Andrea Chiș, fostă judecătoare și fostă membră a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a declarat că a demisionat de la Facultatea de Drept a Universității Babeș-Bolyai (UBB) deoarece consideră că mediul universitar nu cultivă valorile necesare pentru viitoarele generații de juriști. Aceasta a afirmat, într-un interviu la podcastul Vorbitorincii, realizat de jurnalistul Cătălin Striblea, că studenții nu au curaj să își contrazică profesorii sau să conteste notele, iar această teamă generează un conformism care începe încă din facultate și continuă apoi în Institutul Național al Magistraturii și în sistemul judiciar.
Declarațiile vin în contextul în care Facultatea de Drept UBB a confirmat pentru Edupedu.ro că demisia Andreei Chiș a fost înregistrată oficial pe 29 decembrie 2025, iar contractul de muncă încetează în 23 februarie 2026, odată cu începutul semestrului al doilea.
- Andrea Chiș și-a anunțat public demisia la finalul lunii decembrie 2025, invocând probleme legate de modul în care sunt formați viitorii juriști. Aceasta a devenit cunoscută publicului larg și prin apariția în documentarul Recorder „Justiție capturată”, unde a vorbit despre presiuni și mecanisme care afectează integritatea și independența justiției.
- Conducerea Facultății de Drept a evitat însă să comenteze motivele invocate public de Andrea Chiș, subliniind că demisia este un act unilateral și că lectorul universitar nu a informat conducerea în legătură cu decizia sa.
„Facultatea de drept nu cred că cultivă valorile pe care ar trebui să le aibă viitoarele generații de juriști”
În cadrul podcastului Vorbitorincii, Andrea Chiș a explicat că unul dintre motivele plecării sale este convingerea că Facultatea de Drept UBB – și posibil și alte facultăți de drept – nu formează studenții în spiritul valorilor necesare profesiei juridice.
„Mie mi se pare că facultatea de drept și poate chiar facultățile de drept, dar sigur că vorbesc despre a mea, pentru că în ea am funcționat, nu cred că cultivă, conștient sau inconștient, valorile pe care ar trebui să le aibă viitoarele generații de juriști”, a spus aceasta.
Andrea Chiș a afirmat că studenții nu sunt încurajați să discute liber inclusiv despre problemele sistemului judiciar și că există o cultură a fricii în raport cu profesorii. „Studenții nu sunt încurajați să vorbească deschis, nu despre problemele sistemului judiciar”, a declarat fosta judecătoare.
Aceasta a menționat că, după apariția documentarului Recorder, unii profesori ar fi discutat cu studenții și s-ar fi poziționat împotriva investigației jurnalistice, fără argumente. „Au fost colegi avocați penaliști, unii dintre ei, care au discutat cu studenții și s-au poziționat din start, unii chiar public, împotriva documentarului, susținând că nu sunt reale cele susținute în el, fără argumente”, a afirmat fosta profesoară.
„Studenții nu au avut curajul să îi contrazică”
Aceasta a susținut că studenții nu îndrăznesc să își contrazică profesorii, chiar și atunci când nu sunt de acord cu ceea ce li se spune.
„Studenții n-au avut acest curaj de a-i contrazice. Sigur, unii poate nu știu, unii cred ce spune profesorul, dar și cei care nu cred nu au avut curajul să spună deschis”, a declarat Andrea Chiș.
A precizat că, în cazul său, studenții au preferat să o felicite doar în privat. „Ei au discutat între ei și mi-au spus în privat sau în pauză că mă felicită și că admiră gestul pe care l-am făcut. Mă așteptam să vă spună în public chestiunea asta. Nu neapărat, adică nu e vorba de egoul meu, ci eu mă gândesc: oare de ce nu poate un student să spună public acest lucru?”, a spus aceasta.
„Nu îndrăznesc să își contrazică profesorii. Nu își permit să conteste nota”
Andrea Chiș a explicat că studenții se tem inclusiv să conteste notele sau să ceară clarificări după examene, de frica unor eventuale consecințe. „Nu îndrăznesc să își contrazică profesorii, să știți (…). În cazul majorității profesorilor nu își permit să îi contrazică, nu își permit să conteste nota”, a afirmat aceasta.
Ea a relatat că inclusiv studenți cu care are o relație mai deschisă i-ar fi spus că nu pot face astfel de demersuri pentru că se tem de ce s-ar putea întâmpla.
„Am studenți care sunt foarte apropiați, pot să fie, de exemplu, copii de colegi sau copii de studenți pe care îi știu din copilărie, deci cu care am alte relații, nu doar student-profesor, și cu care pot să vorbesc mai liber. Și spun: «Nu pot să fac asta pentru că mă tem de ce s-ar putea întâmpla»”, a declarat Andrea Chiș.
„Se cultivă conformismul încă din facultățile de drept”
Andrea Chiș a avertizat că această cultură a fricii duce la o formă de conformism care se perpetuează în întregul traseu profesional al viitorilor magistrați. „Dacă studentul se teme să contrazică profesorul, să conteste nota, începem această cultivare a conformismului încă din facultățile de drept”.
În opinia sa, fenomenul continuă apoi în cadrul Institutului Național al Magistraturii (INM), unde repartiția viitorilor magistrați depinde de note: „După aia se continuă în INM, unde de notele lor depinde la ce instanță vor fi repartizați, după care ajung în instanță și așa mai departe”.
„Există o percepție că se caută un anume profil”
Fosta membră CSM a vorbit și despre ideea că sistemul ar putea favoriza anumite tipuri de profiluri profesionale, sugerând că procesul de selecție ar putea începe încă din perioada studiilor universitare.
- „Poate că nu s-ar întâmpla nimic, eu spun: «dar de ce nu faci lucrul ăsta măcar să se clarifice lucrurile?». E vorba de percepție, ca și în sistemul judiciar. S-ar putea ca nu toți sau poate nimeni să nu mai fie urmărit pentru că s-a exprimat public, dar eu n-am de unde să știu lucrul acesta”.
Andrea Chiș a spus că există discuții inclusiv despre promovarea rapidă a unor judecători tineri în funcții de conducere, fără respectarea condițiilor de vechime.
„Observăm destul de mulți judecători tineri, unii foștii mei studenți, care de foarte tineri devin președinți de instanțe. Unii chiar cu delegare la delegări. S-a dat o interpretare de către Consiliu [Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM) – N. Red.] că nu trebuie neapărat să respecți condițiile de vechime cerute pentru numirea în funcție”, a declarat aceasta.
În acest context, Chiș a afirmat că rămâne întrebarea dacă sistemul urmărește selectarea unui anumit tip de profil încă din facultate și apoi în procesul de admitere în magistratură. „Oare e posibil să se caute un anume profil? Deci deja facultățile să îmi formeze un profil. Apoi când se dă examen de admitere, am testul psihologic, avem interviul ăla de integritate, să se caute un anume profil, apoi să mă uit cine îi formează pe aceștia, câte cursuri de comunicare se fac. E posibil”, a spus fosta judecătoare.
VIDEO De la minutul 1:38:00:
Redacția
Alexa Stănescu
1 comment
Cine are timp de discutat cu studenții? Profesorii de la Medicină se grăbesc spre cabinetele private, cei de la drept spre firmele de consultanță și avocatură, cei de la Economie spre managerierea firmelor proprii sau ale cunoscuților, cei de la facultățile tehnice ocolesc cât pot de mult aplicațiile practice cu studenții pentru a-și face timp să croșeteze publicații „de impact” etc. Nici studenții nu se înghesuie la școală. Sunt programe de studii la unele facultăți unde profesorul își vede studenții doar la examen, dar pe hârtie sunt toți prezenți. Dac-ar face cineva un control utilizând localizarea telefoanelor studenților, ar trebui să încadreze jurnalele de prezență la categoria Lucrări de ficțiune!
Unde și cum este cuantificată, verificată, controlată și recunoscută munca de profesor? Cântărește infinit mai puțin decât (pseudo)cercetarea. Și după ce copiii vin cum vin din licee, ne plângem că „nu se mai face școală”. Am ajuns să avem profesori de facultate super-publicați în afară, care girează cu note de milă/pilă/silă analfabeți cu diplomă. Analfabeți în chiar domeniul menționat pe diploma lor.
Nu știu din ce trăiește dna prof. Chiș, dacă și-a dat demisia cu inima ușoară sau nu, dar jos pălăria în fața ei pentru acest gest!!!