Daniela Orășanu, directoarea Colegiului Tehnic de Căi Ferate „Unirea” din Pașcani, a spus că „cel mai important este să fie demontat acel mit” că profilul de liceu dictează exclusiv cariera. Aceasta a afirmat că ar fi bine să înceapă consilierea profesională a elevilor încă din clasa a VII-a sau din clasa a VI-a. Declarațiile au fost făcute duminică, 29 martie, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info.
Directoarea Colegiului Tehnic de Căi Ferate „Unirea” din Pașcani a vorbit despre importanța unei consilieri profesionale încă din clasele a VI-a și a VII-a: „Mie mi se pare că în clasa a VIII-a e destul de târziu să încep să fac o consiliere profesională. Cred că mai bine ar fi să începem o consiliere începând de prin clasa a VII-a, chiar în clasa a VI-a, așa cum se întâmplă, de exemplu, în Germania. În Germania începe din clasa a VI-a o consiliere profesională, în clasa a VII-a deja familia ia o decizie privind parcursul educațional al tânărului.”
Diana Dumitrașcu, moderatoare: Doamna Orășanu, din punctul dumneavoastră de vedere, ce trebuie schimbat și dacă ajută la schimbarea percepției rezultatele pe care le au acești elevi care termină un colegiu tehnic, un liceu tehnologic, pentru că sunt foarte mulți copii – și știu chiar și de la dumneavoastră – care au reușit lucruri extraordinare. Și iată că se poate și de acolo?
Daniela Orășanu: Da, soluții sunt foarte multe, putem să luăm în calcul foarte multe, dar cred că cel mai important este să fie demontat acel mit care circulă că profilul de liceu dictează exclusiv cariera, pentru că, așa cum spunea și domnul Harabagiu înainte, copiii de la liceul tehnologic pot să își dezvolte carieră universitară. Nu-i oprește nimeni.
Mai mult de atât, iată că am omis în ce am spus în prima intervenție, copiii care vor intra în clasa a IX-a în acest an vor da un alt tip de bacalaureat, unde nu vor mai fi condiționați strict de probele la matematică. Nu vor mai fi obligați să dea probă la matematică și biologie, să spunem, proba a treia, cei de la tehnic. Vor da probă la specialitatea de profil pe care o studiază jumătate din bugetul de ore timp de 4 ani din liceu și clar vor avea șanse foarte, foarte mari, vor avea șanse la un bacalaureat decent, onest, așa cum au avut și până acum elevii de la liceul teoretic. E un alt motiv pentru care un elev de clasa a VIII-a astăzi poate opta pentru un liceu tehnologic și, în același timp, lucrat cu părinții în consiliere că profilul de liceu nu dictează exclusiv cariera. O să enumăr câteva soluții la care ne-am gândit și la noi în școală, pentru că, de fapt, toate liceele tehnologice se gândesc să atragă elevi către acest profil.
O consiliere profesională reală din gimnaziu: de fapt, și mie mi se pare că în clasa a VIII-a e destul de târziu să încep să fac o consiliere profesională. Cred că mai bine ar fi să începem o consiliere începând de prin clasa a VII-a, chiar în clasa a VI-a, așa cum se întâmplă, de exemplu, în Germania. În Germania începe din clasa a VI-a o consiliere profesională, în clasa a VII-a deja familia ia o decizie privind parcursul educațional al tânărului. Măcar dacă noi am începe în clasa a VII-a această orientare profesională, pentru a nu mai fi orientarea la liceu o loterie a mediilor de admitere și să fie continuată această consiliere profesională ca un program longitudinal, cu reevaluări periodice.
Noi am făcut în acest an, pentru prima dată, această consiliere profesională la modul profesionist pentru toți elevii de clasa a XII-a. Și ne propunem la anul să facem pentru toți elevii de clasa a IX-a care vor intra la noi. (…)
Cum va arăta bacalaureatul pentru elevii care învață pe noile planuri-cadru
Elevii care intră clasa a IX-a în septembrie 2026 vor avea și un bacalaureat nou, diferit față de cel din prezent care se organizează conform legii educației din 1995. Formula bacalaureatului din Legea Deca-Iohannis păstrează în mari proporții propunerile din dezbaterile publice pe marginea noilor legi din vara anului 2022, când ministru al Educației era Sorin Cîmpeanu.
- Amintim că religia a fost impusă ca disciplină opțională la Bacalaureat pentru elevii de la profilul uman, la proba specifică a profilului sau specializării, prin două amendamente adoptate de Comisia de învățământ în proiectul legii educației, în aprilie 2023.
Acest nou Bacalaureat este cel care conține, conform legii, pe scurt:
- probă orală la limba română
- probă orală la limba maternă
- două probe de competențe la limbi străine (se susțin pe parcursul anului școlar, nu la final)
- probă de competențe digitale (se susține pe parcursul anului școlar, nu la final)
- examen scris la limba română, cu mențiunea că este diferențiat pentru elevii de la specializarea filologie – profil uman față de elevii de la celelalte specializări
- examen scris la limba română
- examen scris la limba maternă
- examen scris la limba română pentru absolvenții de liceu care au avut predare în limba lor maternă
- două probe scrise la discipline specifice specializării (exemplu pentru elevii de la filologie: Istorie și la alegere o disciplină dintre Geografie Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie)
- o probă scrisă la o disciplină complementară pentru a certifica cunoștințe de bază (exemplu pentru elevii de la filologie: la alegere dintre Matematică, Fizică, Chimie, Biologie) – se susține pe parcursul anului școlar, nu la final
Iată ce prevede legea educației 198/2023 la articolul 248:
„(5) Examenul de bacalaureat se va desfășura în conformitate cu prevederile prezentei legi începând cu generația de elevi înscriși în clasa a IX-a în anul școlar 2025-2026”.
Iată pe larg cum va arăta noul Bacalaureat (sursa):
„Secţiunea a 3-a Examenul național de bacalaureat
Articolul 102
(1) Absolvenții învățământului liceal primesc diploma de absolvire, foaia matricolă și, după caz, certificatul de calificare profesională de nivel 3 sau 4, parte a portofoliului educațional, care atestă finalizarea studiilor liceale și care conferă dreptul de acces, în condițiile legii, pe piața muncii.
(2) Elevii care au promovat clasa a XII-a de liceu cu frecvență, respectiv clasa a XIII-a de liceu – frecvență redusă, respectiv seral, pot susține examenul național de bacalaureat, în conformitate cu o metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației.
(3) Absolvenții învățământului liceal care susțin și promovează examenul național de bacalaureat dobândesc diplomă de bacalaureat, care le dă dreptul de acces în învățământul superior.
(4) Examenul național de bacalaureat constă în susținerea următoarelor probe:
a) proba A01 – probă orală de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română, probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările/ calificările – se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare;
b) proba A02 – probă orală de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale – se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare;
c) proba A1 – probă scrisă la Limba și literatura română – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările/calificările, cu excepția elevilor de la profilul umanist, specializarea filologie, și pentru elevii care au studiat disciplina Limba și literatura română pentru școli și secții cu predare în limba maternă, cu programă specială – se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare;
d) proba A2 – probă scrisă la Limba și literatura română pentru elevii de la profilul umanist, specializarea filologie – se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare, cu excepția elevilor care au studiat disciplina Limba și literatura română pentru școli și secții cu predare în limba maternă, cu programă specială;
e) proba A3 – probă scrisă la Limba și literatura română pentru elevii care au studiat disciplina Limba și literatura română pentru școli și secții cu predare în limba maternă, cu programă specială;
f) proba B – două probe de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională, în acord cu descriptorii elaborați pe baza programelor școlare. Rezultatul evaluării se exprimă prin niveluri de competență corespunzătoare celor din Cadrul european comun de referință pentru limbi străine. Pentru prima limbă străină nivelul de competență vizat este echivalent nivelului B2 din Cadrul european comun de referință pentru limbi străine; pentru a doua limbă străină, nivelul de competență vizat este echivalent nivelului B1, respectiv A2, în funcție de tipul de probă, la alegerea candidatului. Examenele cu recunoaștere internațională pentru certificarea competențelor lingvistice în limbi străine pot fi echivalate conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației. Prin excepție, elevii din învățământul în limba unei minorități naționale care studiază o singură limbă de circulație internațională susțin proba doar din această limbă;
g) proba C – proba de evaluare a competențelor digitale, în acord cu descriptorii elaborați pe baza programelor școlare. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelurile de competență în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Examenele cu recunoaștere europeană pentru certificarea competențelor digitale pot fi echivalate conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației;
h) proba D – probă scrisă la Limba și literatura maternă – probă comună pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale și opțional pentru elevii care au studiat limba maternă conform art. 60 alin. (5), a unei minorități naționale în unități de învățământ cu predare în altă limbă decât cea maternă de la toate filierele, profilurile și specializările – se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare;
i) proba E – două probe scrise, obligatorii, specifice profilului sau specializării, pe baza standardelor naționale de evaluare;
j) proba F – probă scrisă, obligatorie, pentru evaluarea competențelor de bază, complementare profilului/probelor scrise E.
(5) Proba E – probe scrise, obligatorii, specifice profilului sau specializării sunt desfășurate după cum urmează:
a) pentru profilul real, specializarea matematică-informatică, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la Matematică și o probă la o disciplină relevantă pentru profilul real, la alegere între: Informatică, Fizică, Chimie, Biologie;
b) pentru profilul real, specializarea științele naturii, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la Fizică/Chimie/Biologie și o probă la o disciplină relevantă pentru profilul real, la alegere între: Fizică, Chimie, Biologie, Matematică sau Informatică, alta decât cea la care a susținut proba obligatorie;
c) pentru profilul umanist, specializarea științe sociale, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la Istorie și o probă la o disciplină relevantă pentru profilul umanist, la alegere între Geografie și științe socioumane: Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie;
d) pentru profilul umanist, specializarea filologie, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la limba și literatura unei limbi de circulație internațională și o probă la o disciplină relevantă pentru profilul umanist, la alegere între: Istorie, Geografie sau științe socioumane: Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie;e) pentru filiera tehnologică, o probă scrisă specifică domeniului de pregătire și o probă la alegere dintre disciplinele relevante pentru profilul real;
f) pentru filiera vocațională, două probe, dintre care una obligatorie dintre disciplinele de specialitate și alta la alegere dintre disciplinele relevante pentru profilul predominant al specializării.
(6) Proba F va viza competențele de bază, după cum urmează:
a) pentru profilul umanist, filiera teoretică, proba scrisă pentru evaluarea competențelor de bază, la alegere între: Matematică, Fizică, Chimie, Biologie;
b) pentru profilul real, filiera teoretică, proba scrisă pentru evaluarea competențelor de bază, la alegere între: Istorie, Geografie, Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie;
c) pentru filierele tehnologică și vocațională, probă scrisă pentru evaluarea competențelor prevăzute la lit. a) sau b), complementar disciplinelor alese la proba E.
(7) Lista disciplinelor și a programelor de examene se stabilește prin ordin al ministrului educației și se dă publicității la începutul ciclului de învățământ.
(8) Elevii surzi și/sau hipoacuzici au dreptul de a susține examenul național de bacalaureat în limba maternă, respectiv limba semnelor române (LSR), potrivit prevederilor art. 7 din Legea nr. 27/2020. Metodologia de organizare a examenului de bacalaureat pentru elevii surzi și/sau hipoacuzici se stabilește prin ordin al ministrului educației.
Articolul 103
(1) Examenul național de bacalaureat se consideră promovat de către absolvenții învățământului liceal, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
a) au susținut proba A01, A02, respectiv F și au obținut calificativul admis;
b) au susținut probele B și C prevăzute la art. 102 alin. (4) și au obținut la proba B cel puțin echivalentul nivelului B1, respectiv A2, în funcție de tipul de probă susținut, iar la proba C au obținut cel puțin nivelul „mediu“;
c) au susținut, după caz, proba A1, A2 sau A3 prevăzută la art. 102 alin. (4) și au obținut cel puțin nota 5 (cinci);
d) au susținut, după caz, proba D prevăzută la art. 102 alin. (4) și au obținut cel puțin nota 5 (cinci);
e) au susținut proba E, prevăzută la art. 102 alin. (4) și au obținut cel puțin nota 5 (cinci) la fiecare dintre cele două discipline;
f) au obținut media aritmetică, calculată cu două zecimale exacte, a notelor obținute la A1, A2, A3, D și E, cel puțin egală cu 6.
(2) În urma promovării examenului național de bacalaureat, absolventului i se eliberează diploma de bacalaureat.
(3) Absolvenților de liceu care au susținut probele B și C prevăzute la art. 102 alin. (4) li se eliberează certificate care atestă nivelul de competență lingvistică, respectiv nivelul de competență digitală. Eliberarea acestor certificate nu este condiționată de promovarea probelor scrise și orale prevăzute la art. 102 alin. (4).
(4) În cazul nepromovării examenului național de bacalaureat pot fi recunoscute în sesiunile următoare, la cerere, rezultatele la probele care au fost promovate în sesiunea/sesiunile anterioară(e).
(5) În decursul unui an școlar se organizează două sesiuni ale examenului național de bacalaureat.
(6) Prin excepție de la prevederile alin. (5), în cazuri temeinic justificate, se poate organiza și o sesiune de bacalaureat specială, aprobată prin ordin al ministrului educației.
(7) Candidații pot susține probele din cadrul examenului național de bacalaureat fără taxă, de cel mult 3 ori. Prezentările ulterioare la aceste examene sunt condiționate de achitarea unor taxe stabilite prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației.
(8) Probele B, C și F prevăzute la art. 102 alin. (4) se organizează și se desfășoară la nivelul unității de învățământ, în timpul anului școlar, în condițiile stabilite prin metodologie specifică aprobată prin ordin al ministrului educației.
(9) Probele orale A01, respectiv A02 și probele scrise A, respectiv D și E, prevăzute la art. 102 alin. (4), se susțin după încheierea cursurilor, în condițiile stabilite prin metodologie specifică aprobată prin ordin al ministrului educației.
(10) În situația în care absolvenții studiilor liceale nu au susținut/nu au promovat examenul național de bacalaureat, aceștia pot beneficia de cursuri de pregătire, organizate la nivelul unităților de învățământ liceal, precum și la nivelul instituțiilor de învățământ superior acreditate. Fiecare absolvent poate beneficia o singură dată de finanțare pentru a participa la cursurile de pregătire pentru examenul național de bacalaureat. Cursurile de pregătire în vederea promovării examenului național de bacalaureat, aprobate de Ministerul Educației, se desfășoară potrivit metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.
(11) Promovarea examenului de bacalaureat conferă titularilor nivelul de calificare 4”.