Mai mulți profesori de Limba și literatura română și Matematică au analizat rezultatele simulării Evaluării Naționale 2024 la dezbaterea organizată de MERITO, vineri, 23 februarie, imediat după publicarea de către ministerul Educației a procentelor de note obținute de elevii de clasa a VIII-a. Aceștia au spus și cum vor aborda aceste rezultate, mai departe, în discuțiile cu elevii și cu părinții lor.
“Nu vine sfârșitul lumii, e doar un examen, e doar un nivel la care noi am ajuns în acest moment”, spune Bogdan Rațiu, profesor de Limba și literatura română la Liceul Teoretic „Bolyai Farkas”. Acesta este mesajul pe care îl va transmite elevilor și părinților.
În cadrul dezbaterii mai mulți profesori de matematică și limba română din țară au analizat rezultatele simulării Evaluării Naționale și au spus ce vor face de luni la clasă. Cum vor prezenta rezultatele elevilor, cum mai pot îmbunătăți performanțele și cum ar trebui să le comunice părinților.
Amintim, luni, 26 februarie, borderourile individuale încă n-au ajuns în toate școlile, deși Ministerul Educației transmitea vineri că „rezultatele sunt în curs de a fi transmise de la nivelul inspectoratelor școlare către fiecare unitate de învățământ atât sub forma cataloagelor cu notele finale, cât și sub forma borderourilor asociate fiecărei evaluări”.
Bogdan Rațiu, profesor de Limba și literatura română la Liceul Teoretic „Bolyai Farkas
“Am să încep cu un discurs cât se poate de echilibrat, nu vine sfârșitul lumii, e doar un examen, e doar un nivel la care noi am ajuns în acest moment. De aici începem o strategie puternică de lucru intensă în anumite cazuri. Și cred că în momentul în care înțelegi că elevul tău poate nu știe să interpreteze sau nu știe să extragă mesajul, poate acolo să fim mai atenți. Dacă știu că elevii mei au aceste carențe de interpretare a textului, să zicem, aș merge în zona asta. Dar nu aș face așa un caz că nu au știut perfect. În acest moment mai sunt câteva luni bune în care cumva paradigma este să învățăm pentru această evaluare și lucrând și rutinând cumva gândirea copilului cu texte cât se poate de bune și de ofertante, încercând să le sintetizez valorile, încercând să îi oblig să parafrazeze, după aceea să facă rezumat, după aceea să scoată esențialul. Adică aș lucra în zona în care dacă aș ști că elevii mei nu știu să scoată esențialul, în zona aceasta de procese de lectură de bază. Eu lucrez un pic așa, mai metodic și mai fix, pentru că mi se pare că modul acesta pot să-i ofer copilului niște strategii clare de rezolvare a subiectelor”, Bogdan Rațiu, profesor de Limba și literatura română la Liceul Teoretic „Bolyai Farkas.
Cătălin Zaman, profesor de Limba şi Literatura Română, Şcoala Gimnazială „Înv. Nicolae Ispas” Clondiru: Într-o discuție individuală cu părinții trebuie explicat ce n-a funcționat, de ce credem noi că n-a funcționat, ce trebuie să facem în continuare împreună
“Cred în primul rând ar trebui să ne asumăm și noi rezultate. Adică, rezultatele copiilor noștri sunt rezultatele noastre, fie că ne place uneori, fie că nu, fie că sunt note bune sau mai puțin bune. Trebuie să le asumăm pe toate, nu doar pe cele bune. Și într-o discuție individuală cu părinții trebuie explicat ce n-a funcționat, de ce credem noi că n-a funcționat, ce trebuie să facem în continuare împreună, pentru că tot împreună suntem în jocul acesta, ce așteptări avem. Realistic vorbim, nu trebuie să le creăm iluzii și cum putem parcurge pas cu pas în perioada care a rămas drumul până acolo, și ce e de făcut. Adică trebuie o analiză corectă a ceea ce a fost, a ceea ce este, și a ceea ce trebuie făcut. Iar noi trebuie să fim o parte din ecuația asta a analizei. Nu trebuie să aruncăm cumva vina. Eu aud frecvent: nu s-au concentrat. Câteodată, poate la clasă, trebuie să îi punem pe elevi și în situații limită ca să vedem cum reacționează”, Cătălin Zaman, profesor de Limba şi Literatura Română, Şcoala Gimnazială „Înv. Nicolae Ispas” Clondiru, județul Buzău.
Diana Cătălina Popa, profesoară de română la Colegiul Național „Vasile Alecsandri” din Galați: Îi învăț pe elevi să nu se sperie de greșelile făcute la simulări pentru că norocul lor este că le-au făcut acum, le-au conștientizat, au timp să le corecteze
Anul acesta eu nu am clasa a VIII-a, am avut anul trecut. Pot să vă spun ce am făcut anul trecut după simulare. Primul pas a fost să mă sfătuiesc colega mea care preda la clasa paralelă și facem acest lucru tot timpul. Nu uitați că nu sunteți singuri. Dacă nu găsiți soluții, apelați la colegii din școală sau, mă rog, din alte unități, și ne-am făcut așa, împreună, un fel de plan de atac. Ne-am dat seama care sunt punctele slabe, unde putem să intervenim. Eu am înțeles că ai mei aveau o nevoie mai mare să lucrăm pe partea de compuneri și atunci efectiv am folosit niște resurse online. Acolo, câțiva, câteva scriitoare contemporane efectiv ne învață cum să creăm, ne dau exemple de începuturi de texte și cum am putea să creăm un început, cum am putea să creăm o poveste, cum să ne construim un personaj, pentru că eu cumva am considerat de-a lungul timpului că, lucrurile astea sunt oarecum firești mi-am dat seama că aveau nevoie copiii de ajutor în zona asta. Iar în ce privește gramatica, da, și eu aveam 30 de elevi, dar am fost atentă la ce a greșit fiecare și în funcție de nevoile lor le-am dat fișe de lucru separate, adică dacă unii au greșit la partea de sintaxă, le-au mai dat câteva fișe cu sintaxa, altora la vocabular, în funcție de ce a greșit fiecare. Și dacă a fost o problemă sesizabilă la nivelul clasei, atunci am lucrat cu toții.
Ce o să fac eu în calitate de mamă anul acesta? (n. red are un copil în clasa a VIII-a) Am să-l întreb pe fiul meu ce părere are el dacă crede că ăsta e nivelul maxim la care poate să ajungă și dacă nu, și sunt sigură că nu o să pun să-și facă un plan de bătaie, pentru că trebuie deja să mutăm un pic responsabilitatea în zona lor, trebuie să-și asume rezultatele astea. Nu-i o tragedie, exact cum spunea Bogdan, dar poate că noi, părinții, ar trebui să mai facem din când în când un pas în spate și să nu mai facem toate lucrurile pentru ei. Adică în loc să le facem noi programul, să-i lăsăm pe ei să-și gândească un program, în loc să îl arătăm noi care sunt pașii, să încerce să stabilească ei pașii în funcție de de nevoile proprii. Și eu cred că o să fie bine.
(…) Cred eu că simularea asta e foarte utilă pentru toată lumea. Ne trezește un pic așa, la realitate și atrage atenția asupra lucrurilor asupra cărora trebuie să ne oprim un pic mai mult, să fim puțin mai atenți. (…) Eu, spre exemplu, am observat la fiul meu niște note mai mici decât cele la care m-aș fi așteptat. Asta e foarte bine, pentru că el a făcut niște greșeli pe care mă bucur că le-a făcut acum la simulare și asta e valabil pentru toți copiii. Îi învăț să nu se sperie de greșelile făcute la simulări pentru că norocul lor este că le-au făcut acum, le-au conștientizat, au timp să le corecteze, și nu să le mai facă la examen”, a spus Diana Cătălina Popa, profesoară de română la Colegiul Național „Vasile Alecsandri” din Galați.
Liliana Olăraşu, profesoară de matematică la Școala Gimnazială „Vasile Conta”, Iaşi: Măcar acum să fie momentul T0, dacă n-a fost până acum, în care să-și facă un program de lucru, să nu treacă o zi fără să repete
“Cu siguranță voi le voi reaminti elevilor că este necesar să-și facă un program de lucru. Măcar acum să fie momentul T0, dacă n-a fost până acum în care să-și facă un program de lucru, să nu treacă o zi fără să repete. Eu le-am mai spus nu trebuie să stea neapărat două ore. Dacă în acea zi a repetat și a făcut niște formule, este o zi câștigată. În fiecare zi să facă ceva pentru acest examen. Bineînțeles că voi avea discuții și cu părinții. Eu m-am întâlnit cu ei și în vacanță și am experimentat ceva: Am făcut pregătire cu ei și le-am zis la sfârșit să-mi scrie un mesaj cu cel puțin trei lucruri pe care și le-au lămurit în aceste 3 zile.
A fost surprinzător, mi s-au părut un pic mai prezenți decât altădată și neașteptat de multe lucruri și diverse mi-au scris în mesaj privat fără să vadă unii ce au scris alții. Voi încerca mai multe momente din acestea, să reflecteze la ce au învățat, ce au acumulat în ora respectivă. Și mai trebuie pregătirea la școală suplimentară, că dacă suntem profesori de matematică trebuie să o facem și sper să fie mai bine”, spune Liliana Olăraşu, de la Școala Gimnazială „Vasile Conta”, Iaşi.
Cătălina Dogaru, profesoară de matematică la Școala Gimnazială „Mihai Codreanu” din Iaşi: În perioada următoare vom face recapitulări. Eu îmi propun să mai dau astfel de simulări până la examenul din vară
“Eu deja am discutat cu elevii mei subiectul de la simulare, ne așteptam la rezultatele pe care le-am primit astăzi. Am observat și un progres. Am avut elevi care de la 3,90 au obținut note de peste 6 și atunci eu cred că acesta este un progres mare având în vedere câtă nota este mai mult de cinci. E clar că în perioada următoare vom face recapitulări. Eu îmi propun să mai dau astfel de simulări, nu știu dacă lunar dar cel puțin două până la examen. Aș vrea ca elevii să mai treacă prin acele emoții, să se obișnuiască cu atmosfera de simulare și voi continua orele remediale pe care le desfășurăm oricum prin program PNRAS”, a apus Cătălina Dogaru, profesoară la Școala Gimnazială „Mihai Codreanu” din Iaşi.
Dezbaterea integrală poate fi urmărită aici:
Citește și:
Cătălin Ciupală, profesor de matematică la Colegiul „Şaguna” din Braşov, analiză punct cu punct a rezultatelor simulării Evaluării Naționale: Anul trecut nivelul de dificultate al subiectului I era în jurul clasei a IV-a – a V-a, anul acesta exercițiile au fost un pic mai ridicate, astfel încât s-a trecut la nivel de clasă a VII-a – a VIII-a, într-un mod real / Intuiesc că mulți elevi au ghicit răspunsurile la testele grilă
Diana Cătălina Popa, profesoară de română la Colegiul „Alecsandri” din Galați: E greu ca în clasa a VIII-a să reușim dintr-odată să scriem corect și coerent în măsura în care nu am reușit ani întregi, iar principalul motiv este acela că nu citim
SURSE Elevii și profesorii, mințiți de Ministerul Educației. Borderourile individuale și digitale de la simularea pentru Evaluarea Națională 2024, pe care profesorii ar trebui să le discute cu elevii și părinții, n-au ajuns în câteva sute de școli
Redacția
Diana Ghimiși
Ștefan Lefter
Mihai Peticilă
7 comments
Dragi profesori ,nu ,,biciuiți “doar copiii și părinții pentru rezultatele proaste de la examene ,fiți obiectivi dumneavoastră profesorii aveți principala vina a eșecului învățământului.N ați ripostat in 34 de ani nici măcar o singură dată că in școală nu este ce trebuie ,va convine tuturor ,stați 3–4 ore pe zi la școală ,vă luați bagajul și plecați acasă .Nu sunteți verificați pe bune niciodată,dacă apar reclamații va acoperiți între voi ,dacă cineva zice ceva de râu de dumneavoastra îl sfâșiați,va complaceți de 34 de ani in mizeria asta.Voi,marii intelectuali ai țării pentru confortul vostru , sunteți complici și coautori morali ai invatamantului românesc din 2024 și implicit al Romaniei.Johannis și madame Carmen sunt profesori de zeci de ani și cunosc foarte bine sistemul,dar au făcut o lege mai proastă pentru invatamant decât cea din 2011.Johanis este portretul vostru al profesorilor din Romania ,el este lenes,lipsit de empatie ,comod,autosuficient și indiferent la ce se întâmplă în jurul lui.Bumerangul nepăsării și indiferenței s a întors și împotriva voastră ,a copiilor și nepoților voștri.
Ne chinuim degeaba.
Motivația a dispărut pentru că in România elevii au învățat rapid că in societatea noastră ,, educată ” se poate si altfel.
Au văzut de nenumărate ori politicieni care au terminat liceul la 25 de ani si facultatea la 35.
Au văzut miniștrii, senatori și deputați cu lucrări de licență și doctorat plagiate care au fost promovați pe scara ierarhică a sinecurilor.
Au văzut ca banii pot cumpăra aproape orice.
Au observat ca ,, sancțiunile ” sunt scrise de colegii lor din consiliul elevilor care au prevăzut tot ei in statutul elevilor că se pot si anula rapid.
Știu că regulamentele sunt doar pt fraieri si nu se aplică dacă ești beizadea sau ai cunoștințe sau protecție politică.
Au văzut că poți sa iei bursă de merit cu note sub 7.
Au văzut că nici în cazuri grave (tentativa de omor asupra profesorului) nu se întâmplă mare lucru.
Si atunci de ce ar avea vreo motivație să urmeze drumul drept?
De ce ar respecta regulile când sunt atâtea scurtături?
Școala e pt ei doar un loc de socializare, de bravură, de etalare a vestimentației ,,de firmă”, a bijuteriilor, a mașinilor scumpe.
Iar acest putregai moral a început să coboare tot mai mult și in învățământul primar, adică șansele de însănătoșire a sistemului sunt tot mai mici.
Din nefericire am avut și eu o perioada în care loveam în profesori după care am întrat în mediu și am avut un soc schmbandu-mi atitudinea brusc și total – elevii nu vor sa învețe efectiv – este foarte greu pt profesori sa-i motiveze.
Cred ca nu realizați fenomenul dar devine tot nai greu sa motivezi un elev.
Eu aș zice că totul ține de ceea ce se predă, de programele școlare. Comparați programele noastre cu cele din sistemele performante de educație și veți înțelege de ce.
Nu funcționează nimic, trebuie adoptat un sistem din vest de ex Finlanda și lăsate cârpelile românești
😀
Și cum am putea face ceea ce este în Finlanda cu români ?
Imposibil. Un sistem vestic ar însemna și o restrângere a personalului. De aceea nu s-a făcut schimbarea de la bun început, din anii 90.