Controversata admitere la liceu cu reguli care favorizează corupția și care au fost concepute și publicate de Ministerul Educației reprezintă „simptomul unei societăți care e într-o degradare etică fără precedent”. Diagnoza vine de la fostul ministru al Educației Mircea Miclea, profesor și fondatorul școlii cognitive în psihologia românească.
Contactat de Edupedu.ro la finalul unei zile în care 3 partide politice (PNL, PSD și USR) au depus în Parlament proiecte de lege de amânare sau anulare a controversatului examen de admitere la liceu, Mircea Miclea a declarat că „domnul ministru a pierdut un bun prilej de a tăcea. Adică de a nu emite un astfel de ordin care nu face altceva decât să transforme o prostie potențială într-o prostie reală”.
Cât despre partidele politice care astăzi s-au declarat public împotriva examenului care favorizează corupția, exact „această coaliție PSD-PNL împreună cu USR-ul au votat această lege”. „Deci ei ori n-au știut ce votează, ori acuma intră în competiție de popularitate ca să arate cât de mult le pasă lor de soarta tinerei generații. E o fandoseală, e o ipocrizie din partea lor să facă acest lucru”, a afirmat Mircea Miclea pentru Edupedu.ro.
Declarațiile integrale acordate Edupedu.ro de profesorul Mircea Miclea, fost ministru al Educației și fondator al școlii cognitive în psihologia românească:
Edupedu.ro: Care este concluzia dumneavoastră, după ce am văzut acest demers scandalos al Ministerului Educației de a pune în dezbatere o metodologie plină de nereguli care să operaționalizeze chiar pentru elevii care acum intră clasa a VIII-a un examen controversat de admitere la liceu, introdus în lege acum 3 ani în mijlocul a numeroase critici?
Mircea Miclea: Cred că domnul ministru a pierdut un bun prilej de a tăcea. Adică de a nu emite un astfel de ordin care nu face altceva decât să transforme o prostie potențială într-o prostie reală; pentru că nu face altceva decât să operaționalizeze o aberație care apare în legea educației. Sigur, e una dintre aberațiile din legea respectivă, sunt multe altele. Cred că Parlamentul ar avea de lucru o sesiune întreagă să repare doar aberațiile care au apărut într-o astfel de lege a educației, care a fost făcută doar pentru ca să fie pe placul cuiva de la Cotroceni și nu ca să rezolve problemele.
Deci a pierdut un bun prilej de a tăcea. Cred că cea mai bună alternativă pe care o are este de a retrage de urgență ordinul. Non-acțiunea, în cazul acesta, e mai bună decât acțiunea, adică mai bună decât să încerce să aplice legea. Îi aduc aminte ce spunea Confucius. El spunea, la un moment dat: non-acțiunea face să se coacă boaba de orez. Adică, câteodată soluția la probleme este să nu faci o prostie, să nu perpetuezi o prostie, în loc să te prevalezi de un antecedent ca s-o faci și tu la rândul tău.
Ar trebui așadar, de urgență să retragă acest ordin.
Și doi: dacă Guvernul nu poate să emită o ordonanță în acest moment, pentru că este în statusul pe care îl știm cu toții, atunci trebuie inițiat un proiect de lege de urgență de prorogare a acestei măsuri. Dar, repet, ar fi bine să fie luate în considerare multe alte aspecte din legea educației care ar trebui modificate. Dau exemple de tipul: desființarea inspectoratelor care este prevăzută în această lege sau desființarea Agenției Române de Asigurare a Calității pentru Învățământul Preuniversitar și reînființarea ei cu alte atribuții, care ar crea o birocrație și niște costuri enorme și ar complica foarte mult desenul instituțional.
Adică, dacă Parlamentul ia în considerare refacerea Evaluării Naționale, trebuie să ia în considerare și alte aberații din lege. Dar, de urgență, domnul ministru ar trebui să retragă proiectul de ordin.
Edupedu.ro: Am văzut astăzi o ploaie de proiecte de lege de amânare sau de anulare a articolului controversat din legea Iohannis-Deca. Deputata Raluca Turcan a anunțat dimineață că proiectul de lege PNL introdus în Parlament astăzi prevede prorogarea cu 4 ani a articolului acestuia de lege, pentru ca societatea și autoritățile să aibă timp să dezbată o schimbare adecvată a Evaluării Naționale și admiterii la liceu. Apoi PSD, prin vocea lui Mihai Ghigiu, a anunțat depunerea la Parlament a unui al doilea proiect de lege care prevede prorogarea, de data asta cu 2 ani, a aceluiași articol. Iar senatorul Ștefan Pălărie a anunțat ulterior că și USR a depus la Parlament un al treilea proiect de lege, de data aceasta de abrogare, deci de desființare cu totul al admiterii separate la liceu prevăzută în lege. Din perspectiva dumneavoastră, care este soluția corectă?
Mircea Miclea: E trist că exact aceiași politicieni care au votat această lege – și de la PSD, și de la PNL și de la USR – acum vin și spun că această lege este inadecvată. Trebuia să știe acest lucru din momentul în care au votat-o. Ei au votat-o.
Reamintesc că această lege a trecut pe baza a două târguri mârșave. Primul a fost, pe de o parte, între Minister și Cotroceni și, pe de altă parte, între rectori și directori din învățământul preuniversitar. Rectorii au primit dreptul să aibă încă două mandate, indiferent câte mandate au avut anterior. Și profesorii universitari au primit dreptul să rămână în funcție până la 70 de ani, fără niciun fel de aprobare din partea Senatului, adică s-a ajuns la situația în care universitățile vor fi conduse de gerontocrați. Dar, pentru că au primit osul de ros de care a avut nevoie, universitarii au tăcut și au spus că această lege e bună.
Pe de altă parte, directorii de licee au primit și ei, pentru că unii dintre ei au cerut posibilitatea de a controla examenul de admitere. Și au tăcut și au socotit că legea este bună. Prin urmare, din punctul lor de vedere, legea a mers mai departe.
A fost apoi al doilea troc politic între PSD-PNL pe de o parte și Cotroceni. Această coaliție PSD-PNL împreună cu USR-ul au votat această lege. Deci ei ori n-au știut ce votează, ori acuma intră în competiție de popularitate ca să arate cât de mult le pasă lor de soarta tinerei generații. E o fandoseală, e o ipocrizie din partea lor să facă acest lucru.
Dar dincolo de acest lucru, soluția în prima fază este retragerea de urgență a acestui ordin.
În a doua fază, dacă nu se poate da ordonanță de guvern – deci nu de urgență, ci ordonanță de guvern obișnuită, atunci trebuie un proiect de lege prin care acest articol se prorogă.
În a treia fază ar trebui pieptănată toată legea de toate aberațiile enorme pe care ea le conține, pentru a putea fi refăcută, în condițiile în care dorim să avem o lege modernă. Atunci măcar avem o anumită coeziune în abordare, o anumită coerență. Altfel, iar vom începe să punem un petic acum pe admiterea la liceu, apoi o să punem în alt petic când o să devină scadentă ideea desființării inspectoratelor, apoi un alt petic când o să fie vorba de desființarea ARACIP și așa mai departe. Atunci vom ajunge iarăși la o incoerență legislativă.
Deci asta ar fi, din punctul meu de vedere, cei trei pași care trebuie făcuți, ca soluție la această aberație.
Edupedu.ro: Sunteți autorul diagnozei învățământului și cercetării românești care a stat la baza legii educației 1/2011, cunoscută de altfel și sub numele de Miclea-Funeriu. Arc peste timp, din expertiza dumneavoastră, care este soluția corectă educațional în acest moment pentru elevii de 14-15 ani? Examen la clasa a VIII-a sau la clasa a IX-a așa cum prevedea legea în 2011, la mai multe discipline sau fără examen până la clasa a XII-a?
Mircea Miclea: Subliniez că în acel moment am susținut coborârea unei clase de la nivel de liceu la nivel de gimnaziu – clasa a IX-a -, astfel încât să avem un învățământ obligatoriu de 10 clase (adică clasa pregătitoare plus nouă clase). Efectul ar fi fost foarte bun, în sensul că s-ar fi redus foarte tare din rata abandonului pe învățământul obligatoriu, pentru că o mare parte din abandonul școlar se produce la trecerea din clasa a VIII-a înspre clasa a IX-a, din cauza rezultatelor la examene, din cauza sărăciei și a faptului că copiii nu mai vor să continue mai departe școala la liceu, în alt oraș decât în locul de reședință.
În plus, acel model pe care l-am propus era susținut de Finlanda, era modelul finlandez.
A rezistat acel paragraf de lege 1 an de zile. În 2012, la presiunea sindicatelor și a altor factori, a fost anulat. Prin urmare, s-a revenit la examenul de admitere la nivelul clasei a VIII-a, în condițiile în care ai un învățământ care era obligatoriu pe atunci până în clasa a X-a. Acum e obligatoriu până în clasa a XII-a și pui un examen de acest gen…
Una dintre soluțiile viabile în acest moment sau în perspectivă ar fi următoarea: să se mențină examenul de Evaluare Națională, dar Evaluarea Națională să fie pe puncte de la 1 la 100, după modelul PISA. E nevoie de o astfel de evaluare, ca să avem o metrică la finalul ciclului gimnazial; să știm: iată ce s-a întâmplat cu elevii în ciclul gimnazial! În felul acesta avem o evaluare și a elevilor și a școlilor și așa mai departe. Deci merită o astfel de evaluare, dar nu cu verdictul «admis/respins», ci cu verdictul: «iată câte puncte a făcut cel care este de la școala X». Atunci avem o serie de date relevante și pentru elevi, și pentru școli, și pentru Ministerul Educației despre performanțele învățământului gimnazial, la nivel individual și la nivel instituțional.
Această evaluare apoi poate fi luată în seamă pentru admiterea la licee, în următorul sens: acolo unde nu se completează toate locurile, această evaluare să fie suficientă în ordinea punctelor pentru ocuparea locurilor. Acolo unde numărul de înscriși depășește numărul de locuri aferent liceului respectiv, se poate da un examen de departajare, stabilit de către liceul respectiv, cu condiția ca:
- acest examen să nu aibă o pondere mai mare de maximum o treime din total punctaj (două treimi să fie punctajul de la Evaluarea Națională),
- să fie organizat în aceleași condiții de transparență și de evitare a fraudelor ca Evaluarea Națională,
- să fie anunțat cu cel puțin un an înainte care sunt disciplinele din care se dă examenul, dacă apare o astfel de situație, cu bibliografie aferentă, astfel încât oricine să poată să aibă posibilitatea să învețe,
- să se facă pregătire online gratuită de către liceele respective – pe temele pe care le oferă la examenul respectiv – astfel încât pregătirea respectivă oferită online de către profesori să fie deschisă oricui.
Edupedu.ro: Adică pregătire gratuită așa cum fac universitățile cu liceenii, înainte de Bacalaureat sau îaninte de examenul de admitere la facultățile lor?
Mircea Miclea: Exact! Faci online pregătirea pentru ceea ce tu ai de învățat, dacă vrei să dai admitere la liceul respectiv și nu în altă parte. Dar nu aberația care este acum, care prevede să dai examen pentru maximum 50% dintre locurile unui liceu, ceea ce creează din nou o situație kafkiană: adică ar urma să ai în clasă pe de o parte elevi care au intrat doar pe baza Evaluării Naționale și, în aceeași clasă, elevi care au intrat pe baza Evaluării Naționale și pe baza examenului de admitere. Te creezi o inegalitate în interiorul aceleiași clase, ca să nu mai vorbești de alte inegalități: cât de mult vor crește inegalitățile între cei din mediul rural față de cei din mediul urban care au acces la profesori buni și la liceele respective etc. Și nu este precizat acum nici măcar care e ponderea acestui examen; cât contează? 90%, 5%, 10%? Adică n-are rost să mai intrăm în detalii.
Toată această pritoceală este o aberație pe care noi am semnalat-o atunci când a apărut (vezi aici și aici). Din păcate, cum am spus înainte, au fost aranjate lucrurile în așa fel încât să li se cumpere tăcerea: și directorilor, mai ales în preuniversitar, și universitarilor dându-le fiecăruia câte un os de ros. Iar PSD și PNL au făcut blatul politic și au aprobat această lege fără probleme, pe care ei acum încearcă să o upgradeze într-un concurs de popularitate.
Edupedu.ro: Aberația aceasta de articol din legea Iohannis-Deca care a supraviețuit 3 ani, transformată într-o anomalie fără precedent de ministrul Mihai Dimian prin neregulile pe care le-a prevăzut în metodologia de organizare concretă, este simptomul a ce anume?
Mircea Miclea: Aș spune doi factori:
- Prostie. Faptul că oamenii care au scris aceste lucruri nu s-au gândit la consecințele a ceea ce ei au stabilit, când au făcut legea și când au făcut acest ordin de ministru.
- Cred că este o ticăloșie morală. Poate că vor să satisfacă anumite grupuri de interese. Atunci asta este imoral sau pur și simplu sunt complici cu cei care vor să fraudeze examenele.
În final, este simptomul unei societăți care e într-o degradare etică fără precedent.