Grupul profesorilor de “specialitate” care a analizat rezultatele simulării Evaluării Naționale recomandă profesorilor de limba română să realizeze hărți mentale cu elevii pentru a putea învăța mai ușor, să îi încurajeze să-și exprime punctul de vedere și să rezolve fiecare cerință în parte, chiar și parțial – raport

Foto: © Syda Productions | Dreamstime.com

Profesorii de limba română sunt sfătuiți de grupul profesorilor de “specialitate” din cadrul Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație care a analizat rezultatele simulării Evaluării Naționale pe itemi de reușită, să îi încurajeze pe elevi să rezolve fiecare cerință în parte, chiar și parțial, să își exprime opinia în scris, să facă hărți mentale “care să cuprindă sistematizarea informațiilor”. Pentru a-i ajuta pe elevi, specialiștii Ministerului recomandă “recapitularea și sistematizarea elementelor ce țin de ortografie, evaluări între colegi de corectare a unor texte redactate cu motivări și exersarea scrierii corecte prin diferite tipuri de exerciții”. Nu lipsesc nici recomandările de tip: rezolvarea exercițiilor de tip grilă.

Specialiștii desemnați de Ministerul Educației au analizat rezultatele simulării Evaluării Naționale și la proba de limba și literatura română și au făcut o serie de recomandări profesorilor de la clasă pentru a-i ajuta pe elevi să mai recupereze acolo unde rezultatele au fost mai slabe. Analiza scoate în evidență ce anume mai pot face profesorii pentru a îmbunătăți rezultatele elevilor la examenul din vară.

La subiectul I, unde au fost subiecte de tip grilă care țin de localizarea informației, rezultatele au fost bune, peste 75% au răspuns corect. Specialiștii recomandă ca activități remediale “diversificarea tipurilor de texte date spre lectură, exerciţii cu itemi de tip adevărat/fals, exerciţii cu alegere multiplă, exerciţii de completare cu informații din text sau exerciții de interogare a textului”.

Competențele specifice vizate în cadrul subiectului I, itemul 5, au fost identificarea informațiilor importante, a temei, a ideilor principale/ secundare din texte literare și nonliterare, și corelarea informațiilor explicite şi implicite din texte literare și nonliterare.
În acest caz, fiecare dintre cele șase enunțuri vizau informații prezentate explicit și
implicit în text, pentru care trebuia să se aleagă valoarea de adevăr (adevărată sau falsă).

Pentru că 57% dintre elevi nu au răspuns integral la acest item care vizează un anumit nivel de deducere, specialiștii recomandă profesorilor să îi încurajeze pe elevi să abordeze fiecare cerință.

Aceeași recomandare ca elevii să le primească texte diverse pentru lectură și să fie încurajați să abordeze fiecare cerință, chiar și parțial, a fost făcută și la alți doi itemi: la itemul 6, unde 63% dintre elevi au răspuns parțial la cerința privind identificarea unei trăsături a unui personaj. Ca activități remediale se sugerează exerciții de interogare a textului, chestionare pornind de la un text dat sau rezumat, povestire.

63% dintre elevi au răspuns parțial, la Itemul 7, unde se cerea identificarea unui element de conținut comun al două texte date.

Concluzia grupului de specialiști a fost aceea că “Insuficienta dezvoltare a competențelor din clasele a V-a și a VI-a duce la formarea deficitară a celor din clasele a VII-a și a VIII-a”.

“Se poate observa că formarea și dezvoltarea competențelor specifice se realizează în
spirală, competențele vizate în programa școlară la clasele a VII-a și a VIII-a se bazează
pe cele formate în clasele a V-a și a VI-a și se reiau de fiecare dată (nu sunt aspecte care
să fie abordate o singură dată pe parcursul anilor de gimnaziu, ci se reiau de fiecare dată
când se cere înțelegerea textului). Insuficienta dezvoltare a competențelor din clasele a
V-a și a VI-a duce la formarea deficitară a celor din clasele a VII-a și a VIII-a”.

Activitățile de tip remedial pot viza:

Plecând de la textul lui Liviu Papadima, Itemul 8 i-a întrebat pe elevi dacă „cred că există mai multe feluri de a descifra lumea în care trăim?” Subiectul aștepta un răspuns motivat în 50-100 de cuvinte. Itemul vizează o gândire critică, spune profesorul Rațiu de la Liceul Teoretic „Bolyai Farkas”.

13% nu au rezolvat deloc subiectul, iar 75% doar parțial. De aceea recomandarea grupului de specialiști este ca elevii să fie încurajați să abordeze toate subiectele.

Procentul de rezolvare: În ceea ce privește redactarea răspunsului, deși nivelul de complexitate este mediu, nivelul de dificultate a fost mărit, fiind conceput în cadrul acestei variante ca item prin care să se realizeze discriminarea la vârf. Cu toate acestea, elevii care au dat un răspuns de nivel mediu au primit punctaj intermediar – 75.48% dintre elevi.
10.57% au primit punctaj integral, iar 13.95% au primit punctaj zero, aceasta însemnând că nu au scris nici măcar răspunsul la întrebarea dată prin care să își afirme opinia cu privire la modul în care înțelege lumea în care trăiesc.

Activitățile de tip remedial pot viza:

Punctul 9 cerea o asociere pe care elevul să o facă între fragmentul din romanul „În umbra ei” de Simona Antonescu, primit la probă, și un alt text literar. Asocierea putea fi făcută cu un text studiat la clasă sau cu unul din lectura suplimentară a adolescenților. Argumentarea ar fi trebuit să fie făcută în 50-100 de cuvinte și în cadrul acesteia să valorifice „o valoare comună”.

Procentul de rezolvare: 13.14% dintre elevi au răspuns corect și au primit integral cele 6
puncte, 54.32% au răspuns parțial, 32.55% au primit punctaj 0. Elevii aveau la îndemână multe texte pe baza cărora își puteau construi răspunsul”, scrie în analiză.

Activitățile de tip remedial pot viza:

Punctul B al subiectului I a avut drept competențe specifice vizate au fost: analizarea elementelor de dinamică a limbii, prin utilizarea achiziţiilor de sintaxă, morfologie, fonetică, lexic şi semantică prin raportare la limbile moderne, raportarea conştientă la normă în exprimarea intenţiei de comunicare, din perspectivă morfosintactică, fonetică şi lexicală, aplicarea achiziţiilor lingvistice pentru înţelegerea şi producerea unor texte diverse, aplicarea conştientă a regulilor şi a convenţiilor ortografice şi ortoepice pentru o comunicare corectă, potrivit analizei.

Cerințele subiectului I, subpunctul B.

“Elementele de fonetică vizate la itemul B.1 se studiază începând din clasa a VI-a, iar
elementele de vocabular – relații între cuvinte și sensul cuvintelor în context, din clasa a
V-a (itemul 4), a VI-a (itemul 3). Cele referitoare la mijloacele de îmbogățire a
vocabularului se studiază în clasa a VII-a și în clasa a VIII-a (itemul 2).

Procentul de rezolvare: procent de rezolvare integral: itemul 1 – 40,30%, itemul 2 –
53.10%, itemul 3 – 65.5%, itemul 4 – 94.5%. Așa cum se poate observa, itemul 4 este
cel mai ușor, elevii având de identificat sensul secvenței „iute ca vântul”, cu toate acestea,
5.46% nu au răspuns corect, deși distractorii nu permiteau o confuzie a sensului”, scrie în analiză.

Activitățile de tip remedial pot viza:
− recapitularea și sistematizarea noțiunilor;
− realizarea unor hărți mentale care să cuprindă sistematizarea informațiilor;
− exerciții de recunoaștere a diftongilor, triftongilor, hiaturilor;
− exerciții de identificare a sensurilor cuvintelor, de sinonimie, antonimie, omonimie,
polisemi.

Procentul de rezolvare: integral – 21.63%, 22.38% nu au identificat niciun verb (identificarea primară fiind realizată începând din clasa a IV-a).

Activitățile de tip remedial pot viza:
− recapitularea și sistematizarea noțiunilor;
− realizarea unor hărți mentale care să cuprindă sistematizarea informațiilor,
− exerciții dedicate fiecărui domeniu de conținut, de identificare a diferitelor părți
de vorbire, de conjugare/declinare;
− exerciții de construire de enunțuri, pornind de la cerințe diferite

La itemul 6 (care a vizat alcătuirea unui enunț asertiv cu elemente de gramatică) elementele de conținut vizate în cadrul simulării au fost cele specifice claselor a V-a și a VI-a (subiectul este identificat intuitiv la nivelul claselor primare).

Pentru itemul 7, cele învățate în clasa a VIII-a, elementele de conținut vizate în cadrul simulării au fost cele specifice, potrivit analizei. La acest item elevii au avut de realizat o propoziție atributivă și o propoziție subordonată completivă directă.

Pentru acești doi itemi se recomandă ca activități de tip remedial:
− recapitularea și sistematizarea noțiunilor;
− realizarea unor hărți mentale care să cuprindă sistematizarea informațiilor,
− exerciții dedicate fiecărui domeniu de conținut, de identificare a diferitelor
tipuri de propoziții, a relațiilor dintre acestea;
− exerciții de construire de enunțuri, pornind de la cerințe diferite etc.

“Itemul 8 a vizat scrierea corectă a unor cuvinte comune, des întâlnite în comunicarea de zi cu zi, cu elemente de ortografie întâlnite prima dată în ciclul primar (scrierea cu un „n” sau cu doi, cu un „i” sau cu doi etc.), reluate teoretic și practic începând din clasa a V-a, și cu elemente de acord (intuitiv format în clasa a V-a, teoretic în clasa a VI-a, recapitulat în clasa a VII-a)”.

89% dintre elevi au rezolvat parțial această cerință, doar aproape 8% integral și 2,75 % nu au identificat nici o formă corectă.

Activitățile de tip remedial pot viza:
− recapitularea și sistematizarea elementelor care țin de ortografie;
− exersarea scrierii corecte prin diferite tipuri de exerciții, diversificarea acestora;
− evaluări între colegi de corectare a unor texte redactate cu motivări;
− construirea de enunțuri adecvate unor contexte diferite

La subiectul II, unde elevii au avut de scris un rezumat, trei sferturi dintre elevii de clasa a VIII-a care au scris nu au luat niciun punct pentru corectitudinea punctuației în textul scris de ei, iar două treimi au fost depunctați la ortografie și gramatică. Subiectul al II-lea era notat cu 20 de puncte, dintre care 8 erau acordate pentru respectarea regulilor de redactare, claritate, coerență, ortografie, punctuație.

Competența de a redacta un rezumat se formează începând din clasa a VI-a, fiind reluată pe parcursul claselor a VII-a și a VIII-a. Aceasta se bazează pe identificarea informațiilor din text”, potrivit analizei.

Procent de rezolvare:

Activitățile de tip remedial pot viza:

Tot la subiectul II, pe partea de redactare a rezumatului, competențele specifice vizate au fost redactarea unor texte, valorificând gândirea logică și analogică (analiză, sinteză, generalizare şi abstractizare) prin utilizarea deprinderilor de comunicare corectă în limba română literară și aplicarea achizițiilor lingvistice pentru înțelegerea și producerea unor texte diverse.

Cele mai mari punctaje obținute de elevi au fost la lizibilitate – 75.20%, respectarea numărului de cuvinte – 72.20% și la proprietatea termenilor – 67.45%.

Cele mai mici punctaje s-au obținut la respectarea normelor de punctuație – 27.23% și la
ortografie – 36.66%. În general (62.18%), elevii au competența de a scrie un text coerent
și puțin peste jumătate au claritate în exprimarea ideilor.

Însă, 24.80% dintre elevi au un scris ilizibil, ceea ce conduce la dificultatea sau imposibilitatea evaluării conținutului.

Informații de context

Edupedu.ro a scris că trei sferturi dintre elevii de clasa a VIII-a care au scris la simularea Evaluării Naționale rezumatul cerut nu au luat niciun punct pentru corectitudinea punctuației în textul scris de ei, iar două treimi au fost depunctați la ortografie și gramatică.

La proba de limba română de la simularea EN VIII 2024, mai mult de un sfert din elevi nu au luat nota 5, arată datele ME. Aproape 74% au luat 5 sau mai mult.

Până pe 22 martie, școlile vor organiza întâlniri cu părinții, în privința rezultatelor de la simularea pentru Evaluarea Națională 2024, potrivit unei adrese a Ministerului Educației, document obținut de Edupedu.ro. În cadrul acestor întâlniri se vor prezenta, printre altele, măsurile remediale la nivel de școală/clasă.

Amintim că, săptămâna trecută, Ligia Deca, ministrul Educației, a declarat, pentru Euronews România, că școlile cu o medie a rezultatelor sub 7 la simularea Evaluării Naționale 2024 vor avea un plan dedicat de intervenție.

Analiza itemilor de la Evaluarea Națională a clasei a VIII-a, 2024

Foto: © Syda Productions | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:
Ministerul Educației, temă pentru Evaluarea Națională de clasa a VIII-a, după simulare: „Calibrarea variantelor de subiecte să fie îmbunătățită”, astfel încât să crească relevanța acestei evaluări naționale / Sorin Ion, după simularea la Matematică: Subiectele sunt „așa cum trebuie să fie niște subiecte la un examen național”
Ministerul Educației va face o comparație a rezultatelor pe școli, până pe 15 iulie, de la simularea pentru Evaluarea Națională 2024 și de la examenul din vară – document
Ministerul Educației impune școlilor să organizeze, până pe 22 martie, întâlniri cu părinții în privința rezultatelor de la simularea pentru Evaluarea Națională 2024 – document
Diana Cătălina Popa, profesoară de română la Colegiul „Alecsandri” din Galați: E greu ca în clasa a VIII-a să reușim dintr-odată să scriem corect și coerent în măsura în care nu am reușit ani întregi, iar principalul motiv este acela că nu citim

Analiză a rezultatelor după simularea Evaluării Naționale. Bogdan Rațiu, profesor de limba română: Elevii înțeleg cuvintele, pot localiza informația, problema e la cunoștințe. Cred că ar trebui să provocăm mai mult gândirea critică a elevului
Exit mobile version