Singurul ministru din România care a demisionat când premierul său nu a acordat educației bugetul promis la preluarea mandatului, Mircea Miclea explică cum ar trebui să arate examenul de Evaluare Națională, pentru a vedea efecte de creștere în învățare la nivel național. Cu probe scrise la Limba și literatura română, o proba transdisciplinară la Matematică și Științe, o probă la limbă de circulație internațională, la limba maternă pentru minorități și două probe susținute pe parcursul clasei finale din gimnaziu: una referitoare la tehnologiile digitale, alta de competențele civice și sociale.
Proba că examenul de final de gimnaziu cu un astfel de design are impact asupra învățării? OECD a introdus în Evaluarea PISA, începând cu 2025, exact aceleași dimensiuni:
lectură, matematică și științe, limbă străină și învățarea în lumea digitală. Deci la 14 ani după ce foștii miniștri Miclea și Funeriu au introdus o astfel de evaluare în Legea educației din România, cea mai mare testare internațională evaluează copiii la fel.
„Dacă eram luat în seamă, acum eram complet aliniați cu standardele internaționale în privința evaluării, am fi măsurat cam aceleași lucruri, cu aceeași metrică, dar n-a fost să fie, am pierdut 14 ani”, a declarat Mircea Miclea pentru Edupedu.ro, într-un nou interviu acordat astăzi pe tema modului în care ar fi benefic să arate Evaluarea Națională.
„Dacă se acceptă acum aceste propuneri, care, cum am spus, sunt consonante cu PISA, atunci admiterea la liceu nu mai are nevoie de un alt examen suplimentar, la intrare la cutare colegiu sau liceu”, a precizat Miclea. „Evaluarea se face pe puncte, nu pe note (deci ca la PISA). Ponderea fiecărei probe poate fi stabilită de licee (eventual între anumite limite, decise de minister)”, a explicat fostul ministru al Educației.
Miclea a declarat pentru Edupedu.ro că „această ponderare trebuie anunțată de licee cu cel puțin un an înainte de admitere, ca să fie totul transparent și elevii să ia deciziile în cunoștință de cauză. Aceasta ar fi varianta pe care o susțin ferm”.
Noile declarații ale fostului ministru Mircea Miclea pentru Edupedu.ro. Cum ar fi benefic să arate Evaluarea Națională și admiterea la liceu în România, de-acum înainte:
Edupedu.ro: Spuneți că una dintre soluțiile viabile este „să se mențină examenul de Evaluare Națională, dar Evaluarea Națională să fie pe puncte de la 1 la 100, după modelul PISA”. Doar punctajul să fie de tip PISA sau și probele? La PISA, elevii susțin testare la lectură, la matematică și științe și, de exemplu, în 2025 a fost și la limbă străină și la învățarea în lumea digitală (extrem de asemănător cu examenul propus de dvs în Legea 1/2011).
Mircea Miclea: Vă reamintesc soluția pentru Evaluarea Națională pe care, împreună cu Daniel Funeriu, am susținut-o în Legea 1/2011. Evaluarea Națională era gândită să fie formată din
- a) 3 probe scrise (la Limba și literatura română, o proba transdisciplinara la Matematică și Științe și o probă la o Limbă de circulație internațională
- la care se putea adăuga o probă scrisă la limba maternă, pentru minorități, ca să arătăm și importanța acestor limbi
- b) două probe susținute pe parcursul clasei finale din gimnaziu, una referitoare la Tehnologiile digitale, alta, referitoare la Competențele civice și sociale.
Logica propunerii era clară: să evaluăm tot ceea ce considerăm că e important la final de gimnaziu, să transmitem un mesaj copiilor și părinților că toate aceste competențe sunt importante. E considerat că e important doar ce este evaluat!
Acum constatat, cu bucurie dar și cu tristețe, că Evaluarea PISA, începând cu 2025, se face pe aceleași dimensiuni: lectură, matematică și științe, limbă străină și învățarea în lumea digitală. Dacă eram luat în seamă, acum eram complet aliniați cu standardele internaționale în privința evaluării, am fi măsurat cam aceleași lucruri, cu aceeași metrică, dar n-a fost să fie, am pierdut 14 ani.
Rep: În condițiile în care avem expertiza OECD aproape de Ministerul Educației în procesul acesta de aderare al României la organizație, dar și în condițiile de degradare etică socială semnalate de dvs ca urmare a regulilor pro-corupție concepute de minister pentru admitere, considerați că sunt șanse ca liceele să aplice și să mențină un examen separat de admitere, cu reguli corecte? Sau transformarea Evaluării Naționale într-un examen multi-disciplinar, care să fie susținut de toți elevii, și din care liceele să decidă apoi notele de la ce discipline cântăresc mai mult în admitere, ar fi o variantă mai sigură, din punct de vedere al măsurilor anti-corupție?
Mircea Miclea: Dacă se acceptă acum aceste propuneri, care, cum am spus, sunt consonante cu PISA, atunci admiterea la liceu nu mai are nevoie de un alt examen, suplimentar, la intrare la cutare colegiu sau liceu.
Evaluarea se face pe puncte, nu pe note (deci ca la PISA). Ponderea fiecărei probe poate fi stabilită de licee (eventual între anumite limite, decise de minister). De exemplu, pentru admiterea la matematică-științe, ponderea probei transdisciplinare aferente, în calculul punctajului final, poate fi mai mare, să zicem de 40%. Invers, pentru admiterea la științe sociale, ponderea la această probă poate fi mai redusă, să zicem 25% și să se aloce o pondere mai mare pentru limbă și literatură, respectiv limba de circulație internațională. În acest fel, crește gradul de potrivire dintre punctajul de la admitere și ceea ce vei învăța cu propendorență în anii de liceu.
Această ponderare trebuie anunțată de licee cu cel puțin un an înainte de admitere, ca să fie totul transparent și elevii să ia deciziile în cunoștință de cauză. Aceasta ar fi varianta pe care o susțin ferm.
Dacă, însă, nu vor fi acceptate aceste propuneri, cum s-a mai întâmplat, și se va merge pe evaluarea tot la două probe, ca acum, atunci o a doua variantă ar fi ca, doar la acele licee și specializări unde numărul de candidați depășește numărul de locuri, liceul să poată organiza un examen, la o singură materie, socotită relevantă pentru specializarea în cauza. Examenul ar urma să fie organizat pentru toți candidații (nu doar pentru unii), după exact aceeași metodologie ca Evaluarea Națională. Nu creăm metodologii paralele!
În acest caz, liceele vor fi obligate să ofere consultații online, gratuite, pe parcursul anului, la disciplinele de concurs. E o muncă în plus pentru licee, care trebuie însă plătită de minister, pentru că ea are funcția de a asigura egalitatea de șanse între un elev de la țară sau dintr-o familie mai săracă și un elev de la oraș sau dintr-o familie cu un status socio-economic mai bun.
Reamintesc că egalizarea șanselor trebuie să fie una dintre funcțiile esențiale ale sistemului de învățământ. Nu contează din ce familie provii, dacă înveți, câștigi!
Ponderea examenului organizat la nivel de liceu nu trebuie să depășească 25-30% din total punctaj, restul de 70-75% să fie reprezentat de media de la Evaluarea Națională. Nu aș susține o astfel de alternativă, decât în ideea că este mai bună decât ce s-a propus acum de către minister.
___
Edupedu.ro i-a trimis profesorului Mircea Miclea întrebările de mai sus, în continuarea declarațiilor acordate săptămâna aceasta de fostul ministru pe tema Evaluării Naționale.
Amintim că înlocuirea Evaluării Naționale susținute de elevi în prezent la doar 2 materii cu Evaluarea pe competențele descrise mai sus a fost introdusă de foștii miniștri Mircea Miclea și Daniel Funeriu în Legea educației adoptată în 2011, însă toate guvernele care s-au succedat de atunci au amânat aplicarea acestei evaluări, pentru ca lovitura finală să vină de la fostul președinte Klaus Iohannis și ministra sa Ligia Deca. Aceștia din urmă au introdus în legea educației în vigoare din 2023 încoace prevederea că Evaluarea Națională se susține tot doar la Română și Matematică și că este dublată de examen separat la licee, dar nu pe toate locurile, ci pe un procent decis de liceu.
În urmă cu o săptămână, actualul ministru al Educației, Mihai Dimian, a scos în dezbatere reguli pro-corupție pe care le-a propus public pentru operaționalizarea primului examen suplimentar la liceu pe modelul Iohannis-Deca. Propunerile scandaloase de reguli au generat controversă și a condus cele 3 partide care au votat legea educației Iohannis-Deca să propună amânarea aplicării anul acesta a examenului suplimentar la liceu.
Citește și:
EXCLUSIV Mircea Miclea, despre controversata admitere la liceu cu reguli pro-corupție propuse de Ministerul Educației: Reprezintă simptomul unei societăți care e într-o degradare etică fără precedent
BREAKING Admitere la liceu „ca-n codru” pregătită de Ministerul Educației pentru 2027: fără camere video în examen, fără anonimizarea lucrărilor înainte de corectare, cu aceiași profesori la contestații, cu comisii compuse inclusiv din foștii diriginți ai elevilor sau din rude ale acestora. Concursul pentru liceele care vor admitere separată favorizează corupția
Risc major de corupție în educație. Liber la predarea furtului către copii de 14 ani, prin examenul dublu de admitere la liceu pregătit de Guvernul Bolojan
Premierul Ilie Bolojan, despre examenul suplimentar de admitere la liceu 2027: Sunt de acord că dacă nu e bine organizat riscăm să stricăm lucruri care nici așa nu sunt în perfectă stare, în educație / Despre tăierea burselor sociale în vacanță: Nu este o alocație de care beneficiază copiii lună de lună
Examenul dublu de admitere la liceu, pe care Dimian-Bolojan încearcă să-l aplice la elevii care peste 3 săptămâni intră clasa a VIII-a, a fost desființat acum 27 de ani de Ministerul Educației cu argumentația: „o repetare inutilă a examenului de Capacitate”, nejustificat pedagogic
BREAKING Desființarea examenului controversat de admitere dublă la liceu, cerută printr-un nou proiect depus la Parlament de USR: Să se abroge admiterea paralelă / Ploaie de proiecte care să amâne cu 4 ani, cu 2 ani sau să abroge admiterea suplimentară, după avertismentele de risc de corupție lansate de Edupedu.ro
Deputatul Mihai Ghigiu, președintele Comisiei de învățământ, îi cere ministrului Educației să retragă sau să modifice proiectul care taie bursele sociale și amenință cu acțiuni în instanță
EXCLUSIV Amânarea cu 4 ani a controversatului examen dublu de admitere la liceu va fi supusă votului Parlamentului, printr-un proiect de lege inițiat astăzi de liberala Raluca Turcan: Există posibilitatea ca acest proiect să fie definitivat în sesiunea extraordinară de săptămâna viitoare
Un nou proiect de lege de amânare a controversatului examen de admitere la liceu a fost depus astăzi, la Camera Deputaților, de social-democratul Mihai Ghigiu: proiectul amână cu doar 2 ani aplicarea admiterii suplimentare
Ministrul Mihai Dimian anunță o posibilă amânare a concursului separat de admitere la liceu din 2027: Cred că se poate constitui o majoritate în Parlament pentru prorogare. Raluca Turcan s-a oferit să inițieze demersul
Citește aici avertismentele lansate de Mircea Miclea cu privire la efectele controversatei admiteri la liceu propuse a intra în Legea Iohannis încă dinainte de adoptarea acesteia:
ANALIZĂ Mircea Miclea, despre „România Educată”: Prevalența examenului direct la liceu și transformarea Evaluării Naționale în opțională sunt o soluție total greșită. BAC-ul unitar cu trunchi comun va fi o uniformizare în jos / Raportul e plin de „banalități solemne”
EXCLUSIV Mircea Miclea, despre proiectul legii educației din preuniversitar: Evaluarea Națională trebuie să rămână obligatorie. Cum nimic din notele obținute în gimnaziu nu mai contează, ci doar examenele de la admiterea la colegii, elevii se vor concentra să ia meditații de la cei care sunt acolo / Desființarea inspectoratelor școlare mi se pare o greșeală. Clientela politică este hrănită mai bine prin transformarea lor în deconcentrate
12 comments
EN este o struțo cămilă.
Nu e clar pt nimeni dacă e examen de absolvire al gimnaziului sau concurs de admitere la liceu.
Totuși pare că in România e posibil să fie.
Toată lumea se vaită că nu se mai învață dar nu a reacționat deloc când mediile din gimnaziu au fost scoase. Sau tezele. Sau alte rezultate la concursuri și olimpiade.
Soluții?
Sunt multiple. Toate în cadrul aceleași EN
1. Proporții diferite ale notelor în funcție de specializare.
2. Subiecte diferite. Grad mare de dificultate peste 9.50
3. Subiect tematic (ex biologie, fizică, chimie, etc) punctat diferit la medie în funcție de specializarea aleasă.
Sau
Teze cu subiect unic la discipline alese in funcție de specializarea dorită la liceu (lb străine, chimie, biologie, tic etc, susținute, in condiții de examen, în două etape în clasa a 7 a și început de a 8 a care să conteze 30% din media de admitere pe lângă EN.
Portofoliu cu note la EN cls a 4 a si a 6 a + 50 din care se selectează în funcție de profilul ales
sau
Medie ponderată cu rezultate la clasă, concursuri avizate Men si olimpiade și un procent din EN
Sunt o grămadă de soluții.
Trebuie doar o dezbatere amplă, serioasă nu simulacrul din 2023 când Deca practic a executat aberațiile lu Iohannis.
Dar cum să dezbați când Ministerul nici conferințe de presă nu face (de frica gafelor probabil) iar dezbaterea publică se face între politrucii din isj uri sau cu invitați care primesc în plic ce să susțină.
Acest marasm va continua pt ca e o criză de încredere.
Care nu va fi depășită prin noua lege a salarizării. Din contră. Va adânci haosul și agitația socială.
De unde frate transdisciplinaritate? Ce este in curriculum actual transdisciplinar? Nici macar multidisciplinar nu este.
Uite o proba transdisciplinara de actualitate:
Un profesor are un salariu net de 5 200 lei. In urma unei masuri de „optimizare bugetara”, salariul este redus cu 10%. In acelasi timp, preturile cresc astfel:
– alimente – 12 %
– rata la banca – 4%
– utilitati – 8%
– transport 6%
– telefon etc. – 5%
Guvernul precizeaza ca profesorii trebuie sa priveasca situatia „cu rezilienta” si sa foloseasca resurse alternative, precum vocatia, lumina naturala si aerul (deocamdata netaxat).
Sarcini:
1. Calculati noul salariu al profesorului dupa reducerea de 10%.
2. Calculati noile cheltuieli lunare si stabiliti ce suma ii mai ramane profesorului la sfarsitul lunii.
3. Determinati cu ce procent a scazut suma disponibila dupa plata cheltuielilor obligatorii. Explicati de ce o reducere salariala de 10% poate produce o scadere mult mai mare a banilor disponibili.
4. Profesorul decide sa reduca temperatura locuintei de la 22°C la 19°C. Se estimeaza ca fiecare grad in minus reduce consumul pentru incalzire cu 6%. Calculati economia realizata daca incalzirea reprezinta 400 de lei din factura de utilitati.
5. Analizati consecintele posibile ale urmatoarelor „solutii” asupra sanatatii si activitatii profesionale:
– reducerea alimentatiei;
– renuntarea la incalzire;
– al doilea loc de munca;
– transformarea profesorului intr-un organism capabil de fotosinteza.
Precizati care solutie nu este posibila din punct de vedere biologic, desi poate parea compatibila cu politica salariala.
Elaborati un plan realist prin care profesorul sa-si echilibreze bugetul, fara sa reduca alimentatia sub un nivel sanatos si fara sa renunte la cartile necesare profesiei.
Scrieti o concluzie de maximum 100 de cuvinte in care sa raspundeti la intrebarea:
„Este reducerea salariului doar o operatie matematica sau produce efecte economice, biologice, psihologice si educationale?”
(proba elaborata cu concursul ChatGPT)
BTW, ce propune Miclea duce la cresterea validitatii psihometrice a EN pe mai multe planuri si elimina coruptia si inechitatile:
– continut
– alinierea la PISA (sau invers, cica el a fost primul)
– puncte vs. note
– ponderare diferentiată pe filiere
– washback pozitiv pe competentele altfel neglijate
Este o propunere de bun simt care inseamna abrogarea examenului paralel.
Deci este absolut geniala N-am mai ras de mult cu atâta poftă. Felicitări!
Așa e! Cum vă simțiți că ați pierdut 14 ani?
Cine să ia aceste măsuri? Liota de politicieni cu bacalaureat la 35 ani, facultate la ecologică sau alte asemenea? Covrigarii, vulcanizatorii si alții la fel ce ne conduc? Este imposibil!
propun o chestie mai buna un examen la romana, limbi straine si stiinte sociale gramada si altul la matematica si stiinte, 20 manuale si 100 culegeri.
DA!!!
O bază cat mai larga de cunoștințe generale, care să rămână indiferent de specializarea de la liceu!
1. Evaluarea natională trebuie centrată pe materiile cheie : Matematică și Limba româmă. Transformarea ei într-un ghiveci nu ajută elevii.
2. Nu există nicio aliniere, niciun model la nivelul UE sau OECD, pentru examenul de finalizare a ciclului ISCED 2, cum susține Miclea. Căutați pe Eurydice.
3. Miclea folosește un termen la modă : „transdisciplinar” . Il și susține ca paradigmă obligatorie în preuniversitar, deși conceptul este vag, contradictoriu și complet inadecvat pentru preuniversitar.
Cateva cuvinte despre „transdisciplinar” .
In anii ’70, Basarab Nicolescu lansează la Paris manifestul transdisciplinarității, definită ca „ceea ce se află între științe și dincolo de științe”. Manifestul a fost publicat (în variantă extinsă și revizuită) și la noi, după ’90. Lectura sa produce câteva concluzii simple, enunțate mai mult sau mai puțin explicit de autor. Ne limităm la două:
– Transdisciplinaritatea nu exclude disciplinaritatea, ci se bazează pe ea;
– Transdisciplinaritatea se pretinde a fi o abordare holistică a științelor.
Insă semnele de întrebare pe care le ridică manifestul sunt mult mai multe. Termenii sunt vagi, putând avea înțelesuri multiple, nedecelabile printr-o metodologie explicită și riguroasă. Mai mult, este admis principiul „tertium datur”, în opoziție cu „tertium non datur”!!! Dacă un număr natural nenul nu este nici par și nici impar, care ar fi a treia variantă? Și putem continua.
Criticii transdisciplinarității au observat că există o contradicție majoră între scop și metodă. Scopul este unificarea științelor. Ca să le unești, trebuie să le cunoști granițele, deci să fii în avangarda cunoașterii. Insă transdiciplinaritatea împinge la generalism, la a ști câte puțin din toate – o consecință a capacității umane limitate. Dacă ești transdisciplinar ai o cunoaștere limitată, deci nu poți fi în avangarda cunoașterii, deci nici vorbă de unificarea științelor. In plus, când vorbim de unificare în sensul uzual al cuvântului, cam intăm în contradicție cu teorema lui Gödel.
Părerea mea, ca profesor de științe exacte.
Transdisciplinaritatea este o teorie … hai să spunem epistemologică, insuficient fundamentată. Hai să o vedem mai întâi fundamentată și aplicată, hai să vedem că cineva obține un rezultat concret cu ea, și abia după aia să analizăm dacă este sau nu potrivită în preuniversitar.
De altfel, dacă transdisciplinaritatea este asa de minunată, de ce nu o aplică d-l Miclea la facultate la el? Invețe studenții de la psiho- matematică și informatică pentru a înțelege inteligența artificială???
Elevii din ziua de azi nu mai învață, notele sunt în general cu 2 până la 3 puncte mai mari. Subiectele de la EN de la clasa a-VI-a au fost foarte simple, puteau fi făcute lejer de un elev de clasa a-IV-a cu elte cuvinte date de mântuială. Iar voi bateți câmpii să complicați EN. Hai să avem un sistem de notare corect, apoi mai vedem ce facem cu EN.
Dacă la ministere s-ar cere gândire critică, logică și viziune criterii pentru post, atunci mai mult de jumate ar pleca acasă.
oh la la, asta e modelul francez: brevet din 4 grupe tematice ( 60%)- maths, fr, histo-geo, sciences- plus evaluare in contrôle continu ( mediile din gimnaziu, 40%) pentru ca, la final, media obtinuta sa nu conteze absolut deloc in „orientarea” catre liceu, decisa de un consiliu profesoral inainte de organizarea brevetului! bref,cel mai inegalitar dintre toate sistemele europene, à fuir absolument.