Bacalaureatul 2030 schimbă semnificativ structura examenului pe care îl cunosc astăzi elevii, părinții și profesorii. Față de actualul Bacalaureat, în vigoare din 2010, dar stabilit ca structură încă de legea din 1995, noul model impus prin Legea 198/2023 și detaliat acum prin Ordinul de ministru 4.138/2026 publicat în Monitorul Oficial propune mai multe probe scrise, mai multe probe orale și practice, o diferențiere mai accentuată între profiluri și specializări. Ministerul Educației era obligat de legea învățământului să publice acest ordin acum – ”Lista disciplinelor și a programelor de examene se stabilește prin ordin al ministrului educației și se dă publicității la începutul ciclului de învățământ”, prevede articolul 102, alineatul 7.
În prezent, examenul de Bacalaureat include evaluarea competențelor la limba română, competențelor digitale și la o limbă străină, urmată de trei probe scrise: limba și literatura română, o probă obligatorie a profilului și o probă la alegere. Pentru elevii care studiază într-o limbă a minorităților naționale există și proba scrisă la limba maternă.
În varianta Bacalaureatului 2030, pe care o vor da elevii care în această toamnă intră în clasa a IX-a, competențele vor include limba română, competențele digitale și două limbi moderne, nu doar una. Probele vor fi evaluate nu ca acum, cu admis/respis, ci cu cerificare pe nivelul pe care-l are elevul – lucrurile acestea vor fi stabilite în detaliu de metodologia pe care trebuie să o facă MEC. „Rezultatul evaluării se exprimă prin niveluri de competență corespunzătoare celor din Cadrul european comun de referință pentru limbi străine”, prevede Legea 198/2023. La fel, „rezultatul evaluării pentru competențe digitale se exprimă prin nivelurile de competență în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu.” În aceste condiții, fiecare centru de examen va trebui să obțină licență de certificare/autorizare pentru a putea acorda aceste certificări.
Structura probelor scrise devine mai complexă. Una dintre cele mai importante schimbări este că elevii vor susține cel puțin patru probe scrise, în loc de trei. Pentru elevii care învață în limbile minorităților naționale se adaugă și proba la limba maternă.
La limba română apare o diferențiere care nu există în prezent. Dacă astăzi toți elevii susțin aceeași probă scrisă, în noul model există variante distincte pentru diferite categorii de elevi, inclusiv pentru cei de la filologie și pentru cei care studiază în limbile minorităților.
Pentru elevii de la matematică-informatică, Bacalaureatul 2030 păstrează matematica ca disciplină centrală, dar introduce și obligativitatea unei probe din zona disciplinelor umaniste. Astfel, un elev de la mate-info nu va mai susține exclusiv probe din aria reală, ci va trebui să demonstreze și competențe dintr-un domeniu precum istoria, geografia, economia, logica sau alte discipline socio-umane.
În cazul elevilor de la științe ale naturii, noua structură permite alegerea a două probe dintr-un grup care include matematica, informatica și disciplinele științifice, oferind mai multă flexibilitate decât modelul actual.
La profilul uman, schimbările sunt la fel de importante. Elevii de la științe sociale vor continua să susțină istoria și o disciplină socio-umană la alegere, însă vor avea și o probă suplimentară din zona reală. Elevii de la filologie vor susține inclusiv o probă scrisă la o limbă modernă, element care nu există în actualul Bacalaureat.
Pentru filiera tehnologică, reforma este și mai vizibilă. În locul formulei actuale, apare o probă de specialitate legată direct de calificarea sau domeniul studiat. Această schimbare urmărește să valorifice competențele dobândite de elevi în liceele tehnologice și să apropie examenul de profilul profesional al absolventului.
Și în cazul filierei vocaționale apar probe adaptate specializării urmate de elev, ceea ce înseamnă că examenul devine mai strâns legat de pregătirea specifică din liceu.
Pentru elevi, principala consecință este creșterea numărului de evaluări.
Pentru profesori, noul model vrea să aducă o corelare mai puternică între curriculum, profilul liceal și evaluarea finală. Deocamdată profesorii de liceu nu au fost formați să predea pe competențe, pe noul curriculum.
Bacalaureatul 2030 încearcă să personalizeze examenul în funcție de specializare și să evalueze competențe mai variate, inclusiv prin introducerea unor probe suplimentare și a unei diferențieri mai accentuate între traseele educaționale.
În comunicarea oficială, Ministerul Educației prezintă Bacalaureatul 2030 nu ca pe un examen mai dificil, ci ca pe unul mai flexibil și mai adaptat profilului fiecărui elev.
Infograficele publicate pe pagina de Facebook a instituției pun accent pe ideea de „bacalaureat diferențiat”, construit în funcție de specializare și de parcursul educațional al candidatului. Ministerul evidențiază în special introducerea probei F, descrisă ca o evaluare a competențelor de bază și a culturii generale, precum și evaluarea competențelor lingvistice la două limbi moderne.
În același timp, instituția insistă asupra continuității, subliniind că se păstrează probele de competențe la limba română și digitale, precum și examenele scrise la limba română și la limba maternă. Mesajul central al campaniei de prezentare este că noul Bacalaureat urmărește un echilibru între specializarea elevului și formarea sa generală, prin probe adaptate profilului, dar care verifică și competențe din afara domeniului principal de studiu.
Foto: © Andreaobzerova | Dreamstime.com / / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.