Școlile care au beneficiat de finanțare prin Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS) nu vor fi obligate să returneze banii dacă, în perioada de trei ani de sustenabilitate, nu reușesc să mențină rezultatele obținute prin proiect, a declarat Radu Szekely, consilier al ministrului Educației, la Prima News. El a precizat însă că situația este diferită în cazul dotărilor cumpărate prin proiect, care trebuie păstrate și utilizate în perioada de sustenabilitate.
Întrebat dacă există riscul ca școlile să fie puse să restituie finanțarea în situația în care, după încheierea proiectului, nu reușesc să mențină progresul privind reducerea riscului de abandon școlar, Radu Szekely a răspuns: „Nu, nu, nu se va întâmpla așa ceva. Ideea nu este să dăm banii înapoi, ci să ne asigurăm că am făcut toate eforturile pentru ca aceste rezultate să fie menținute.”
Consilierul ministrului Educației a dat drept exemplu școlile care, deși au participat la PNRAS, au înregistrat un regres în ceea ce privește riscul de abandon școlar.
„Ca și în cazul școlilor care au înregistrat regres, de exemplu, că aproximativ 7% din cei care au participat la program au înregistrat, în mod paradoxal, un regres în ceea ce privește riscul de abandon școlar. Deci riscul este mai mare decât atunci când au început. Conform indicatorilor, nu le-a cerut nimeni să dea banii înapoi și trebuie să vedem de ce nu au mers lucrurile și cum putem să susținem aceste școli în continuare”, a spus Radu Szekely.
Potrivit acestuia, responsabilitatea Ministerului Educației este să identifice mecanismele prin care școlile respective pot fi sprijinite în continuare.
„Este datoria ministerului, autorității publice, până la urmă, să creeze niște instrumente de politică publică prin care să susținem aceste rezultate”, a continuat consilierul ministrului.
Ce înseamnă cei trei ani de sustenabilitate
Radu Szekely a explicat că obligația de sustenabilitate privește atât utilizarea în continuare a dotărilor cumpărate prin proiect, cât și continuarea, prin alte surse, a unor activități care au contribuit la rezultatele obținute.
„Trei ani de sustenabilitate se referă la faptul că, în ceea ce privește dotările, de exemplu, acestea trebuie să fie în continuare folosite. Nu pot fi schimbări în acest sens, însă sustenabilitatea se referă și la tipuri de activități care pot fi finanțate din finanțarea de bază, de această dată, sau prin parteneriate care există și care pot să susțină aceste rezultate, adică să nu ajungem la un regres”, a explicat acesta.
Așteptarea față de școli este, potrivit consilierului, ca experiența acumulată în timpul implementării PNRAS să fie folosită și după dispariția finanțării speciale.
„Ce se așteaptă de la școli este ca lecțiile învățate să fie puse în practică în așa fel încât să menținem progresul, chiar dacă nu mai există această finanțare specifică.”
Excepția: dotările cumpărate prin PNRAS
Radu Szekely a făcut însă o distincție între rezultatele educaționale și bunurile achiziționate prin proiect. În cazul dotărilor care trebuie menținute în perioada de sustenabilitate, dispariția lor poate reprezenta o situație diferită.
„Nu se vor cere bani înapoi, bineînțeles, dacă este vorba de dotări efective pe care școlile le au, le-au făcut și aceste dotări dispar în următorii trei ani din diverse motive, Doamne ferește, acolo e o altă situație”, a spus consilierul ministrului Educației.
În schimb, în ceea ce privește rezultatele programului, evaluarea trebuie făcută la nivelul sistemului, potrivit acestuia:
„Pentru menținerea rezultatelor se va evalua modul în care, la nivel de sistem, noi reușim să menținem acest moment, acest progres.”
Aproape 2.400 de școli au fost incluse în program
Radu Szekely a spus că aproximativ 2.400 de școli au ajuns să participe la program, dintr-un număr inițial de aproximativ 4.500 de unități eligibile.
Potrivit cifrelor prezentate de acesta în interviu, aproape 90% dintre școlile participante au înregistrat o îmbunătățire sau o menținere în ceea ce privește categoria de risc de abandon școlar.
„Din aceste 2.400, aproape nouă din zece, deci 90%, au înregistrat fie progres, fie o menținere sau un progres minor al riscului, al categoriei de risc de abandon școlar. Asta înseamnă că 2.000 de școli, mai bine de 2.000 de școli, sunt într-o situație mai bună din perspectiva abandonului școlar sau părăsirii timpurii a școlii comparativ cu ceea ce era situația acum patru ani de zile”, a declarat Radu Szekely.
El a avertizat însă că finanțarea de amploarea celei asigurate până acum prin PNRR nu va mai exista: „Nu vom mai avea o jumătate de miliard de euro pentru a investi încă o dată.”
În Ministerul Educației au loc, potrivit lui Radu Szekely, discuții despre continuarea intervențiilor după încheierea actualei forme a programului și despre transformarea experienței PNRAS într-o politică publică mai largă. Consilierul a spus că ministerul analizează inclusiv posibilitatea ca intervențiile să ajungă mai devreme în parcursul școlar al copiilor, la ciclul primar.
„Este nevoie de o transformare a lui, de o consolidare a lui într-o politică publică, astfel încât să ne asigurăm că rezultatele bune pe care le-am văzut la nivelul gimnaziului să se transfere și la alte școli care au nevoie de acest tip de sprijin, care sunt într-o situație de vulnerabilitate, să se transfere și mai jos, înspre ciclul primar”, a declarat Radu Szekely.
„Aceste discuții au loc în acest moment în Ministerul Educației, în urma rapoartelor de analiză a Programului Național de Reducere a Abandonului Școlar și vom vedea cum continuă. Adică există deja niște linii în care ne vom încadra pe viitor pentru a ne asigura că programul continuă într-un fel sau altul”, a mai spus consilierul ministrului Educației.
