Cinci profesori s-au retras din grupul de lucru al Ministerului Educației la programa de limba română, după ce instituția a pus în dezbatere prima formă a proiectului de programă școlară. Patru dintre experții Ministerului s-au retras pe 15 decembrie, iar al cincilea s-a retras în urmă cu o zi, pe 22 decembrie 2025, arată Ministerul Educației într-un răspuns oficial la solicitarea Edupedu.ro.
În total, grupul de lucru constituit de fostul ministru Daniel David pentru a concepe o nouă programă școlară la disciplina Limba și literatura română, pentru elevii de clasele a IX-a, „este format din 34 de persoane, dintre care cei doi responsabili desemnați de Ministerul Educației și Cercetării, respectiv Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare, coordonatorul științific – reprezentant al Universității din București -, precum și 31 de membri, atât din mediul academic, cât și din mediul preuniversitar”, precizează Ministerul Educației.
Instituția condusă până în urmă cu o zi de ministrul Daniel David spune în răspunsul trimis astăzi, 23 decembrie 2025, la solicitarea Edupedu.ro că „având în vedere că, în urma retragerii respectivelor persoane, componența grupului de lucru rămâne semnificativă pentru nivelul de activitate (29 de membri), cu reprezentare corespunzătoare din ambele categorii (9 din mediul academic, 20 din mediul preuniversitar), grupul de lucru își poate desfășura, în continuare, activitatea de elaborare a programelor școlare pentru această disciplină”.
Ministerul evită să comunice numele profesorilor care se disociază de programele școlare scoase în dezbatere publică de comisia coordonată de decana Facultății de Litere de la UB, Oana Fotache Dubălaru. Însă precizează, la întrebarea Edupedu.ro, că „în afara situației grupului de lucru pentru disciplina Limba și literatura română, există și alte situații punctuale, în care membri ai grupurilor de lucru și-au exprimat intenția de retragere, printre aceste situații evidențiind, de exemplu, reprezentanți ai grupului de lucru pentru disciplina Informatică (3 retrageri, dar care au rămas conectați la activitățile de grup, având în vedere că anumite contribuții ale acestora au fost considerate pertinente și constructive), pentru discipline tehnice (2 membri) pentru disciplina istorie (1 membru) și pentru discipline artistice (1 membru)”.
Răspunsul integral transmis de Ministerul Educației și Cercetării la solicitarea Edupedu.ro:
„Bună ziua,
Referitor la solicitarea dumneavoastră, înregistrată la CNCE cu nr. 2.903/19.12.2025, vă comunicăm următoarele:
- referitor la grupul de lucru constituit pentru disciplina Limba și literatura română, aprobat prin Nota MEC-CNCE nr. 11.411/12.08.2025, acesta este format din 34 de persoane, dintre care cei doi responsabili desemnați de Ministerul Educației și Cercetării, respectiv Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare, coordonatorul științific – reprezentant al Universității din București -, precum și 31 de membri, atât din mediul academic, cât și din mediul preuniversitar;
- dintre aceștia, 5 persoane au transmis cereri de retragere din grupul de lucru menționat anterior, cu solicitări de retragere înregistrate la CNCE cu nr. 2815/2818/2819/2824/15.12.2025, respectiv nr. 2915/22.12.2025. Toți cei cinci membri sunt cadre didactice în învățământul preuniversitar;
- având în vedere că, în urma retragerii respectivelor persoane, componența grupului de lucru rămâne semnificativă pentru nivelul de activitate (29 de membri), cu reprezentare corespunzătoare din ambele categorii (9 din mediul academic, 20 din mediul preuniversitar), grupul de lucru își poate desfășura, în continuare, activitatea de elaborare a programelor școlare pentru această disciplină.
- în afara situației grupului de lucru pentru disciplina Limba și literatura română, există și alte situații punctuale, în care membri ai grupurilor de lucru și-au exprimat intenția de retragere, printre aceste situații evidențiind, de exemplu, reprezentanți ai grupului de lucru pentru disciplina Informatică (3 retrageri, dar care au rămas conectați la activitățile de grup, având în vedere că anumite contribuții ale acestora au fost considerate pertinente și constructive), pentru discipline tehnice (2 membri) pentru disciplina istorie (1 membru) și pentru discipline artistice (1 membru).
BIROUL DE PRESĂ”
Informații de background
Amintim că Ministerul Educației și Cercetării a lansat în dezbatere publică, pe 25 noiembrie 2025, proiectul de programă școlară pentru Limba și literatura română, clasa a IX-a. Cele mai dure critici și avertismente aduse acestui document curricular privesc trecerea de la modelul tematic de prezentare a literaturii, introdus în liceul românesc în anii 2000 și prezent și astăzi prin programele în vigoare, la un model diacronic, centrat pe evoluția istorică a limbii și literaturii române, care le readuce elevilor de clasa a IX-a în studiu cronicarii.
În timpul dezbaterii publice lansate de Ministerul Educației și Cercetării, Monica Halaszi, profesoară de limba și literatura română la Colegiul Național „Liviu Rebreanu” din Bistrița și membră a grupului de lucru la noua programă, a declarat într-un interviu pentru Europa Liberă că „am făcut parte din grupul de lucru, dar produsul care se află acum în transparență decizională nu reprezintă neapărat munca mea sau viziunea mea despre studiul disciplinei limba și literatura română în liceu.” „Sper să fie rescrisă” pentru că „taie cumva studiul disciplinei”, a declarat Monica Halaszi.
Profesoara Mădălina Chitez, specializată în lingvistică aplicată, arată într-o analiză publicată pe Edupedu.ro că noua programă are un profil lingvistic învechit, bazat pe termeni academici abstracți și pe un vocabular metalingvistic dificil, care poate bloca învățarea reală și împinge elevul într-o pedagogie a conspectului, nu a competențelor.
În ansamblu, criticii susțin că programa nu creează continuitate cu gimnaziul, nu răspunde nevoilor generației actuale și riscă să accentueze problemele deja grave de înțelegere a textului la adolescenți.
De cealaltă parte, Oana Fotache Dubălaru, decana Facultății de Litere a Universității din București și coordonatoarea grupului de lucru pentru noul proiect de programă, a declarat că, indiferent dacă o anumită operă propusă le place sau nu, este important ca elevii să învețe să își argumenteze opinia, iar aceasta nu este doar responsabilitatea profesorilor. Și Alexandru Nicolae, cercetător la Institutul de Lingvistică al Academiei Române „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” și membru al grupului de autori ai programei propuse la clasa a IX-a, a afirmat că profesorii de Limba și literatura română trebuie să își cunoască elevii și să propună opere literare pe gustul acestora din afara programei.
Și președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, a luat poziție în apărarea reorganizării pe criterii cronologice a materiei de literatură română, propusă de Ministerul Educației în noua programă pentru clasa a IX-a pusă în dezbatere. „Nu se poate imagina «epoca clasicilor literaturii» – nume devenit acum odios «toboșarilor vremurilor noi» – fără acumulările anterioare”, spune Ioan Aurel Pop într-un „punct de vedere privind programele și manualele de limba și literatura română” trimis presei.
Profesorul și criticul literar Paul Cernat i-a acuzat pe cei care au semnat memoriul care critică programa de limba română propusă la clasa a IX-a că ar fi „simpatizanți de pe margine care au interesul să se promoveze prin intermediul manualelor școlare”.
În cursul zilei de astăzi, 23 decembrie 2025, Oana Fotache Dubălaru a prezentat o nouă versiune a proiectului de programă școlară de limba și literatura română, în cadrul unui eveniment transmis LIVE VIDEO de Ministerul Educației, dar care nu a fost anunțat anterior de Minister.