Ministrul Educației: Pentru mine, interesul este să am profesori bine plătiți, să am profesori mulțumiți și fericiți / Încă din vară, profesorii protestează față de creșterea normei didactice de predare, mărirea numărului de elevi la clasă, reducerea tarifului pentru plata cu ora

Daniel David, ministrul Educației și Cercetării, a declarat că „pentru mine, interesul este să am profesori bine plătiți, să am profesori mulțumiți și fericiți. Ce ministru dorește să aibă elevi sau profesori supărați?”. Acesta a afirmat că „eu accept pozițiile diferite, le înțeleg foarte bine, dar nu sunt de acord cu ele. Iar asta nu înseamnă că nu-mi pasă de profesori sau că am ceva cu profesorii”. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru adevarul.ro.

• Din toamnă, norma didactică de predare a crescut, în medie, cu 2 ore. Este vorba despre Legea nr. 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”, care modifică și completează Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023.
• Din 24 iulie, profesorii au început să protesteze din cauza măsurilor ce afectează sistemul de învățământ. Mărirea numărului de elevi în clasă, reducerea tarifului pentru plata cu ora și comasarea de școli sunt câteva motive.

„Pentru mine, interesul este să am profesori bine plătiți, să am profesori mulțumiți și fericiți. Ce ministru dorește să aibă elevi sau profesori supărați? Doar că trebuie să ne uităm cu toții la sistemul în care funcționăm și să-l vedem așa cum este. Haide să fim parte din soluție, nu parte din problemă. Și, repet, eu accept pozițiile diferite, le înțeleg foarte bine, dar nu sunt de acord cu ele. Iar asta nu înseamnă că nu-mi pasă de profesori sau că am ceva cu profesorii. Nu, am ceva cu analfabetismul funcțional, fiindcă ne pune toți la risc și țara noastră este pusă la risc. Cu asta am o problemă”, a spus Daniel David.

Redăm discuția pe tema nemulțumirilor profesorilor:

Moderatoare: Apropo de criza fiscal-bugetară, pentru că trebuie să vorbim și despre acest subiect, spuneați mai devreme că sunt profesori din preuniversitar care spun că dumneavoastră nu înțelegeți acest învățământ. Mai mult, sunt și profesori care spun că aveți ceva cu profesorii. Și am să vă întreb dacă este așa. Sau cum le răspundeți?

Daniel David: Vă dați seama că sunt întrebări caraghioase, să mă ierte cei care se uită la noi. Ce să am cu profesorii? Eu sunt profesor, am rude în preuniversitar. Am o problemă cu modul în care funcționează sistemul. Este inacceptabil și le spun tuturor celor care se uită la noi și îi rog să vină alături de mine, să nu se pună în cealaltă parte, că nu avem ce apăra. Când ai 50% analfabetism funcțional, noi trebuie să stăm de aceeași parte a luptei și să confruntăm analfabetismul funcțional. Nu poți să ai un sistem public care să aibă un astfel de rezultat sau un astfel de output. Nu se poate. Cine vrea să stea de cealaltă parte și să apere acel lucru, sigur că o să se afle pe o poziție diferită de cea pe care sunt eu. Dar și acolo, eu respect pozițiile diferite, doar că asta nu înseamnă că sunt de acord cu ele.

Moderatoare: Dar credeți că e asta o mentalitate tipic românească? Când sunt implementate anumite măsuri care nu-ți convin să le iei ca pe un atac la persoană?

Daniel David: Da, cred. Mai ales că, repet, pentru mine, interesul este să am profesori bine plătiți, să am profesori mulțumiți și fericiți. Ce ministru dorește să aibă elevi sau profesori supărați? Doar că trebuie să ne uităm cu toții la sistemul în care funcționăm și să-l vedem așa cum este. Haide să fim parte din soluție, nu parte din problemă. Și, repet, eu accept pozițiile diferite, le înțeleg foarte bine, dar nu sunt de acord cu ele. Iar asta nu înseamnă că nu-mi pasă de profesori sau că am ceva cu profesorii. Nu, am ceva cu analfabetismul funcțional, fiindcă ne pune toți la risc și țara noastră este pusă la risc. Cu asta am o problemă.

Despre protestele profesorilor

„Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ şi Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret” şi Federaţia Naţională Sindicală „Alma Mater” au protestat miercuri, 29 octombrie, în Piața Victoriei, în fața Guvernului, față de Legea 141/2025, cunoscută drept Legea Bolojan, și prevederile acesteia privind educația, conform paginilor de Facebook oficiale.

Joi, 23 octombrie, a avut loc un nou protest în fața Ministerului Educației și Cercetării. Profesorii au cerut demisia ministrului Daniel David și abrogarea măsurilor care vizează Învățământul din Legea Bolojan. Protestele profesorilor au început încă din vară, pe 24 iulie, din cauza măsurilor ce afectează sistemul de învățământ.

Creșterea normei didactice de predare, mărirea numărului de elevi la clasă, comasarea de școli și reducerea tarifului pentru plata cu ora sunt motivele pentru care profesorii continuă protestele. Aceste prevederi sunt prevăzute în Legea nr. 141/2025, cunoscută drept Legea Bolojan.

Sindicatul Învățământ Preuniversitar (SIP) Hunedoara a anunțat că vor fi organizate măsuri de protest mai dure în principalele momente ale anului școlar, precum și la finalul acestuia. Informarea vine după ce miercuri, 24 septembrie 2025, a avut loc ședința Biroului Executiv S.I.P. Județul Hunedoara.

Marți, 30 septembrie, reprezentanții principalelor organizații sindicale din educație, FSLI și FSE Spiru Haret, au protestat, în fața Ministerului Educației, cu mesaje precum: „Partidele pe subvenție, școala pe avarie!” sau „Mai puțini bani în campanii, mai mulți în școli și-n cancelarii!”

Potrivit sindicatelor, luni, 8 septembrie, peste 20.000 de profesori au fost în marș de la Guvern la Palatul Cotroceni. Au protestat față de prevederile din Legea Bolojan și au cerut demisia ministrului Daniel David.

Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, a declarat, după întâlnirea cu Nicușor Dan, că „președintele a luat act de solicitările noastre.” Referitor la anularea măsurilor din Legea Bolojan, „domnia sa a propus o altă întâlnire cam peste cel mult 2 luni, ocazie cu care se va putea veni cu niște cifre exacte vizavi de impactul măsurilor asumate de guvernarea Bolojan”, a spus Marius Nistor.

Tot după întâlnirea cu Nicușor Dan, Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), a transmis că protestele profesorilor vor continua: „Având în vedere că nu este nimic concret, în zilele următoare vom stabili calendarul de proteste. Protestele vom continua, chiar dacă avem promisiunea ca în două luni de zile să ne întâlnim.”

Despre norma didactică

Conform Legii Bolojan, noile norme didactice sunt:

• pentru învățători și profesori de învățământ primar, norma didactică rămâne de tip „un post pe clasă”, dar cu 2 ore obligatorii de pregătire remedială pe săptămână
• pentru profesorii de gimnaziu, liceu, postliceal, precum și cei din clasele cu program integrat de artă și sport sau din unități extrașcolare, norma crește la 20 de ore pe săptămână, dacă aceștia au cel puțin licență în cariera didactică
• excepție: profesorii cu grad didactic I sau titlul de profesor emerit, care desfășoară activitate de mentorat, vor avea normă redusă la 18 ore pe săptămână
• profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori vor avea norme de 26 de ore pe săptămână (cu licență), respectiv 22 de ore (dacă au gradul I și activitate de mentorat)
• în învățământul special, norma este de 18 ore pentru profesori la predare și terapii specifice, respectiv 22 de ore pentru educatori și maiștri instructori
• cadrele didactice cu peste 25 de ani vechime și gradul I, sau care dovedesc performanță educațională, pot beneficia de o reducere a normei cu 2 ore pe săptămână, fără afectarea salariului, în baza unei metodologii aprobate de Minister

În plus, în perioada 2025-2026 până în 2029-2030, este valabil un regim special care permite includerea în norma didactică a unor activități precum pregătirea pentru examene naționale, performanță educațională și învățare remedială.

Este prima creștere a normei didactice din 1995 încoace. Atunci, prin Legea Statutului cadrelor didactice, prevăzută de legea învățământului, dar aprobată separat doi ani mai târziu, erau stabilite normele didactice de 18 ore în învățământul preuniversitar.

Reamintim că Ministerul Educației și Cercetării nu a prezentat nicio analiză a fundamentării măsurilor din legea 141/2025, în afara declarațiilor făcute de ministrul Daniel David în ieșirile sale publice. În schimb, analiza solicitată Institutului de Științe ale Educației de Edupedu.ro a fost cenzurată de ministrul David sub pretextul unui peer review pentru că îi contrazicea cu date și studii argumentele folosite.

Principalele prevederi din Legea 141/2025, care afectează Educația: comasări de școli, creșteri de norme, tăieri de burse și clase, plata cu ora și degrevări de normă

• Comasările de școli au avut loc după reguli stabilite de Ministerul Educației până pe 9 august, cu o lună înainte de prima zi de școală / Ministrul anunța că circa 900 de directori vor rămâne fără posturi, iar echipele de management la fel
• Crește numărul de elevi în clasă de la 1 septembrie 2025. Modificările se fac pentru toate clasele pe fiecare ciclu școlar: într-o clasă de liceu pot fi din nou 34 de elevi, față de 26 în prezent
• Fondul de burse al studenților este redus cu 40% de la 1 august, până în 2028. Reducerea la transportul cu trenul se acordă și în 2026 doar între domiciliu și facultate
• Norma didactică pentru toți profesorii din România crește de la 1 septembrie 2025, pentru prima dată în ultimii 30 de ani, prin Legea 141 din 2025
• Indemnizația de hrană va fi acordată doar angajaților cu salarii de 6.000 lei net sau mai mici și rămâne plafonată la 347 de lei pe lună
• Directorii de școli rămași pe post după comasări au interdicție să mai ia plata cu ora sau cumul, iar obligația de predare crește până la 40 de ore pe lună pentru toți / Regulile de aplicare trebuie decise până pe 25 august, cu două săptămâni înainte de începerea cursurilor
• Plata cu ora 2025 în învățământ – tariful brut pe ora suplimentară sau vacantă tăiat cu 50% pentru toți profesorii din România / Exemplu de calcul

Citește și:

Norma didactică 2025. Amenințare identificată de ISMB: Există riscul ca schimbările normative să genereze proteste sau absenteism