Profesorii pot folosi inteligența artificială pentru pregătirea lecțiilor, realizarea unor fișe de lucru adaptate nivelului elevilor, generarea de exemple și oferirea de feedback, însă utilizarea AI trebuie să sprijine învățarea, nu să înlocuiască efortul intelectual al copiilor. Acestea sunt câteva dintre recomandările cuprinse în „Ghidul de utilizare a Inteligenței Artificiale în școli”, ediția 2026, transmis unităților de învățământ de Ministerul Educației. Anunțul a fost făcut pe 20 octombrie de ministrul în funcție la acel moment Mihai Dimian pe Facebook. Documentul oferă exemple de activități pentru profesori, recomandări pentru directori și instrumente de identificare a riscurilor asociate folosirii inteligenței artificiale.
Ghidul a fost realizat de opt specialiști în educație și pedagogie digitală, în cadrul proiectului „Clasa Viitorului – Pedagogie Digitală”, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Publicația a apărut în iunie 2026, la Presa Universitară Clujeană, fiind editată de Asociația Edu Apps.
Principiul central al documentului este că deciziile privind utilizarea inteligenței artificiale trebuie să aparțină profesorului și să pornească de la obiectivele de învățare, nu de la posibilitățile oferite de tehnologie.
„Pedagogia este mai importantă decât tehnologia”, subliniază autorii, care arată că instrumentele AI trebuie să rămână mijloace de sprijin pentru învățare.
- De remarcat că documentul transmis acum școlilor nu este ghidul oficial de utilizare a inteligenței artificiale pe care Ministerul Educației și Cercetării a promis că îl va elabora. Pe 17 noiembrie 2025, Cătălin Vișan, consilier al ministrului Educației la acea vreme, anunța că, în cel mult o lună, ministerul va pune în consultare un ghid privind folosirea inteligenței artificiale în școli. La aproape un an de la acel anunț, Cătălin Vișan a rămas consilier și al ministrului Mihai Dimian, însă documentul promis nu a fost publicat.
Când ar trebui limitată sau interzisă folosirea inteligenței artificiale de către elevi
Ghidul recomandă limitarea sau chiar interzicerea utilizării AI în activitățile prin care profesorii urmăresc să verifice ce știu elevii și ce competențe au dobândit individual.
Sunt menționate examenele, testele scrise și eseurile evaluative, în cazul cărora utilizarea inteligenței artificiale poate compromite autenticitatea lucrărilor.
În schimb, elevii pot utiliza instrumentele AI pentru a obține explicații suplimentare, exemple sau idei, cu condiția ca produsul final să reflecte propria gândire.
Autorii precizează că aceste limite nu reprezintă reguli fixe, ci orientări pedagogice care trebuie adaptate în funcție de vârsta elevilor, disciplina predată și obiectivele activității.
Exemple practice pentru profesori: fișe de lucru diferențiate și sarcini în două etape
Una dintre componentele practice ale ghidului este dedicată utilizării inteligenței artificiale pentru pregătirea materialelor didactice.
Documentul include un mini-tutorial pentru elaborarea unei fișe de lucru diferențiate cu ajutorul AI, astfel încât profesorii să poată adapta activitățile la niveluri diferite de pregătire ale elevilor.
Un alt instrument propus este o sarcină de lucru „în două etape”, care permite integrarea inteligenței artificiale într-o activitate de învățare structurată.
Ghidul pune accent și pe dezvoltarea capacității elevilor de a verifica informațiile generate de AI. Profesorii sunt încurajați să îi învețe pe copii să analizeze critic răspunsurile primite, să identifice eventualele erori și să nu considere automat corect un rezultat doar pentru că a fost generat de un sistem de inteligență artificială.
Cinci semnale ale dependenței cognitive de inteligența artificială
O secțiune a documentului este dedicată riscului ca elevii să ajungă să delege inteligenței artificiale activități intelectuale pe care ar trebui să le realizeze singuri.
Autorii includ o fișă de observare la clasă, intitulată „Cinci semnale ale dependenței cognitive”, destinată profesorilor care vor să identifice posibile dificultăți asociate utilizării excesive a AI.
Problema semnalată este că utilizarea tehnologiei poate deveni contraproductivă atunci când elevul nu mai exersează independent competențele pe care trebuie să le dezvolte.
Din acest motiv, autorii recomandă ca inteligența artificială să fie introdusă gradual în activitățile educaționale, prin experimentare controlată și evaluarea permanentă a beneficiilor pentru învățare.
Recomandări pentru directori: evaluarea platformelor AI și un plan de implementare pe șase luni
Ghidul nu se adresează exclusiv profesorilor, ci și conducerii școlilor.
Pentru directori, documentul include o listă cu 15 criterii de evaluare a unei platforme adaptive care utilizează inteligența artificială, o listă de verificare și un calendar de implementare structurat în șase luni și șase pași.
Sunt propuse inclusiv cinci situații care pot fi discutate în consiliul profesoral, pentru a ajuta școlile să analizeze problemele practice și etice ale utilizării AI.
Pentru comunicarea cu părinții, autorii oferă un suport pentru organizarea unei ședințe dedicate inteligenței artificiale, iar consilierilor școlari le este propus un instrument de conversație cu familiile care au temeri privind utilizarea acestor tehnologii.
Documentul conține și o schemă privind cele patru niveluri de risc asociate sistemelor de inteligență artificială, precum și un model pentru inventarierea instrumentelor AI utilizate într-o școală.
Recomandările din ghid nu reprezintă reguli obligatorii stabilite de Ministerul Educației
Deși documentul a fost transmis școlilor de Ministerul Educației, acesta este o publicație realizată de specialiști în cadrul unui proiect finanțat prin PNRR, nu un act normativ.
Autorii precizează că principiile prezentate sunt orientative și trebuie adaptate contextului educațional.
Prin urmare, recomandările privind limitarea AI la evaluări sau folosirea acesteia pentru pregătirea lecțiilor nu instituie, prin ele însele, obligații ori interdicții generale pentru toate școlile.
Ghidul a fost elaborat de Cătălin Glava, Ciprian Ceobanu, Olimpius Istrate, Iuliana Zsoldos-Marchiș, Imre Pentek, Ciprian Fartușnic, Liviu Constandache și Rareș Fartușnic.
Proiectul „Clasa Viitorului – Pedagogie Digitală” a fost implementat de Asociația Edu Apps în perioada 2024-2026, în parteneriat cu Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea din București și casele corpului didactic din 11 județe. Potrivit informațiilor prezentate în publicație, proiectul a vizat formarea și mentorarea a peste 15.000 de profesori din învățământul preuniversitar de stat.
De remarcat că autorii declară explicit că au utilizat ei înșiși instrumente de inteligență artificială generativă pentru documentarea și redactarea ghidului, inclusiv pentru căutarea și sintetizarea literaturii de specialitate, restructurarea temelor și corectura tipografică. Aceștia precizează că informațiile generate au fost verificate prin raportare la sursele originale și că își asumă responsabilitatea editorială pentru conținut.
Documentul include 14 instrumente practice de lucru pentru profesori, directori și consilieri școlari, precum și un glosar de termeni privind utilizarea inteligenței artificiale în educație.
Descarcă Ghidul de utilizare a Inteligenței Artificiale în școli – ediția 2026 (PDF)
