Ministerul Educației și Cercetării susține că proba de Limba și literatura română de la Evaluarea Națională 2026 pentru elevii din școlile și secțiile cu predare în limba maghiară a avut, în ceea ce privește înțelegerea textelor, „un grad de dificultate mai mic” decât proba susținută de elevii vorbitori nativi de română. Este concluzia unei analize comparative realizate de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare (CNCE), prezentată de minister într-un răspuns oficial transmis Parlamentului. Au fost înlocuite cuvinte, comprimate fraze, eliminate forme populare și învechite și schimbate inclusiv timpuri verbale pentru a face textul dat la prima vedere mai accesibil elevilor care învață româna ca limbă nematernă, conform reprezentanților ministerului.
Ministerul pune aceste intervenții asupra subiectelor în legătură directă și cu rezultatele obținute la examen. După ce descrie „accesibilizarea textelor” și adaptarea cerințelor pentru elevii care învață româna ca limbă nematernă, MEC invocă situația din Harghita, județ în care, potrivit instituției, aproximativ 87% dintre candidați au limba maternă maghiară. „Harghita a fost singurul județ din țară în creștere la limba română și singurul dintre județele cu predare în limba maghiară cu medii generale în creștere”, arată ministerul.
Răspunsul vine după o întrebare parlamentară adresată ministerului de deputata UDMR Kantor Boglarka. Aceasta semnala că examenul din iunie a generat „numeroase nemulțumiri în rândul profesorilor, elevilor și părinților din comunitatea maghiară” și că textul literar al Adinei Popescu, textul suport pentru varianta care a picat la examenul din 22 iunie, a fost considerat de numeroși profesori „excesiv de dificil, ambiguu și nepotrivit nivelului de înțelegere al elevilor de 14-15 ani care studiază limba română după curriculum special”.
Deputata susținea că „mai mulți elevi foarte bine pregătiți nu au reușit să identifice corect ideea principală a textului” și că dificultatea fragmentului a influențat inclusiv rezolvarea Subiectului al II-lea, unde elevii trebuiau să scrie o posibilă continuare a textului. În varianta efectiv administrată, cerința era redactarea unei compuneri de 70-130 de cuvinte, cu respectarea succesiunii logice a evenimentelor, integrarea unui dialog de trei-cinci replici și folosirea a două informații din fragmentul literar.
Atașăm subiectul dat elevilor din clase cu predare în limba maghiară:
MEC spune însă că propria analiză comparativă a celor două probe ajunge la concluzia opusă în privința dificultății textelor.
„În privința textelor-suport, textele din proba pentru școlile și secțiile cu predare în limba maghiară au o structură clară, repetabilă, ceea ce determină un grad de dificultate mai mic din punctul de vedere al înțelegerii de text, în timp ce textele de la proba de limba română au o structură complexă, care îmbină mai multe tipare textuale și mai multe tehnici narative, ceea ce determină un grad de dificultate mai mare”, se arată în răspunsul Ministerului Educației.
Ministerul susține că diferența se vede și la cerințele de limbă. În cazul elevilor din secțiile maghiare, proba a vizat, potrivit MEC, „noțiuni de bază”, precum funcțiile sintactice la nivel de cuvânt și forme corecte ale unor cuvinte uzuale. Pentru vorbitorii nativi au fost introduși și „itemi de nivel superior”, ministerul indicând „distincția derivare/conversiune, identificarea propozițiilor subordonate cu precizarea felului acestora, alegere ortografică fină între paronime și omofone etc.”.
Textul suport, modificat doar pentru elevii maghiari, ca să fie ușor de înțeles
Unul dintre cele mai importante detalii din răspunsul ministerului privește însă intervențiile făcute asupra textului Adinei Popescu înainte ca acesta să fie introdus în subiect.
MEC spune că fragmentul din „O istorie secretă a Țării Vampirilor II. Cartea fetiței-vampir” „a fost accesibilizat la nivel lexical, morfologic și sintactic”.
Concret, CNCE a făcut „substituiri lexicale”, a comprimat frazele și a eliminat „termenii folclorici, formele populare sau învechite, formele colocviale și construcțiile neutilizate în limbajul contemporan”.
Au fost modificate inclusiv timpurile verbale: „înlocuirea mai-mult-ca-perfectului și a perfectului simplu cu imperfectul și cu perfectul compus, timpuri frecvent utilizate de elevi”, potrivit răspunsului.
Ministerul mai spune că expresiile au fost definite implicit prin sinonime introduse în text, fiind păstrate expresiile considerate cunoscute, precum „negru pe alb”.
CNCE a urmărit inclusiv repetarea ideii principale pentru a facilita înțelegerea de către elevii nonnativi, potrivit documentului: „Ideea centrală a textului literar («o carte cu pagini albe, care nu poate fi citită») este reluată de mai multe ori, cu formulări diferite, oferind cititorului nonnativ ocazii repetate de fixare a sensului global.”
Și primul text al probei pentru elevii din secțiile maghiare a fost modificat pentru accesibilizare. Era un text despre fondarea și gestionarea unei edituri, adaptat după Monica-Gabriela Culic.
Ministerul spune că acesta a fost restructurat în patru etape numerotate, cu titluri și „marcatori de succesiune expliciți”, iar termenii considerați mai greu accesibili au fost eliminați sau înlocuiți. MEC oferă exemple concrete: „etape” a fost înlocuit cu „pași”, „gir” cu „aprobare”, iar „adiacent” cu „auxiliar”. Frazele au fost, de asemenea, împărțite în propoziții sau enunțuri mai scurte.
O altă critică ridicată după examen a vizat faptul că elevii vorbitori nativi au avut în subiect explicații pentru anumite cuvinte, în timp ce elevii care învață româna ca limbă nematernă nu au primit un asemenea sprijin. Deputata Kántor Boglárka întreba ministerul de ce s-a produs această diferență.
MEC răspunde că explicația este tocmai modul diferit în care au fost pregătite textele.
„Textele destinate elevilor din secțiile cu predare în limba maghiară au fost adaptate încă din faza de redactare a textului-suport, prin înlocuirea directă a termenilor dificili, regionali, arhaici sau afectivi cu sinonime uzuale, prin adaptări structurale și prin definirea implicită, integrată în text”, precizează ministerul.
În consecință, susține MEC, în momentul examenului acestea „nu mai conțineau termeni care să necesite clarificări suplimentare sau care să împiedice înțelegerea textelor”.
În schimb, textele pentru vorbitorii nativi nu au fost adaptate, motiv pentru care au fost explicate punctual cuvintele considerate dificile: „un cuvânt la Textul 1, respectiv o secvență și o locuțiune verbală la Textul 2”.
În subiectul efectiv pentru vorbitorii nativi apar, într-adevăr, explicații de subsol precum „jad – piatră semiprețioasă de culoare verde”, „locuință lacustră – locuință construită pe apă” și „a da cep – a face o gaură”.
Există și o diferență în modul în care sunt penalizate greșelile de exprimare, punctuație și ortografie. MEC subliniază că, la proba pentru secțiile maghiare, baremul prevede că „în numărarea greșelilor, se va avea în vedere tipul de greșeală, nu frecvența acesteia”. Regula apare efectiv în baremul publicat pentru mai multe cerințe, inclusiv la compunerea de la Subiectul al II-lea.
Ministerul aduce și un argument statistic în sprijinul concluziei că textul a fost înțeles de majoritatea candidaților. Corelează indirect rezultatele „în creștere” cu felul în care au fost „accesibilizate” subiectele.
„Din analiza preliminară a rezultatelor inițiale la sesiunea 2026, rezultă că aproximativ 65% dintre elevi au obținut între 32 și 38 de puncte din 38 de puncte posibile la itemii care vizează înțelegerea textelor-suport, demonstrând faptul că s-a realizat aproape maximal procesul de comprehensiune a textului”, susține MEC.
MEC invocă și situația județului Harghita. Potrivit răspunsului, acesta are „cea mai mare cohortă de limba maternă maghiară”, aproximativ 87% dintre candidații județului, și „a fost singurul județ din țară în creștere la limba română (+1,2 p.p. față de media de -4,6 la nivel național) și singurul dintre județele cu predare în limba maghiară cu medii generale în creștere”.
Ministerul explică și de ce a fost ales un text fantastic cu vampiri. Fragmentul „aparține literaturii contemporane pentru copii și adolescenți și propune un univers fantastic, familiar elevilor de această vârstă”, potrivit răspunsului.
CNCE consideră că „structurile narative simple, personajele arhetipale și convenția coexistenței dintre real și imaginar sunt exersate încă din lecturile ciclului primar”, astfel încât interpretarea fragmentului ar fi presupus folosirea unor „abilități deja formate, iar nu cunoștințe lingvistice avansate”.
Ministerul mai arată că textele fantastice au fost utilizate constant în această probă începând cu primul model construit pe noua structură, în anul școlar 2020-2021. Sunt enumerați Ioan Slavici, Matei Vișniec, Florin Bican, Doina Ruști, Adina Rosetti, Sînziana Popescu, Ioana Pârvulescu și Adina Popescu.
Chiar Adina Popescu mai fusese utilizată în modelul pentru anul școlar 2020-2021, într-o variantă din același an și în varianta 1 pentru anul școlar 2024-2025. MEC precizează și că texte ale autoarei se găsesc în manuale folosite la clasele a VII-a și a VIII-a.
Deputata UDMR a cerut ministerului să spună „câți profesori” care predau Limba română în școlile cu predare în limbile minorităților au participat la elaborarea și validarea subiectelor.
MEC nu răspunde cu un număr. Ministerul precizează doar că subiectele au fost elaborate și validate de grupuri de lucru formate după apelul public de selecție organizat de CNCE și „alcătuite din profesori care predau la aceste secții sau școli cu predare în limba maghiară”.
Potrivit MEC, aceștia au experiență directă și „de lungă durată” la clasele V-VIII, iar membrii grupurilor au formare relevantă pentru predarea limbii române minorităților naționale, inclusiv în domeniul achiziției limbii a doua.