sens: copiii să dobândească competențe și utilizarea lor în viața de zi cu zi. Avem acum acest lucru.”
Din această toamnă, toți învățătorii și profesorii pentru învățământul primar au incluse în atribuțiile postului 2 ore pe săptămână de pregătire remedială, potrivit Legii nr. 141/2025. Prevederea se aplică din anul școlar 2025-2026 și până la începutul anul școlar 2029-2030.
Din anul școlar 2025-2026, planificarea orelor pentru gimnaziu și liceu se va face ținând cont că 25% din numărul total de ore al unei discipline reprezintă activități remediale, de consolidare, fixare, aprofundare, precum şi de transfer al competenţelor în viaţa de zi cu zi, în funcție de nevoile şi interesele reale ale elevilor, precum şi de specificul clasei/grupului, potrivit Ministerului Educației și Cercetării.
Despre protestele profesorilor
„Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ şi Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret” şi Federaţia Naţională Sindicală „Alma Mater” au protestat miercuri, 29 octombrie, în Piața Victoriei, în fața Guvernului, față de Legea 141/2025, cunoscută drept Legea Bolojan, și prevederile acesteia privind educația, conform paginilor de Facebook oficiale.
Joi, 23 octombrie, a avut loc un nou protest în fața Ministerului Educației și Cercetării. Profesorii au cerut demisia ministrului Daniel David și abrogarea măsurilor care vizează Învățământul din Legea Bolojan. Protestele profesorilor au început încă din vară, pe 24 iulie, din cauza măsurilor ce afectează sistemul de învățământ.
Creșterea normei didactice de predare, mărirea numărului de elevi la clasă, comasarea de școli și reducerea tarifului pentru plata cu ora sunt motivele pentru care profesorii continuă protestele. Aceste prevederi sunt prevăzute în Legea nr. 141/2025, cunoscută drept Legea Bolojan.
Sindicatul Învățământ Preuniversitar (SIP) Hunedoara a anunțat că vor fi organizate măsuri de protest mai dure în principalele momente ale anului școlar, precum și la finalul acestuia. Informarea vine după ce miercuri, 24 septembrie 2025, a avut loc ședința Biroului Executiv S.I.P. Județul Hunedoara.
Marți, 30 septembrie, reprezentanții principalelor organizații sindicale din educație, FSLI și FSE Spiru Haret, au protestat, în fața Ministerului Educației, cu mesaje precum: „Partidele pe subvenție, școala pe avarie!” sau „Mai puțini bani în campanii, mai mulți în școli și-n cancelarii!”
Potrivit sindicatelor, luni, 8 septembrie, peste 20.000 de profesori au fost în marș de la Guvern la Palatul Cotroceni. Au protestat față de prevederile din Legea Bolojan și au cerut demisia ministrului Daniel David.
Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, a declarat, după întâlnirea cu Nicușor Dan, că „președintele a luat act de solicitările noastre.” Referitor la anularea măsurilor din Legea Bolojan, „domnia sa a propus o altă întâlnire cam peste cel mult 2 luni, ocazie cu care se va putea veni cu niște cifre exacte vizavi de impactul măsurilor asumate de guvernarea Bolojan”, a spus Marius Nistor.
Tot după întâlnirea cu Nicușor Dan, Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), a transmis că protestele profesorilor vor continua: „Având în vedere că nu este nimic concret, în zilele următoare vom stabili calendarul de proteste. Protestele vom continua, chiar dacă avem promisiunea ca în două luni de zile să ne întâlnim.”
Despre norma didactică
Conform Legii Bolojan, noile norme didactice sunt:
- pentru învățători și profesori de învățământ primar, norma didactică rămâne de tip „un post pe clasă”, dar cu 2 ore obligatorii de pregătire remedială pe săptămână
- pentru profesorii de gimnaziu, liceu, postliceal, precum și cei din clasele cu program integrat de artă și sport sau din unități extrașcolare, norma crește la 20 de ore pe săptămână, dacă aceștia au cel puțin licență în cariera didactică
- excepție: profesorii cu grad didactic I sau titlul de profesor emerit, care desfășoară activitate de mentorat, vor avea normă redusă la 18 ore pe săptămână
- profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori vor avea norme de 26 de ore pe săptămână (cu licență), respectiv 22 de ore (dacă au gradul I și activitate de mentorat)
- în învățământul special, norma este de 18 ore pentru profesori la predare și terapii specifice, respectiv 22 de ore pentru educatori și maiștri instructori
- cadrele didactice cu peste 25 de ani vechime și gradul I, sau care dovedesc performanță educațională, pot beneficia de o reducere a normei cu 2 ore pe săptămână, fără afectarea salariului, în baza unei metodologii aprobate de Minister
În plus, în perioada 2025-2026 până în 2029-2030, este valabil un regim special care permite includerea în norma didactică a unor activități precum pregătirea pentru examene naționale, performanță educațională și învățare remedială.
Este prima creștere a normei didactice din 1995 încoace. Atunci, prin Legea Statutului cadrelor didactice, prevăzută de legea învățământului, dar aprobată separat doi ani mai târziu, erau stabilite normele didactice de 18 ore în învățământul preuniversitar.
Reamintim că Ministerul Educației și Cercetării nu a prezentat nicio analiză a fundamentării măsurilor din legea 141/2025, în afara declarațiilor făcute de ministrul Daniel David în ieșirile sale publice. În schimb, analiza solicitată Institutului de Științe ale Educației de Edupedu.ro a fost cenzurată de ministrul David sub pretextul unui peer review pentru că îi contrazicea cu date și studii argumentele folosite.
Principalele prevederi din Legea 141/2025, care afectează Educația: comasări de școli, creșteri de norme, tăieri de burse și clase, plata cu ora și degrevări de normă
- Comasările de școli au avut loc după reguli stabilite de Ministerul Educației până pe 9 august, cu o lună înainte de prima zi de școală / Ministrul anunța că circa 900 de directori vor rămâne fără posturi, iar echipele de management la fel
- Crește numărul de elevi în clasă de la 1 septembrie 2025. Modificările se fac pentru toate clasele pe fiecare ciclu școlar: într-o clasă de liceu pot fi din nou 34 de elevi, față de 26 în prezent
- Fondul de burse al studenților este redus cu 40% de la 1 august, până în 2028. Reducerea la transportul cu trenul se acordă și în 2026 doar între domiciliu și facultate
- Norma didactică pentru toți profesorii din România crește de la 1 septembrie 2025, pentru prima dată în ultimii 30 de ani, prin Legea 141 din 2025
- Indemnizația de hrană va fi acordată doar angajaților cu salarii de 6.000 lei net sau mai mici și rămâne plafonată la 347 de lei pe lună
- Directorii de școli rămași pe post după comasări au interdicție să mai ia plata cu ora sau cumul, iar obligația de predare crește până la 40 de ore pe lună pentru toți / Regulile de aplicare trebuie decise până pe 25 august, cu două săptămâni înainte de începerea cursurilor
- Plata cu ora 2025 în învățământ – tariful brut pe ora suplimentară sau vacantă tăiat cu 50% pentru toți profesorii din România / Exemplu de calcul