Daniel David, ministrul Educației și Cercetării, a vorbit despre evaluarea profesorilor și a spus că „este anormal” să ai peste 99% dintre profesori cu calificativul „foarte bine” când școala produce peste 40% analfabetism funcțional. „Este o combinație de lipsă de rigoare în evaluare, lipsă de proceduri clare”, a precizat acesta în cadrul podcastului Lecția de azi.
Potrivit ministrului Daniel David, calificativele îi ajută pe profesori în tot felul de alte proceduri „pe care tot noi le-am creat în sistem”, făcând referire la transfer și la mobilitate.
„Noi va trebui să valorizăm mai multe modalități și mai multe forme de evaluare, care să ducă în final la o evaluare corectă și mai relevantă, ca să spun așa, a profesorilor”, a spus Daniel David.
Oana Dimofte, Educație Privată: Reforma evaluării profesorilor – și nu vorbesc doar de titularizare, vorbim și de titularizare, dar de tot ce înseamnă evaluarea profesorilor în România. Se întâmplă încă – nu știu în câte cazuri și nu știu dacă a măsurat cineva în câte cazuri – ca evaluarea profesorilor să fie o formalitate, să fie inspecții aranjate, cu celebrul protocol cu platouri (…).
Daniel David: Asta nu o știu, dar eu spun că sunt uneori o formalitate. Vă spun de ce. Eu am cerut evaluările. Și cred că am spus și în spațiu public că 99,5 sau 99,6% dintre profesori au calificativul „foarte bine”.
Oana Dimofte, Educație Privată: Sunteți psiholog. Cum tratați narcisismul?
Daniel David: Nu știu dacă i-aș spune narcisism. Este o combinație de lipsă de rigoare în evaluare, lipsă de proceduri clare. Cred că calificativele îi și ajută în tot felul de alte proceduri pe care tot noi le-am creat în sistem: pe transfer, pe mobilitate și așa mai departe. Dar este anormal să ai un procent atât de mare când școala produce, hai să spunem, conservator vorbind, peste 40% analfabetism funcțional. Dacă îi luăm și pe copiii care au abandonat, suntem spre 50%. Deci, este clar că și acolo este nevoie de o reformă a evaluării. N-ai cum să mergi cu acest lucru înainte.
De asemenea, când au fost în școli, i-am întrebat (pe profesori – n.red) cum vedeți evaluarea pe care ar putea să vi-o facă elevii și părinții.
Oana Dimofte, Educație Privată: Bănuiesc că au fost recalcitranți.
Daniel David: Foarte reticenți și eu mereu le spuneam: «uite, și eu sunt evaluat de către studenți. Nu înseamnă că evaluarea este una care îți determină cariera, dar, uneori, e bine să primești feedback de la cei pe care îi ai în față. Dacă îți dai seama că feedbackul este incorect, măcar te poți întreba: ce are cu mine de mă evaluează atât de negativ?». Da, deci noi va trebui să valorizăm mai multe modalități și mai multe forme de evaluare, care să ducă în final la o evaluare corectă și mai relevantă, ca să spun așa, a profesorilor.
În septembrie, ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a ridicat un semn de întrebare despre modul în care sunt evaluați profesorii în România. Într-un interviu acordat revistei Dilema, acesta a spus că, deși școala românească este percepută ca un sistem cu multe disfuncționalități, evaluarea cadrelor didactice nu reflectă deloc această realitate: peste 99% dintre profesori primesc anual calificativul „foarte bine”.
Directorul Școlii Gimnaziale Nr. 1 din Curcani, Viforel Dorobanțu, a spus că „este extrem de greu” să depunctezi un profesor, pe baza fișei actuale de evaluare, deoarece se poate ajunge în instanță. „Vedem cu ochiul liber atunci când vin să aducă copiii la școală. Vor niște învățătoare, nu vor alte învățătoare. Evident că unele își fac treaba, altele nu-și fac treabă, dar, din punct de vedere al unei fișe pline de birocrație, ele își fac treaba”, a declarat acesta. Declarațiile au fost făcute la emisiunea InfoEdu de la TVR Info.
Ministerul Educației a schimbat în 2020 metodologia (OMEC 4.247/2020) de evaluare aprobată inițial în 2011, prin ordin de ministru (OMECTS 6.143/2011).
În cadrul inspecțiilor școlare din județul Giurgiu, un aspect vizat se referă la verificarea respectării reglementărilor legale referitoare la evaluarea anuală a personalului didactic și didactic auxiliar, potrivit unui document publicat de inspectoratul școlar.
Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, evaluarea activităţii profesorilor se realizează anual, la nivelul fiecărei școli:
„Evaluarea activităţii personalului didactic şi didactic auxiliar din unităţile şi instituţiile de învăţământ preuniversitar se realizează anual pentru întreaga activitate desfăşurată pe parcursul anului şcolar, la nivelul fiecărei unităţi şi instituţii de învăţământ preuniversitar şi are două componente: autoevaluarea; evaluarea potrivit fişei postului şi a fişei de evaluare. Ministerul Educației aprobă metodologia specifică.”
Elevii au dreptul de a dreptul de a oferi feedback, la finalul anului școlar, cadrelor didactice care predau la clasă, conform Statutului Elevului, document publicat în Monitorul Oficial în august 2024.
Statutul elevului prevede, la articolul 7, că „Elevii beneficiază de următoarele drepturi în sistemul educațional: z) dreptul de a oferi feedback, la finalul anului școlar, cadrelor didactice care predau la clasă, prin fișe anonime sau prin intermediul unor chestionare online anonime securizate, elaborate conform modelului din anexa care face parte integrantă din prezentul statut, în baza unei proceduri stabilite de consiliul de administrație. Rezultatele feedbackului sunt discutate cu profesorul de la clasă la începutul anului școlar următor, în vederea îmbunătățirii activității de la clasă”.
Art. 168 (1) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 stabilește că încadrarea și menținerea într-o funcție didactică sunt condiționate de prezentarea unui certificat medical. Certificatul medical eliberat de medicul specializat de medicina muncii, care atestă că este apt pentru prestarea activității.
Despre analfabetismul funcțional
Recent, Daniel David a subliniat că lipsa de pregătire a profesorilor este cauza principală a analfabetismului funcțional în școli: „Până la urmă, copiii vin cu un nivel de inteligență și un nivel de creativitate normale, ca să spun așa. Este treaba profesorilor ca, pornind pe o normalitate, copiilor să le transferi acele competențe”.
Ministrul Daniel David vorbește despre analfabetismul funcțional încă de la preluarea mandatului, l-a indicat chiar că ar fi o problemă de securitate națională, însă nicio măsură luată de acesta până în prezent nu atacă direct și în mod specializat această problemă a analfabetismului funcțional. Într-o analiză recentă Edupedu.ro a arătat cu o serie de măsuri luate prin Legea Bolojan au fost prezentate drept măsuri pentru reducerea acestui flagel. Potrivit analizelor internaționale pe subiect, acestea pot fi considerate improvizații.
De remarcat faptul că profesorii au fost în această vară și toamnă principala țintă a Guvernului din care face parte Daniel David în aplicarea măsurilor de austeritate. Discursul public al oficialilor la adresa școlii și a profesorilor s-a degradat constant în toată această perioadă. Au fost dați afară mii de profesori suplinitori, au dispărut din cifrele oficiale mii de titulari, veniturile le-au fost reduse prin mărirea normei didactice și tăierea plății cu ora sau restrângerea degrevărilor pentru profesori și inspectori.
Declarațiile ministrului Daniel David vin în contextul în care România s-a clasat pe penultimul loc din Uniunea Europeană și pe locurile 45–48 la nivel global, din 81 de țări și teritorii, în cadrul testării PISA 2022. Procentul elevilor români cu competențe sub nivelul minim de performanță a fost de:
- Matematică: 51%
- Citire: 42%
- Științe: 44%
Aceste procente indică o creștere a analfabetismului funcțional față de testarea anterioară, cea din 2018.
O analiză Eurydice publicată în 2025 arată că România este printre statele membre UE care au întreprins cele mai puține măsuri sistematice pentru combaterea analfabetismului funcțional. Spre deosebire de alte țări care au implementat reforme consistente în curriculum, formarea profesorilor sau sprijin individualizat pentru elevi, România a mizat aproape exclusiv pe intervenții punctuale și adesea prost finanțate.