Obligativitatea parcurgerii unui masterat de specialitate de către studenții care vor să devină profesori în școlile gimnaziale și licee, pe lângă masteratul didactic obligatoriu deja prin lege, este propusă de conferențiarul Cătălin Glava. Director al Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic (DPPD) la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Glava a susținut în cadrul unei dezbateri organizate de Academia Română ideea ca obligativitatea masteratului de specialitate pentru viitorii profesori din preuniversitar să fie introdusă în Lege prin modificarea actualei Legi a educației Deca-Iohannis.
De remarcat că universitățile sunt în prezent terenul unei dispute „pe studenți” între psihopedagogi și profesorii universitari de alte specialități, după ce Legea Deca-Iohannis a menținut obligativitatea ca în viitor studenții care vor să devină profesori de gimnaziu sau liceu să urmeze un masterat didactic. Primele lovite de această obligativitate prevăzută de lege ar fi masteratele de specialitate. În locul regândirii ofertei universitare și modernizării cu scopul a atrage cât mai mulți studenți, vedem însă lansate propuneri de obligare a studenților să parcurgă mai multe programe de masterat, pentru a se putea angaja.
În acest context, Academia Română a organizat joi, 9 octombrie 2025, o dezbatere cu tema „Masteratul didactic, încotro?”, la care au participat ministrul Daniel David și profesorii Romiță Iucu, Rodica Zafiu, Liviu Ornea, Lucian Ciolan, Cătălin Glava, Oana Fotache Dubălaru și Marian Ilie, potrivit TVR Info. Atât Rodica Zafiu, cât și Cătălin Glava au susținut explicit ideea obligării studenților care vor să devină profesori să parcurgă și masteratul didactic, dar și un masterat de specialitate, deși în specialitate studenții tocmai au absolvit facultatea.
Singurul care a tras un semnal de alarmă cu privire la relevanța masteratelor de specialitate existente pe piața universitară în raport cu nevoile viitorilor profesori a fost Lucian Ciolan. „Haideți să fim onești! Masteratele științifice, așa cum există ele acum la facultăți, că sunt profesionale, că sunt de cercetare, majoritatea covârșitoare n-au nicio treabă cu ce urmează să predea profesorii în gimnaziu și în liceu”, a declarat Ciolan în cadrul aceleiași dezbateri, la care s-a declarat concomitent „total de acord că ordinea contează mai puțin, atâta timp cât statul e dispus, cum zicea și Liviu mai devreme [referire la intervenția profesorului Liviu Ornea în cadrul dezbaterii – N.Red.], dacă are bani să finanțeze două masterate de la buget. Ordinea în care le face un student nici mie nu mi se pare relevantă”.
Cele mai importante declarații făcute de Cătălin Glava, directorul DPPD al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, în dezbaterea „Masteratul didactic, încotro?”:
- „Soluția este, în ultimă instanță, o modificare a legii. Pentru că atâta timp cât nu există această obligativitate să parcurgă un masterat de specialitate pentru a ajunge profesor, într-adevăr, indiferent de nivel, nu cred că e o soluție. Nu vom rezolva doar prin structura actuală a legii.
- Pe de altă parte, și eu merg pe aceeași idee ca și Marian [Marian Ilie, directorul Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic (DPPD) de la Universitatea de Vest din Timișoara – N.Red.]. Este esențial să construim o structură a studiilor psihopedagogice mai consistentă.
- Haideți să ne gândim la următorul lucru: testarea PISA se întâmplă de ceva vreme în România și sunt convins că nu cred că am avut la un moment dat un vârf de unde am coborât, apropo de modelul acesta tradițional de pregătire al profesorului; adică acele rezultate slabe la testarea PISA de acum 20 de ani le-am avut cu profesorii ăia care făceau psihologie, pedagogie, metodică și practică. Deci nu e o cădere, nu s-a întâmplat ceva acum, de când există aceste două module pedagogice. Dimpotrivă, se făcea prost și se făcea demult prost, din acest punct de vedere. Deci aici trebuie de fapt să acționăm.
Mircea Dumitru, vicepreședinte al Academiei Române, fost ministru al Educației și fost rector al Universității din București:
- Știți că, la un moment dat, la nivel de guvern s-a spus că n-avem nevoie de testări PISA, pentru că școala noastră e așa de bună și dacă un test, o măsurătoare arată că suntem proști înseamnă că testul e prost.
Lucian Ciolan, prorector UB:
- Dar nu e numai PISA, ăsta e cel mai vizibil politic. Dar noi măsurăm, de exemplu, cu TIMSS matematica și științe, cu PIRLS limba și doamna Dubălaru e implicată. Toate testele arată același lucru.
Mircea Dumitru:
- Înseamnă că toate-s proaste [ironic – N.Red.].
Cătălin Glava:
- Eu cred că deja e un lucru important astăzi. Sperăm să ajungem la concluzia că este importantă atât pregătirea de specialitate, cât și cea psihopedagogică și metodică. Și de aici putem porni.
- Sigur, este în ultimă instanță și o soluție masteratul didactic actual de 2 ani. Poate fi, gândit, eventual optimizat. Au fost studii de impact, se poate optimiza și atunci avem acest masterat didactic. Are și el, evident, problemele lui: faptul că n-a avut succesul la care ne așteptam, dacă stăm și ne gândim foarte bine, în toate universitățile unde a fost rulat. Cu siguranță versiunea de două masterate, unul de specialitate și unul didactic, ar fi poate cea mai fezabilă din punctul meu de vedere. Mulțumesc mult”.
Informații de background
În cadrul aceleiași dezbateri, ministrul Daniel David a declarat următoarele:
- „Și acuma, și prin legea pe care o avem, și în masteratul pe care l-am avut, practic poți să faci cele două masterate [masteratul didactic și masteratul de specialitate – N.Red.], ambele să fie bugetate. Adică nu trebuie să plătești pentru unul, odată ce ai făcut unul gratuit.
- Problema este, după cum înțeleg eu, din mintea studenților, nu a profesorilor, că cumva le este greu să se gândească că trebuie să facă două masterate. Asta este o lipsă de motivație, în ideea că am terminat licența, fac două programe de masterat”.
Amintim că Legea educației Iohannis-Deca prevede că din 2029 vor putea fi angajați ca profesori în gimnaziu și liceu numai studenții care au parcurs, obligatoriu, un masterat didactic de 1 an sau de 1 an și jumătate (articolul 176 din Legea învățământului preuniversitar 198/2023).
Însă profesorii universitari atrag atenția că masteratul didactic scurtat la doar 1 an și 1 an și jumătate de fosta ministră Ligia Deca prin propria Lege a educației nu respectă standardele Bologna. Un student care ar urma să facă masteratul de 1 an sau 1 an și jumătate prevăzut de fosta ministră „nu se poate duce la doctorat dacă va dori vreodată” și „are o problemă cu cadrul european al calificărilor, cu recunoașterea calificărilor la nivel european”, a avertizat Lucian Ciolan, prorector al Universității din București.
Reformarea pregătirii viitorilor profesori prin desființarea DPPD-urilor și înlocuirea pregătirii psihopedagogice și didactice aplicate de aceste departamente prin noile masterate didactice de 2 ani a fost introdusă în lege pentru prima dată în 2011, în Legea Miclea-Funeriu. Universitățile au respins, însă, desființarea DPPD-urilor, astfel că primele masterate au apărut abia în 2020, ca urmare a deciziei ministrului de la acea vreme, Monica Anisie. Preluarea și în Legea educației Deca-Iohannis din 2023 a obligativității ca studenții care vor să devină profesori în școli gimnaziale și licee să parcurgă masterate didactice va conduce, cel mai probabil, de la aplicare, la dispariția unora dintre masteratele de specialitate la care predau parte dintre profesorii care nu sunt din zona psihopedagogică.
Pentru a contracara dispariția unora dintre masteratele de specialitate care nu vor mai fi alese de studenți, parte dintre profesorii din universitar propun obligarea prin lege a studenților să urmeze și masterate de specialitate, nu doar didactice, pentru a deveni profesori în preuniversitar, deși în specialitate au absolvit deja studiile de licență.
Viitorii profesori să facă licență de 3 ani, masterat de specialitate de 2 ani și masterat didactic de 1 an, a ajuns să propună și profesoara Rodica Zafiu, președinta secției de Filologie a Academiei Române, în cadrul aceleiași dezbateri la care nu a fost invitat niciun profesor din preuniversitar, potrivit informațiilor publicate de Academie și preluate de TVR Info.
Pe de altă parte, și profesorii de psihopedagogie sunt scindați în două tabere: cei care susțin în continuare funcționarea Departamentelor pentru Pregătirea Personalului Didactic (DPPD-uri) care îi formează de zeci de ani prin module de pregătire psihopedagogică pe studenții care vor să devină profesori și care sunt lăsați să funcționeze și de Legea Deca, și cei care susțin reformarea pregătirii psihopedagogice a viitorilor profesori prin desființarea DPDD-urilor și înlocuirea lor cu masteratele didactice de 2 ani, așa cum au fost introduse prima dată în Legea Miclea-Funeriu, dar respinse până în 2020 de către universități.