Cum sunt transformate în arme narațiunile istorice, imaginile și simbolurile culturale și cum pot istoria, arta și cultura vizuală să contribuie, în sens invers, la reziliența democratică? Patru cercetători și experți români vor aborda aceste teme pe 28 august, la Festivalul de Democrație Frihamnsdagarna din Göteborg, Suedia, într-o conferință care urmărește mecanismele propagandei de la regimurile totalitare și Războiul Rece până la dezinformarea digitală din prezent, transmit organizatorii într-un comunicat de presă primit pe adresa redacției. O componentă a proiectului este adresată tinerilor: discuțiile vor fi distribuite online cu acces liber, iar conținutul va fi ulterior adaptat prin tehnici de animație pentru publicul tânăr, potrivit unui comunicat al organizatorilor.
Conferința internațională „From Archive to Arena: Culture, Memory and Resilience – Eastern European Perspectives” îi reunește pe Antonia Colibășanu, conferențiar de geopolitică și geoeconomie la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), istoricii Cosmin Popa și Adrian Cioflâncă, cercetători ai Academiei Române, și istoricul și criticul de artă Cosmin Nasui.
Discuția va avea loc în limba engleză și va fi moderată de Burak Sayin, strateg cultural și expert în inovație urbană stabilit în Suedia, doctorand la Universitatea din Lund.
Miza anunțată de organizatori este una care privește direct și educația pentru media și formarea gândirii critice: înțelegerea felului în care sunt construite și răspândite narațiunile menite să influențeze o societate.
„Cum sunt transformate în arme narațiunile istorice, imaginile și simbolurile culturale – și cum pot istoria, arta și cultura vizuală să devină surse de reziliență democratică?”, este întrebarea de la care pornește conferința.
Potrivit comunicatului, cei patru cercetători și practicieni vor analiza „felul în care regimurile totalitare și autoritare au construit, difuzat și reciclat narațiuni culturale, de la propaganda Războiului Rece la dezinformarea digitală de astăzi”.
De la erodarea încrederii în instituții la războiul hibrid
Antonia Colibășanu va deschide discuția din perspectiva geopolitică, cu o intervenție despre dezinformare și erodarea încrederii în instituții.
Colibășanu este analist geopolitic senior la Geopolitical Futures și conferențiar de geopolitică și geoeconomie la SNSPA. A lucrat peste zece ani la Stratfor, iar în 2024 a fost Templeton Fellow în programul Eurasia al Foreign Policy Research Institute.
Istoricul Cosmin Popa va urmări strategiile de influență ale Rusiei „de la Războiul Rece la războiul hibrid de astăzi”, potrivit prezentării organizatorilor.
Cosmin Popa este cercetător științific principal la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române și este specializat în istoria URSS și a Rusiei, precum și în istoria comunistă și contemporană a Europei Centrale și de Sud-Est. Face parte și din colegiul redacțional al platformei anti-dezinformare Veridica.
Cum pot deveni imaginile instrumente de propagandă
O altă perspectivă asupra manipulării va fi cea a imaginilor și a documentării vizuale.
Istoricul Adrian Cioflâncă va aborda „documentarea vizuală a atrocităților – felul în care imaginile au devenit arme de propagandă în Europa de Est”, potrivit comunicatului.
Cioflâncă este cercetător la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” al Academiei Române și director al Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România „Wilhelm Filderman”. A fost membru al Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului din România, prezidată de Elie Wiesel, și expert în Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România.
Cosmin Nasui va aborda arta și istoria artei din dubla perspectivă a propagandei și a rezistenței și va vorbi despre cultura vizuală în regimurile totalitare, precum și despre artiștii și istoricii de artă ajunși în detenție politică.
Nasui este istoric și critic de artă și coordonează programul DARE – Documentare, Arhivare, Revalorificare, Expunere al PostModernism Museum.
De ce ajunge această discuție și la tineri
Conferința nu rămâne doar în circuitul academic. Potrivit organizatorilor, discuția de la Frihamnsdagarna va fi înregistrată și distribuită online, cu acces liber pentru publicul larg, iar „conținutul este adaptat ulterior în tehnici de animație pentru publicul tânăr”.
În paralel, la Lund și Malmö, membrii echipei vor avea întâlniri de lucru cu cercetători europeni care studiază formele actuale ale acestor mecanisme, inclusiv „cum circulă teoriile conspirației și cum se pierde încrederea în sursele de informare”.
Este o zonă care intersectează direct problemele de educație media: capacitatea tinerilor de a evalua sursele, de a înțelege cum este construit un mesaj și de a recunoaște mecanismele prin care informațiile istorice, imaginile sau simbolurile pot fi scoase din context și folosite pentru influențarea publicului.
Această ultimă legătură cu educația media este o interpretare Edupedu a temelor proiectului. Comunicatul nu anunță un program educațional școlar și nici activități destinate explicit elevilor din România, ci precizează că materialele vor fi adaptate pentru „publicul tânăr”.
De la arhivele comunismului la dezinformarea de astăzi
Conferința folosește cercetarea realizată începând din 2015 prin programul DARE al PostModernism Museum.
Programul cercetează cultura vizuală produsă în România între 1944 și 1989, printre domeniile urmărite fiind propaganda politică, arhitectura și urbanismul socialist, monumentele publice, represiunea politică și patrimoniul artistic al femeilor.
Până acum, cercetarea s-a concretizat în volume, expoziții itinerante și 15 arhive digitizate ale unor artiști din România.
Organizatorii spun că proiectul urmărește să pună arhivele românești în legătură cu problemele actuale ale dezinformării și să arate „cum se construiește propaganda ca instituție, nu doar ca mesaj”, cum imaginile atrocităților pot deveni instrumente politice și cum operațiunile rusești de influență continuă în prezent anumite mecanisme istorice.
Manipularea istoriei e considerată instrument de erodare a democrației
Proiectul este plasat de organizatori și în contextul inițiativelor europene privind dezinformarea și rolul culturii în protejarea democrației.
În noiembrie 2025, Comisia Europeană a adoptat European Democracy Shield, un pachet de măsuri împotriva manipulării informaționale și a ingerințelor externe, precum și Culture Compass for Europe.
Potrivit comunicatului, European Democracy Shield avertizează că tacticile hibride ale Rusiei pătrund în „țesătura societăților noastre” și că narațiunile înșelătoare, care pot include manipularea și falsificarea faptelor istorice, urmăresc erodarea încrederii în sistemele democratice.
Tot în noiembrie 2025, miniștrii culturii și mass-media din 26 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, inclusiv România, împreună cu reprezentanți ai Regatului Unit, Ucrainei, Islandei, Norvegiei și Elveției, au semnat o declarație comună privind rolul culturii și al presei în protejarea democrațiilor europene.
Mai recent, în iunie 2026, Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană au semnat declarația comună „Europe for Culture, Culture for Europe”, prin care cele trei instituții se angajează, potrivit comunicatului, să protejeze, să promoveze și să sprijine cultura.
Festivalul de Democrație Frihamnsdagarna are loc între 27 și 29 august 2026, la Göteborg, cu acces gratuit. Tema ediției din acest an este „Olika röster – gemensam framtid”, tradusă de organizatori prin „Voci diferite – un viitor comun”. Festivalul se desfășoară anual din 2021, iar ediția din 2025 a atras peste 16.000 de vizitatori.
Conferința „From Archive to Arena” este organizată de PostModernism Museum cu sprijinul Programului Cantemir 2026 al Institutului Cultural Român, în parteneriat cu Space-time Works din Lund și Radio România Internațional.