Federația Națională a Părinților Edupart solicită Ministerului Educației și Cercetării „retragerea imediată” a proiectului privind concursul separat de admitere la liceu și menținerea Evaluăriii Naționale ca „unic criteriu național și echitabil de selecție”. Reprezentanții organizației motivează, într-un comunicat primit pe adresa redacției, că această modalitate de admitere favorizează apariția „unor practici clientelare și a dublului standard” în învățământ.
- Ministrul Mihai Dimian a anunțat miercuri, 19 august, o posibilă amânare a acestui concurs: „Cred că se poate constitui o majoritate în Parlament pentru prorogare”. Deputata Raluca Turcan a declarat pentru Edupedu.ro că amânarea cu patru ani a concursului va fi suspusă votului Parlamentului, după ce a inițiat chiar astăzi un proiect în acest sens: „Există posibilitatea ca acest proiect să fie definitivat în sesiunea extraordinară de săptămâna viitoare”.
„Prin descentralizarea necontrolată a procesului de selecție, proiectul expune un număr semnificativ de absolvenți ai ciclului gimnazial unei evaluări neechitabile, favorizând apariția unor practici clientelare și a dublului standard în cadrul sistemului de învățământ preuniversitar”, se arată în comunicat.
Părinții susțin că, dacă această modalitate de admitere va fi introduă, „Evaluarea Națională — singurul instrument național standardizat, securizat și corectat independent — riscă să fie redusă la un rol pur formal”: „Se creează astfel premisele unei fragmentări profunde a sistemului de învățământ, prin validarea unor examene „locale”, neomogene, imposibil de echivalat la nivel național și impenetrabile controlului extern”.
Aceștia cer modificarea prevederilor din metodologia de organizare și desfășurare a concursului, în cazul în care va fi introdus. Printre solicitările lor se numără plafonarea ponderii pe care o are nota obținută la acest concurs, astfel încât „Evaluarea Națională să își păstreze rolul determinat”, dar și supravegherea audio-video a probelor, anonimizarea lucrărilor și soluționarea contestațiilor de către comisii independente de liceul organizator.
Redăm pe larg comunicatul Federației Naționale a Părinților – EDUPART
Federația Națională a Părinților – EDUPART solicită Ministerului Educației și Cercetării retragerea imediată și reevaluarea fondului proiectului de act normativ privind admiterea în învățământul liceal, aflat în prezent în consultare publică.
În forma sa actuală, documentul vulnerabilizează drepturile fundamentale ale elevilor, creează premisele unui tratament discriminatoriu și introduce riscuri sistemice grave la adresa integrității evaluării naționale.
Considerăm că reglementările propuse contravin flagrant interesului superior al beneficiarilor primari ai educației. Prin descentralizarea necontrolată a procesului de selecție, proiectul expune un număr semnificativ de absolvenți ai ciclului gimnazial unei evaluări neechitabile, favorizând apariția unor practici clientelare și a dublului standard în cadrul sistemului de învățământ preuniversitar.
Precedent instituțional relevant: Reamintim că, încă din anul 1999, în urma unor analize riguroase și evaluări de specialitate, Ministerul Educației Naționale a decis desființarea examenului dublu/suplimentar de admitere la liceu. Acea măsură a fost fundamentată pe concluzia fermă că o astfel de probă reprezintă o „repetare inutilă a Examenului de Capacitate”, lipsită de orice justificare pedagogică și generatoare de presiune psihologică nejustificată asupra elevilor.
1. Deficiențe structurale și lipsa garanțiilor de integritate
Analiza proiectului de metodologie relevă o acumulare fără precedent de roluri și atribuții la nivelul liceelor organizatoare, într-o absență cvasi-totală a mecanismelor de control și transparență. Unitățile de învățământ care optează pentru concurs propriu vor funcționa, practic, în regim de autoevaluare neaservită niciunui filtru extern: vor evalua lucrările prin intermediul cadrelor didactice autohtone, își vor stabili singure algoritmul de calcul al mediei și vor soluționa contestațiile în cadrul acelorași comisii interne.
Spre deosebire de alte probe reglementate de același proiect (precum examenele de aptitudini sau cele pentru clasele bilingve), concursul suplimentar este lipsit de norme elementare de prevenire a conflictelor de interese:
- Nu se interzice participarea în comisii a cadrelor didactice aflate în relații de rudenie sau afinitate cu candidații;
- Nu este prevăzută obligativitatea supravegherii audio-video în sălile de examen;
- Nu se garantează anonimizarea strictă a lucrărilor scrise anterior evaluării.
Este de neacceptat ca exact în punctele cu cea mai mare miză competițională — admiterea la colegiile/liceele “de elită” — standardele de integritate instituțională să fie complet relaxate, sporind riscul de vulnerabilizare morală și corupție.
2. Marginalizarea Evaluării Naționale și fragmentarea sistemului
Proiectul acordă fiecărui colegiu/liceu libertatea arbitrară de a stabili ponderea concursului propriu în media finală, fără impunerea unui prag minim obligatoriu pentru examenul național. În consecință, Evaluarea Națională — singurul instrument național standardizat, securizat și corectat independent — riscă să fie redusă la un rol pur formal. Se creează astfel premisele unei fragmentări profunde a sistemului de învățământ, prin validarea unor examene „locale”, neomogene, imposibil de echivalat la nivel național și impenetrabile controlului extern.
3. Incompatibilitatea cu practicile educaționale europene
Conform datelor oficiale furnizate de rețeaua europeană Eurydice, examene proprii de admitere organizate la nivelul liceelor teoretice/generaliste mai subsistă în doar patru state membre UE (Ungaria, Cehia, Slovacia și Letonia). În covârșitoarea majoritate a sistemelor educaționale performante din Europa, tranziția către învățământul secundar superior se realizează exclusiv pe baza portofoliului educațional gimnazial sau a evaluărilor naționale standardizate. Preluarea unui model marginal, lipsit de pârghiile de integritate specifice statelor menționate, este lipsită de suport pedagogic și contravine direcției de modernizare a educației românești.
4. Impactul socio-economic și afectarea stării de bine a elevilor.
Pe lângă vulnerabilitățile etice, metodologice și legale, calendarul și structura propuse generează consecințe nefaste la nivel practic și social:
- Inadvertențe curriculare și adâncirea inechității: Disciplinele avute în vedere pentru examen (precum Informatica și TIC, Fizica, Latina sau Educația Socială) suferă de un deficit cronic de cadre didactice titulare în mediul gimnazial, în special în zonele defavorizate. Această stare de fapt va bloca accesul copiilor fără resurse financiare și va adânci prăpastia dintre familiile care își permit meditații private și cele defavorizate.
- Predictibilitate compromisă: Anunțarea disciplinelor și a tipologiei de evaluare la 1 octombrie (cu doar câteva luni înaintea probelor) nu oferă timpul necesar unei parcurgeri graduale și temeinice a materiei din cei patru ani de gimnaziu.
- Supraîncărcare psihică și riscuri medicale: Suprapunerea a două examene de înaltă miză la un interval de doar 48 de ore (Evaluarea Națională pe 7 iulie, concursul propriu pe 9-12 iulie), în plină perioadă caniculară, contravene tuturor recomandărilor de psihopedagogie și siguranță sanitară — în flagrantă contradicție cu decizia recentă a Ministerului de a devansa probele de Bacalaureat tocmai pentru a evita riscurile termice.
REVENDICĂRILE FEDERAȚIEI NAȚIONALE A PĂRINȚILOR – EDUPART
În principal:
- Retragerea imediată a proiectului de metodologie supus consultării publice;
- Reevaluarea oportunității introducerii examenului suplimentar, cu menținerea Evaluării Naționale ca unic criteriu național și echitabil de selecție.
În subsidiar (în ipoteza menținerii inițiativei legislative):
- Condiționarea aplicării noului mecanism de asigurarea prealabilă a profesorilor titulari la toate disciplinele de concurs în toate școlile gimnaziale;
- Introducerea supravegherii audio-video obligatorii în toate spațiile de desfășurare a examenului;
- Anonimizarea strictă și obligatorie a tuturor lucrărilor scrise anterior corectării;
- Interzicerea expresă a participării în comisii a cadrelor didactice aflate în relație de rudenie sau afinitate (până la gradul IV) cu candidații;
- Garantarea evaluării contestațiilor de către o comisie complet independentă de unitatea de învățământ organizatoare;
- Plafonarea riguroasă a ponderii concursului propriu, astfel încât Evaluarea Națională să își păstreze rolul determinant;
- Instituirea unui mecanism centralizat de audit și control extern al rezultatelor;
- Anunțarea disciplinelor de concurs și a programelor cu cel puțin un an școlar înainte (la debutul clasei a VIII-a);
- Reprogramarea calendarului în perioade ferite de riscuri climatice extreme și asigurarea unui interval de decantare de minimum 10-14 zile între examene;
- Efectuarea și publicarea unui studiu de impact privind efortul financiar impus familiilor prin proliferarea meditațiilor.
Solicităm Ministerului Educației și Cercetării să abordeze acest dosar de politică publică cu responsabilitate, deschidere instituțională astfel încât să se ajungă la un consens cu toate părțile implicate.
Federația își reafirmă disponibilitatea de a participa la procesul de elaborare a unui cadru normativ modern, echitabil și predictibil, fundamentat pe interesul superior al elevului.
Informații de context
Legea învățământului preuniversitar 198/2023 stabilește faptul că elevii care au intrat în clasa a V-a în toamna lui 2023 vor fi primii care vor da examen suplimentar de admitere la liceu în vara anului 2027. Examenul va fi organizat, la alegerea liceelor, pentru 50% dintre locuri.
Metodologia de organizare și desfășurare, precum și calendarul concursului au fost lansate în dezbatere publică vineri, 14 august. Potrivit proiectului de calendar, elevii se vor înscrie la concurs pe 8 iulie 2027, urmând ca probele scrise să aibă loc pe 9 și 12 iulie 2027.
Concursul de admitere constă în administrarea a două probe, stabilite la nivelul unității de învățământ, care vizează discipline aferente profilului/ specializării, selectate din lista publicată de Ministerul Educației și Cercetării. Elevii ar urma să primească subiecte cu dificultate peste medie, standardizate și unice la nivel național, potrivit proiectului.
O analiză Edupedu.ro arată că liceele care organizează acest concurs sunt și cele care scriu regulile jocului, corectează lucrările, își calculează singure media și își soluționează singure contestațiile. Potrivit metodologiei de organizare și desfășurare a concursului, acesta ar urma să se desfășoare fără camere video, fără anonimizarea lucrărilor înainte de corectare, cu aceiași profesori la contrestații, cu comisii compuse inclusiv din foștii diriginți ai elevililor sau din rude ale acestora.
Edupedu.ro a arătat că examenul de admitere la liceu a fost desființat în urmă cu 27 de ani de Minsiterul Educației, pe motiv că este „o repetare inutilă a examenului de capacitate și o supunere a elevului la eforturi suplimentare, nejustificate din punct de vedere pedagogic”.
Acesta a fost însă reînviat în urmă cu trei ani de Iohannis-Deca și pregătit pentru aplicare de Bolojan-Dimian, deși prin Legea Bolojan au prorogat numeroase articole din legea educației, printre care și desființarea inspectoratelor.
Edupedu.ro atrage atenția cu privire la riscul major de corupție în educație, ca urmare a introducerii acestui examen suplimentar de admitere la liceu.
Organizația World Vision România cere Ministerului Educației o fundamentare bazată pe date a concursurilor separate organizate de licee, consultarea reală a elevilor și părinților și un sistem în care venitul familiei să nu limiteze accesul la un liceu bun.
Andreia Bodea, directoarea Colegiului „I. L. Caragiale” din București, a declarat, într-un interviu pentru Edupedu.ro, că examenul „este o desfășurare mare de forțe după un șir lung de examene și vine într-un moment foarte prost, în care moralul profesorilor este la cote foarte joase”.
Aceasta a mai precizat că, în acest context, „o să apară discuții referitoare la meditații: Da, sigur, cei care își permit să facă meditații la Biologie o săa ibă acces mai ușor la clasele de științe ale naturii și așa mai departe”. „Nu ne jucăm cu lucrurile astea într-un lung șir de alte examene pe care le organizează școlile”, a mai precizat profesoara.
„Ce se întâmplă cu elevii vulnerabili? Cei care ratează ambele etape vor ajunge, ca și până acum, în școlile de la coada clasamentului, salvate doar de cifrele pentru finanțare?”, a pus problema Maria Manea, fost secretar de stat în Ministerul Educației.
Foto: © Flynt | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.