Singurul ministru din România care a demisionat când premierul său nu a acordat educației bugetul promis la preluarea mandatului, Mircea Miclea explică cum ar trebui să arate examenul de Evaluare Națională, pentru a vedea efecte de creștere în învățare la nivel național. Cu probe scrise la Limba și literatura română, o proba transdisciplinară la Matematică și Științe, o probă la limbă de circulație internațională, la limba maternă pentru minorități și două probe susținute pe parcursul clasei finale din gimnaziu: una referitoare la tehnologiile digitale, alta de competențele civice și sociale.
Proba că examenul de final de gimnaziu cu un astfel de design are impact asupra învățării? OECD a introdus în Evaluarea PISA, începând cu 2025, exact aceleași dimensiuni:
lectură, matematică și științe, limbă străină și învățarea în lumea digitală. Deci la 14 ani după ce foștii miniștri Miclea și Funeriu au introdus o astfel de evaluare în Legea educației din România, cea mai mare testare internațională evaluează copiii la fel.
„Dacă eram luat în seamă, acum eram complet aliniați cu standardele internaționale în privința evaluării, am fi măsurat cam aceleași lucruri, cu aceeași metrică, dar n-a fost să fie, am pierdut 14 ani”, a declarat Mircea Miclea pentru Edupedu.ro, într-un nou interviu acordat astăzi pe tema modului în care ar fi benefic să arate Evaluarea Națională.
„Dacă se acceptă acum aceste propuneri, care, cum am spus, sunt consonante cu PISA, atunci admiterea la liceu nu mai are nevoie de un alt examen suplimentar, la intrare la cutare colegiu sau liceu”, a precizat Miclea. „Evaluarea se face pe puncte, nu pe note (deci ca la PISA). Ponderea fiecărei probe poate fi stabilită de licee (eventual între anumite limite, decise de minister)”, a explicat fostul ministru al Educației.
Miclea a declarat pentru Edupedu.ro că „această ponderare trebuie anunțată de licee cu cel puțin un an înainte de admitere, ca să fie totul transparent și elevii să ia deciziile în cunoștință de cauză. Aceasta ar fi varianta pe care o susțin ferm”.
Noile declarații ale fostului ministru Mircea Miclea pentru Edupedu.ro. Cum ar fi benefic să arate Evaluarea Națională și admiterea la liceu în România, de-acum înainte:
Edupedu.ro: Spuneți că una dintre soluțiile viabile este „să se mențină examenul de Evaluare Națională, dar Evaluarea Națională să fie pe puncte de la 1 la 100, după modelul PISA”. Doar punctajul să fie de tip PISA sau și probele? La PISA, elevii susțin testare la lectură, la matematică și științe și, de exemplu, în 2025 a fost și la limbă străină și la învățarea în lumea digitală (extrem de asemănător cu examenul propus de dvs în Legea 1/2011).
Mircea Miclea: Vă reamintesc soluția pentru Evaluarea Națională pe care, împreună cu Daniel Funeriu, am susținut-o în Legea 1/2011. Evaluarea Națională era gândită să fie formată din
- a) 3 probe scrise (la Limba și literatura română, o proba transdisciplinara la Matematică și Științe și o probă la o Limbă de circulație internațională
- la care se putea adăuga o probă scrisă la limba maternă, pentru minorități, ca să arătăm și importanța acestor limbi
- b) două probe susținute pe parcursul clasei finale din gimnaziu, una referitoare la Tehnologiile digitale, alta, referitoare la Competențele civice și sociale.
Logica propunerii era clară: să evaluăm tot ceea ce considerăm că e important la final de gimnaziu, să transmitem un mesaj copiilor și părinților că toate aceste competențe sunt importante. E considerat că e important doar ce este evaluat!
Acum constatat, cu bucurie dar și cu tristețe, că Evaluarea PISA, începând cu 2025, se face pe aceleași dimensiuni: lectură, matematică și științe, limbă străină și învățarea în lumea digitală. Dacă eram luat în seamă, acum eram complet aliniați cu standardele internaționale în privința evaluării, am fi măsurat cam aceleași lucruri, cu aceeași metrică, dar n-a fost să fie, am pierdut 14 ani.
Rep: În condițiile în care avem expertiza OECD aproape de Ministerul Educației în procesul acesta de aderare al României la organizație, dar și în condițiile de degradare etică socială semnalate de dvs ca urmare a regulilor pro-corupție concepute de minister pentru admitere, considerați că sunt șanse ca liceele să aplice și să mențină un examen separat de admitere, cu reguli corecte? Sau transformarea Evaluării Naționale într-un examen multi-disciplinar, care să fie susținut de toți elevii, și din care liceele să decidă apoi notele de la ce discipline cântăresc mai mult în admitere, ar fi o variantă mai sigură, din punct de vedere al măsurilor anti-corupție?
Mircea Miclea: Dacă se acceptă acum aceste propuneri, care, cum am spus, sunt consonante cu PISA, atunci admiterea la liceu nu mai are nevoie de un alt examen, suplimentar, la intrare la cutare colegiu sau liceu.
Evaluarea se face pe puncte, nu pe note (deci ca la PISA). Ponderea fiecărei probe poate fi stabilită de licee (eventual între anumite limite, decise de minister). De exemplu, pentru admiterea la matematică-științe, ponderea probei transdisciplinare aferente, în calculul punctajului final, poate fi mai mare, să zicem de 40%. Invers, pentru admiterea la științe sociale, ponderea la această probă poate fi mai redusă, să zicem 25% și să se aloce o pondere mai mare pentru limbă și literatură, respectiv limba de circulație internațională. În acest fel, crește gradul de potrivire dintre punctajul de la admitere și ceea ce vei învăța cu propendorență în anii de liceu.
Această ponderare trebuie anunțată de licee cu cel puțin un an înainte de admitere, ca să fie totul transparent și elevii să ia deciziile în cunoștință de cauză. Aceasta ar fi varianta pe care o susțin ferm.
Dacă, însă, nu vor fi acceptate aceste propuneri, cum s-a mai întâmplat, și se va merge pe evaluarea tot la două probe, ca acum, atunci o a doua variantă ar fi ca, doar la acele licee și specializări unde numărul de candidați depășește numărul de locuri, liceul să poată organiza un examen, la o singură materie, socotită relevantă pentru specializarea în cauza. Examenul ar urma să fie organizat pentru toți candidații (nu doar pentru unii), după exact aceeași metodologie ca Evaluarea Națională. Nu creăm metodologii paralele!
În acest caz, liceele vor fi obligate să ofere consultații online, gratuite, pe parcursul anului, la disciplinele de concurs. E o muncă în plus pentru licee, care trebuie însă plătită de minister, pentru că ea are funcția de a asigura egalitatea de șanse între un elev de la țară sau dintr-o familie mai săracă și un elev de la oraș sau dintr-o familie cu un status socio-economic mai bun.
Reamintesc că egalizarea șanselor trebuie să fie una dintre funcțiile esențiale ale sistemului de învățământ. Nu contează din ce familie provii, dacă înveți, câștigi!
Ponderea examenului organizat la nivel de liceu nu trebuie să depășească 25-30% din total punctaj, restul de 70-75% să fie reprezentat de media de la Evaluarea Națională. Nu aș susține o astfel de alternativă, decât în ideea că este mai bună decât ce s-a propus acum de către minister.
___
Edupedu.ro i-a trimis profesorului Mircea Miclea întrebările de mai sus, în continuarea declarațiilor acordate săptămâna aceasta de fostul ministru pe tema Evaluării Naționale.
Amintim că înlocuirea Evaluării Naționale susținute de elevi în prezent la doar 2 materii cu Evaluarea pe competențele descrise mai sus a fost introdusă de foștii miniștri Mircea Miclea și Daniel Funeriu în Legea educației adoptată în 2011, însă toate guvernele care s-au succedat de atunci au amânat aplicarea acestei evaluări, pentru ca lovitura finală să vină de la fostul președinte Klaus Iohannis și ministra sa Ligia Deca. Aceștia din urmă au introdus în legea educației în vigoare din 2023 încoace prevederea că Evaluarea Națională se susține tot doar la Română și Matematică și că este dublată de examen separat la licee, dar nu pe toate locurile, ci pe un procent decis de liceu.
În urmă cu o săptămână, actualul ministru al Educației, Mihai Dimian, a scos în dezbatere reguli pro-corupție pe care le-a propus public pentru operaționalizarea primului examen suplimentar la liceu pe modelul Iohannis-Deca. Propunerile scandaloase de reguli au generat controversă și a condus cele 3 partide care au votat legea educației Iohannis-Deca să propună amânarea aplicării anul acesta a examenului suplimentar la liceu.