Analiză a rezultatelor după simularea Evaluării Naționale. Bogdan Rațiu, profesor de limba română: Elevii înțeleg cuvintele, pot localiza informația, problema e la cunoștințe. Cred că ar trebui să provocăm mai mult gândirea critică a elevului

13.050 de vizualizări
Bogdan Rațiu / Foto: captură – Youtube.com/ TVR
“Elevii înțeleg cuvintele și localizează informația, dar problema e la cunoștințe de teorie literară și lingvistică, dar și la punctuație și gramatică”, spune Bogdan Rațiu profesor de limba și literatură la Liceul Teoretic „Bolyai Farkas” din Târgu Mureș, într-o analiză prezentată la o dezbatere organizată de Proiectul MERITO, vineri, 23 februarie, cu 6 profesori de Matematică și de Limba și literatura română. Amintim, trei sferturi dintre elevii de clasa a VIII-a care au scris la simularea Evaluării Naționale rezumatul cerut nu au luat niciun punct pentru corectitudinea punctuației în textul scris de ei, iar două treimi au fost depunctați la ortografie și gramatică.
  • La proba de limba română de la simularea EN VIII 2024, mai mult de un sfert din elevi nu au luat nota 5, arată datele ME.

Elevii au abilitățile de bază de înțelegere a textului, dar problema e la cunoștințe, la teorie literară, dar și la teorie lingvistică, spune Bogdan Rațiu, profesor de Limba și literatura română la Liceul Teoretic „Bolyai Farkas” din Târgu Mureș în analiza realizată pe baza rezultatelor simulării Evaluării Naționale, publicate de Ministerul Educației. Profesorul Bogdan Rațiu interpretează punct cu punct rezultatele prezentând și subiectele.

El spune că profesorii ar trebui să fie atenți la cum predau anumite concepte și să provoace mai mult gândirea critică a elevului. “Pe de-o parte, avem cunoștințe și procese cognitive mai ridicate iar elevul nu reușește să facă față foarte bine. Ce-mi transmite mie asta, ca profesor? Că trebuie să fiu foarte atent la modul în care se face transferul conceptului pe care eu îl predau”.

Referindu-se la itemul 8 care îi întreba pe elevi dacă „cred că există mai multe feluri de a descifra lumea în care trăim?”, Bogdan Rațiu spune: “Când vezi 75,48% dintre elevi că au atins doar un punctaj parțial, înseamnă că ar trebui un pic să revedem cum analizăm textele, dacă această abordare tematică cu adevărat există în orele noastre. (…) Itemul vizează destul de bine gândirea critică și modul în care faci deducțiile pe baza textului la prima vedere. Asta înseamnă că aici e destul de mult de lucru, că ar trebui să provocăm mai mult gândirea critică a elevului“, a spus Bogdan Rațiu.

Analiza integrală a profesorului de Limba și literatura română Bogdan Rațiu de la Liceul Teoretic „Bolyai Farkas”:

“Subiectele de la simulare cred că ne oferă tuturor niște informații foarte clare. De ce? Pentru că odată textele au fost alese foarte bine. Sunt texte complexe, cu literatura contemporană și textul literal și textul non-literar și atunci putem să ne dăm seama cum percepe copilul cuvântul și care e gradului de alfabetizare. Și mie mi se pare interesant faptul că nu avem procente foarte ridicate în care avem zero puncte. Am observat că de exemplu, la subiectul I A doar la itemul în care care presupune și interpretare avem 32% elevi care au primit zero puncte. În rest, în zona de comprehensiune, în zona de înțelegere propriu-zisă a textului stăm foarte bine. Niciunde nu ajungem la 15% dintre elevi cu zero puncte. Eu zic că e un procent foarte bun și cumva ne mai dă un pic de optimism“, spune profesorul de limba română.  

“Aș vrea să ne uităm aici la subiectul 1, subpunctul A, la cele două grile item 2, 3 și 4. Sunt exerciții de localizare, de localizare a informației și observăm că elevii au ajuns să facă în proporție de 85% – 91,38% răspuns corect, care merge în mână în mână cu ceea ce au primit și la partea de gramatică, adică dacă ne uităm, destul de critic la aceste rezultate, observăm că elevii noștri și înțeleg cuvintele pentru că am observat că atunci când au fost nevoiți să menționeze un sinonim pentru o anumită structură, procentajul de răspuns corect a fost spre 90% dacă nu mă înșel la Itemul 4, 94,5% deci elevii noștri înțeleg cuvintele, pot localiza informația, deci deja sunt componentele unei competențe de comunicare, încep să și le fundamenteze destul de bine”, spune profesorul Bogdan Rațiu.

“Observăm, în schimb că la inferențe doar 41,51% dintre elevi au răspuns total corect. E vorba de Itemul 5 de la partea I A și aici, poate dacă ministerul va oferi niște date mai clare, vom putea înțelege dacă elevii noștri fac diferite tipuri de inferențe, itemul acesta 5 vizează deja deducții, trecem la un nivel mai avansat”, spune Bogdan Ratiu.

  • Subiectul I, punctul 6 a fost de identificare a unei trăsături a unui personaj. În acest caz era vorba despre Sada, mama îngrijorată că nu putea să-și culce fata.

“M-aș uita cu atenție la Itemul 6 și la Itemul 7. La Itemul 6, pentru că aici de fapt se evaluează subcomponenta teoretică a competenței de lectură și e vorba de oferirea unui exemplu, a unui concept, în cazul acesta au fost modalitățile de caracterizare pe care tu trebuie să-l aplici. Observăm că 64% dintre elevi au primit un punctaj parțial. Am mai observat tendința asta și la câteva exerciții de gramatică, acolo unde presupunea să rezolvi exercițiu bazându-te pe cunoștință. Și aici aș face o paranteză. E posibil că în momentul acesta, dacă oferim un pic de context, noi suntem undeva la al 3-lea al 4-lea an în care se face evaluare după schimbarea cu curriculumului la gimnaziu. Suntem în al 4-lea an în care tot vorbim de competențe în sus, în jos, dreapta, stânga, peste tot e doar despre competențe și competența presupune și prezența cunoștințelor. Noi foarte mult timp am înțeles competența în zona doar în zona de abilități și nu construiam itemi care să ia în calcul cunoștințe foarte clare. De aceea poate a fost și moda aceea o lungă perioadă în care tot timpul copiii înainte de examen, făceau non-stop subiecte unele peste altele, culegeri întregi. Eu cred că un pic ar trebui să ne oprim asupra acestor itemi și să vedem că de fapt elevii, da, au abilitățile de bază de înțelegere a textului, dar problema e la cunoștințe și la teorie literală, dar și la teorie lingvistică“, spune Bogdan Rațiu.

  • Itemul 7 a cerut identificarea unui element de conținut comun al celor două texte date, cu valorificarea unei „secvențe relevante” din fiecare text. Enunțul scris de elev trebuia să aibă minimum 30 de cuvinte.

“De asemenea, mi se pare interesant la Itemul 7, acolo unde avem un element de conținut comun. Știți, elevii au un text literar, un text non-literar care vizează aproximativ aceeași temă sau au un element de conținut comun și ei trebuie să-l analizeze. Observăm că 63% au primit punctaj parțial, 28,19% au punctaj maxim. Și aici, dacă datele ar fi mult mai clare, pe ce le-a fost scăzut elevilor, e posibil să fie greșeli de redactare, semne de punctuație sau de analiză, iarăși vom putea înțelege câtă capacitate au elevii în a compara textele. Deja Itemul 7 presupune comparare nu mai lucrăm cu un singur tip de text”, spune profesorul Bogdan Rațiu. 

  • Plecând de la textul lui Liviu Papadima, Itemul 8 îi întreabă pe elevi dacă „cred că există mai multe feluri de a descifra lumea în care trăim?” Subiectul aștepta un răspuns motivat în 50-100 de cuvinte.

“De asemenea, problematic mi se pare Itemul 8, care mie mi s-a părut superb. De ce mi s-a părut superb? Pentru că mi s-a părut că este ancorat perfect în programă. În sfârșit, a fost o întrebare cu o tematică relevantă pentru programa mea de profesor de limba și literatura română. Pentru că noi avem patru teme în clasele gimnaziale referitoare la lumea din jur, la modul în care copilul înțelege lumea din jurul său, orizonturile lumii, modul în care intră într-o reflecție despre lumea din jur și mi s-a părut că elevii dacă înțelegeau cu adevărat în paradigma aceasta în care suntem în momentul de față, ar fi putut da niște răspunsuri foarte frumoase. Și atunci când vezi 75,48% dintre elevi că au atins doar un punctaj parțial, înseamnă că ar trebui un pic să revedem cum analizăm textele, dacă cu adevărat îi problematizăm tematic, dacă această abordare tematică cu adevărat există în orele noastre și cumva noi, ca profesori, reflectând asupra acestor aspecte, cred că putem ulterior să-i ajutăm foarte mult și să-i direcționăm în funcție de aceste teme. Iar acest item 8 vizează destul de bine gândirea critică și modul în care faci deducțiile pe baza textului la prima vedere. Asta înseamnă că aici e destul de mult de lucru, că ar trebui să provocăm mai mult gândirea critică a elevului“, spune profesorul Rațiu de la Liceul Teoretic „Bolyai Farkas”.

  • Punctul 9 cerea o asociere pe care elevul să o facă între fragmentul din romanul „În umbra ei” de Simona Antonescu, primit la probă, și un alt text literar. Asocierea putea fi făcută cu un text studiat la clasă sau cu unul din lectura suplimentară a adolescenților. Argumentarea ar fi trebuit să fie făcută în 50-100 de cuvinte și în cadrul acesteia să valorifice „o valoare comună”.

“La Itemul 9 deja ajungem într-un fel de subcomponentă ideologică, socio-afectivă a competenței de comunicare, în care elevul identifică o valoare. Are nevoie și de lectură suplimentară pentru a face o comparație, dar nici aici nu avem date suficiente să înțelegem clar ce nu face bine elevul. Nu identifică valoarea, înseamnă că elevul nu știe foarte clar o strategie de lectură, nu are lecturi suplimentare? Înseamnă că nu și-a dezvoltat acest obicei al lecturii de zi cu zi? Aici e destul de neclar. În schimb, eu cred că e un exercițiu destul de provocator la care încă vor mai avea timp să lucreze”, mai spune profesorul Bogdan Rațiu.

(…) “La fel procentajul scăzut a fost acolo unde trebuia să facă diferența între diftong și hiat, să știe anumite teorii și anumite excepții din cum e prezent diftongul în anumite cuvinte, sau de exemplu, a fost acel exercițiu în care trebuiau să construiască un enunț asertiv, să utilizeze mai multe concepte și observăm că atunci, când o dată, avem cunoștințe și avem procese cognitive mai ridicate, elevul nu reușește să facă față foarte bine. Ce-mi transmite mie, asta ca profesor? Că trebuie să fiu foarte atent la modul în care se face transferul conceptului pe care eu îl predau. Predau atributul, nu mă rezum doar la identificare atributului, ci încerc să-l fac pe elev să aplice atributul, să construiască enunțul cu atributul, să-l duc pe toate procesele cognitive, astfel încât la examen să reușească să facă față. Am observat per ansamblu la Itemii care se bazează pe cunoștințe foarte clare din programă”, mai spune profesorul Bogdan Rațiu.

  • Subiectul al II-lea, notat cu 20 de puncte, le-a cerut elevilor să facă un rezumat al textului de Simona Antonescu în 100-150 de cuvinte. Din aceste 20 de puncte, 8 erau acordate pentru respectarea regulilor de redactare, claritate, coerență, ortografie, punctuație.

La rezumat, dacă la conținut stăm destul de bine, cu anumite probleme la identificarea ideilor principale, la modul de concentrare, totuși, avem probleme la corectitudine gramaticală, a ortografiei, respectarea normelor de punctuație. Am observat asta, cel puțin la redactarea rezumatului, 57% dintre elevi au primit zero puncte la corectitudine gramaticală, la ortografie 63% au primit zero puncte, la respectarea normelor de punctuație 72%. Ideea este că această abilitate de bază a redactării ar trebui poate rafinată în ultima perioadă înainte de examen, cu o mai mare atenție la corectitudine și la nuanțele pe care elevul le are în exprimare”, spune profesorul de limba română, Bogdan Rațiu în analiza sa.

Precizări privind acordarea punctajului – redactarea rezumatului
– coerența textului: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte;
– claritatea exprimării ideilor: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte;
– proprietatea termenilor folosiți: 0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte;
– corectitudinea gramaticală: 0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte;
– ortografia: 0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte;
– respectarea normelor de punctuație: 0 – 2 greșeli – 1 punct; 3 sau mai multe greșeli – 0 puncte;
– lizibilitatea: 1 punct;
– încadrarea în limita de cuvinte: 1 punct.

Informații de context

Edupedu.ro a scris că trei sferturi dintre elevii de clasa a VIII-a care au scris la simularea Evaluării Naționale rezumatul cerut nu au luat niciun punct pentru corectitudinea punctuației în textul scris de ei, iar două treimi au fost depunctați la ortografie și gramatică.

La proba de limba română de la simularea EN VIII 2024, mai mult de un sfert din elevi nu au luat nota 5, arată datele ME. Aproape 74% au luat 5 sau mai mult.

„Potrivit rapoartelor statistice furnizate de platforma informatică, se înregistrează următoarea situație pe probe și tranșe de note:

I. Limba și literatura română – număr note mai mari sau egale cu 5: 121.759 (73,98%)

Subiectele pot fi descărcate aici

Baremul de corectare și notare poate fi descărcat de aici:

Citește și:
Trei sferturi dintre elevii de clasa a VIII-a care au scris la simularea Evaluării Naționale rezumatul cerut nu au luat niciun punct pentru corectitudinea punctuației în textul scris de ei, iar două treimi au fost depunctați la ortografie și gramatică
Ce le-au spus elevilor și părinților cinci profesori de Matematică și Română, după rezultatele de la simulare Evaluarea Națională 2024 / Cătălin Zaman, profesor: Rezultatele copiilor noștri sunt rezultatele noastre, fie că ne place uneori, fie că nu. Nu trebuie să le creăm iluzii
Diana Cătălina Popa, profesoară de română la Colegiul „Alecsandri” din Galați: E greu ca în clasa a VIII-a să reușim dintr-odată să scriem corect și coerent în măsura în care nu am reușit ani întregi, iar principalul motiv este acela că nu citim
Rezultate simulare Evaluare Națională 2024. Peste 135.000 de elevi de clasa a VIII-a nu au obținut nota 7 la Matematică

4 comments
  1. Ia să mai dăm și niște evaluări periodice tuturor profesorilor, în special titularilor cu grade, dar și a celor care deși se află la vârsta de pensionare solicită să mai predea. O să vedem cu toții că vor fi surprize peste măsura așteptărilor …

  2. Tocmai pe impostorul acesta l-ați găsit? Face meditații cu câte 10 elevi simultan și îi obligă să învețe pe de rost și când nu reușesc îi abandonează, spunându-le părinților că nu le sunt sânt copiii capabili.

  3. pai daca elevii vin din ciclul primar fara sa stie tabla inmultirii si a impartirii pe de rost, fara sa stie adunarea si scaderea peste 10 , profesorii de la gimnaziu in nici un caz nu ii invata ce trebuiau sa invete la ciclul primar, asa ca astea sunt rezultatele
    Tot din ciclul primar vine si analfabetismul acela mare, din cauza ca in clasa pregatitoare si clasa I , se trec toti elevii chiar daca nu stiu sa citeasca si citesc pe litere, din clasa a II-a nu ii mai invata nimeni cititul, raman analfabeti pe litere sau sa ghiceasca cuvintele

  4. Cum poti provoca la cineva gandirea critica pe ceva ce nu intelege nici sa descifreze prin citit? Poate nr dati si idei, nu doar propuneri. NENEA, NU STIU SA SCRIE. Ce vrei sa gandeasca critic? Nu stiu toate literele, nu stiu cand sa scrie cu majuscula, cu virgula, nimic. Eu ii provoc. Si nasterea se poate provoca, dar daca exista sarcina. Daca nu e nimic in capul ala al lor, ce sa provoci???

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Asztalos Csaba, președintele Consiliului pentru Combaterea Discriminării, despre legile educației: Posibilitatea colegiilor de a avea admitere proprie e o formă mascată de privatizare a unei părți din învățământul public. Crește piața meditațiilor

Posibilitatea colegiilor de a avea admitere proprie este o formă mascată de privatizare a unei părți din învățământul public, a declarat joi pentru HotNews.ro Asztalos Csaba, președintele Consiliului Național pentru…
Vezi articolul

BREAKING Se interzic grupurile mai mari de trei persoane în afara locuinței, iar noaptea se poate ieși din casă numai cu motiv, se închid mall-urile, a anunțat Ministerul de Interne / Străinii nu mai au voie să intre în România

Ministerul de Interne a interzis circulația persoanelor în afara locuinței, în grupuri mai mari de trei persoane. Noaptea se poate ieși din casă numai cu motiv, se închid mall-urile. Străinii…
Vezi articolul

Oana Moraru, mesaj pentru educatoare: În grădinițe, fie că îmbrățișați filozofia ‘în pădure’, ‘Reggio Emilia’, fie sistemele finlandeze, Waldorf sau Montessori, nu există abdicare de la metodica predării activităților în învățământul preșcolar

Pedagog și fondator de școală privată, Oana Moraru le transmite educatoarelor următorul mesaj: “În grădinițe, fie că îmbrățișați filozofia ‘în pădure’, ‘Reggio Emilia’, fie sistemele finlandeze, Waldorf sau Montessori, nu…
Vezi articolul