Cătălin Ciupală, profesor de matematică la Colegiul „Şaguna” din Braşov, analiză punct cu punct a rezultatelor simulării Evaluării Naționale: Anul trecut nivelul de dificultate al subiectului I era în jurul clasei a IV-a – a V-a, anul acesta exercițiile au fost un pic mai ridicate, astfel încât s-a trecut la nivel de clasă a VII-a – a VIII-a, într-un mod real / Intuiesc că mulți elevi au ghicit răspunsurile la testele grilă

27.298 de vizualizări
Foto: MERITO
Profesorul de matematică Cătălin Ciupală de la Colegiul Național „Andrei Şaguna” din Braşov spune despre rezultatele de la simularea Evaluării Naționale că a identificat cel puțin trei itemi unde elevii au putut să ghicească răspunsul. „Este foarte puțin probabil ca un elev să rezolve o problemă de dificultate ridicată și totuși să nu poată să rezolve o problemă simplă”, a spus el, făcând referire la cel puțin trei astfel de situații. Mai mulți profesori au făcut o analiză a rezultatelor simulării Evaluării Naționale în cadrul unei dezbateri organizate de Proiectul MERITO, vineri, 23 februarie.

La dezbatere au participat profesori de limba română și de matematică: Cătălina Dogaru, profesoară la școala gimnazială „Mihai Codreanu” din Iaşi și Liliana Olăraşu, de la școala gimnazială „Vasile Conta”, tot din Iaşi.

Cătălin Ciupală, profesor de matematică la Colegiul Național „Andrei Şaguna” din Braşov, a remarcat faptul că în câteva situații, pe baza rezultatelor date de Ministerul Educației, pe rezolvarea fiecărui item, unii elevi au putut să ghicească răspunsul. „Eu intuiesc că mulți dintre cei care l-au făcut corect au ghicit răspunsul, pentru că altfel nu-mi explic de ce n-au putut să facă exercițiu doi, care era mai simplu”, a spus el despre subiectul cu mulțimi.

„Cu alte cuvinte, practic vedem că testele grilă, pe de o parte, au vulnerabilitate în faptul că nu ne putem da seama cât au înțeles copiii. Pe de altă parte este, am putea zice că se poate merge pe intuiție, dar itemul nu-i făcut astfel încât să mergi pe intuiție ușor”.

El a remarcat și faptul că este îngrijorător că aproape 20% dintre elevii de clasa a VIII-a nu au știut să rezolve un exercițiu de clasa a II-a.

„Ce mi-a atras atenția este exact prima problemă, în care copiii aveau de calculat ceva foarte simplu de clasa a II-a și în mod surprinzător, aproape 20% dintre copii nu au reușit să facă acest calcul. 20% este, după părerea mea, foarte mult.

Practic, copiii aceștia încă nu au reușit să facă calculul, dar nici măcar nu au putut să aleagă răspunsul, ținând cont că există trei distractori care sunt cam neverosimili, deci nici nu știu să calculeze și nici nu știu să estimeze. Asta, după părerea mea, ceva foarte grav care ne dă gândit”.

Analiza integrală a profesorului Cătălin Ciupală:

Cătălin Ciupală: Aceasta este o statistică în care am pus una lângă alta – itemul și cât au reușit să facă de la Evaluarea Națională în procente. La matematică sunt trei subiecte. După cum mulți dintre noi știm, primele două subiecte romane sunt de tip grilă, cu alegere multiplă.

Ce mi-a atras atenția este exact prima problemă, în care copiii aveau de calculat ceva foarte simplu de clasa a II-a și, în mod surprinzător, aproape 20% dintre copii nu au reușit să facă acest calcul. 20% este, după părerea mea, foarte mult.

Practic, copiii aceștia încă nu au reușit să facă calculul, dar nici măcar nu au putut să aleagă răspunsul, ținând cont că există trei distractori care sunt cam neverosimili, deci nici nu știu să calculeze și nici nu știu să estimeze. Asta, după părerea mea, ceva foarte grav care ne dă gândit.

La exercițiul acesta, al doilea, observăm că aproape 60% dintre copii nu au reușit să-l facă, cu toate că era ceva destul de simplu. Înmulțeai mezii cu extremii și făceai niște separări de termeni. Deci într-un pas doi, 60% n-au putut să îl facă. Aș dori să îl corelez cu un alt subpunct. O să revin mai târziu la III.

La subpunctul 3 unde aveau de făcut o intersecție de două mulțimi, în care au făcut intersecția destul de mulți, lucru oarecum natural pentru se vedea că dacă știi conceptul de intersecție poți să faci problema destul de ușor. Asta înseamnă un procentaj bunicel. Da, dar să ne uităm la cei care n-au putut să îl facă, care sunt aproape un sfert din copii, de fapt nu reușesc să înțeleagă conceptul de intersecție. Nu reușesc să înțeleagă ce înseamnă intersecția a două mulțimi, adică zona comună și sunt mulțimi foarte cumsecade, cu numere până la 9 – și nu au reușit. Este un lucru grav după părerea mea și nu e deloc în regulă. 

Mulțimea soluțiilor inecuației, aici, iarăși o să vedem că este o oarecare corelație cu alte subpuncte. Din nou jumătate-jumătate, practic, n-au știut să facă ceva elementar de clasa VIII-a. Lucru oarecum surprinzător, să știți, jumătate dintre copii nu au făcut exercițiul cinci, dar era de dificultate oarecum ridicată. Eu intuiesc că mulți dintre cei care l-au făcut corect au ghicit răspunsul, pentru că altfel nu-mi explic de ce n-au putut să facă exercițiu doi, care era mai simplu. 

Cu alte cuvinte, practic, vedem că testele grilă, pe de o parte, au vulnerabilitate în faptul că nu ne putem da seama cât au înțeles copiii. Pe de altă parte este, am putea zice că se poate merge pe intuiție, dar itemul nu-i făcut astfel încât să mergi pe intuiție ușor.

În sfârșit, mergem la ultimul subpunct de la I, unde din nou destul de mulți copii nu au reușit să înțeleagă ce înseamnă cel puțin nota opt și n-au putut să compare o diagramă. Nu este nici asta foarte încurajator.

Față de subiectele de anii trecuți au fost un pic mai dificile, în sensul că anul trecut în nivelul de dificultate era în jurul clasei a IV-a – a V-a, or aici au fost un pic mai ridicate, astfel încât s-a trecut la nivel de clasă a VI-a – a VII-a – a VIII-a, într-un mod real.

Trecem la geometrie. Prima problemă era de adunat niște segmente, de comparat niște lungimi. Vedem că sunt aproape 30% care n-au reușit. Cu toate că dacă listarea subiectelor era bună, ceea ce e aproape sigur, copiii puteau să compare cu ajutorul unei rigle segmentele și puteau să intuiască. Deci, chiar dacă nu știi geometrie, tu poți să faci problema aceasta pentru că desenul este cât de cât fidel. Practic, putem spune că aproape un sfert dintre copii 30% nu reușesc să înțeleagă anumite concepte de lungimi de segmente, să lucreze cu ele, ceea ce este un lucru elementar, pentru că se pot face inclusiv la grădiniță, nu neapărat adunat segmente, dar lucrat cu lungimile respective. Comparați lungimile la clasele I-a II-a, cred că se fac.

La subiectul al 2-lea aici este o comparație și calcul de măsuri. Din nou, vedem că în proporție destul de mare, nu-i surprinzător pentru că începe abstractizarea mai mult (…) deci cu cât crește gradul de abstractizare putem să vedem că sunt mai mulți copii care nu reușesc să rezolve itemul

Aici este o problemă surprinzătoare – problema 3, pentru că nivelul de dificultate este ridicat, dacă știi să faci complet problema și vedem totuși că la nivel de dificultate ridicat 40% au reușit să facă problema. Da, dar dacă comparăm cu 40% de la algebră, la exercițiul 2, vedem de fapt că ei au ghicit. Este foarte puțin probabil ca un elev să rezolve o problemă de dificultate ridicată și totuși să nu poată să rezolve o problemă simplă și asta e o problemă de geometrie, deci o abstractizare destul de mare. La fel este și la exercițiul 4. 

Eu cred că din aceștia 48% care au reușit să facă foarte bună parte din ghiceală. Încă o dată subliniez faptul că nu este neapărat greșit că sunt teste grilă, ci faptul că prezintă o vulnerabilitate în ghicit. Or, esența matematicii este a face judecăți corecte, complete pentru rezolvarea unei situații de matematică. Dar, poate fi și o situație concretă din viața reală. Aici aș insista un pic pe problema 6, care este oarecum similară cu problema de geometrie în spațiu de la subiectul III. Și este iarăși o discrepanță destul de mare cu faptul că din nou ne jucăm cu niște linii mijlocii, lucru care se întâmplă și la subiectul III și este o diferență de note de procentaje. Iarăși intuiesc aici că mulți dintre copii au ghicit răspunsul, fără neapărat să-l fi știut. 

Acum aș dori chiar să subliniez un lucru – dacă e să calculez probabilitatea cu care un copil nimerește răspunsul corect este de 25%. Deci acest procentaj de 36% se cam apropie de nimereala naturală, ca să zic așa.

Trecem la subiectul III unde copiii trebuie să redacteze complet soluțiile – și complet și corect – și mai ales soluția, să rezolve problema. Vedem că deja numărul și procentul copiilor care nu au luat nimic, deja uitați-vă – 65%! Pentru o problemă unde este o verificare care nu e foarte simplă, dar nici nu-i complicată.

De exemplu, remarcăm aici la… când trebuie să calculeze E(o) egal cu 4, să demonstreze, practic copilul, de fapt, jumătate peste jumătate, aproape 60%, nu înțelege conceptul, că altfel ar fi făcut problema. Pur și simplu el nu înțelege că în loc de X să pună.

La fel, aici, sunt niște calcule, o oarecare discrepanță, pentru că calculele de la subpunctul a) nu sunt ușoare. Dar totuși aproape 41% au făcut ceva din problemă. Dacă coroborăm cu acest 6,85 făcut complet, jumătate din copii au făcut parțial exercițiul 3. Intuiesc că au făcut niște calcule simple, la punctul a.

La geometrie, deja lucrurile intră în zona de abstractizare destul de mult. Discrepanța e mare și aș dori să subliniez că problema cea mai dificilă a fost la 5b, este acel celebru 5b. Doar 0,7% dintre elevi au făcut această problemă, fiind o problemă de nivel ridicat, cea care va face diferența între copii, hai să zicem, pentru notele foarte mari. Este absolut normal să fie o problemă de nivel ridicat, nu foarte ridicat, dar de nivel un pic peste medie. Lucrul se vede clar – puțini, foarte puțini l-au făcut. 

Repet, după părerea mea, este normal ca puțini să facă cea mai grea problemă. Aproape 1% dintre elevi.

Aici, la ultimul subpunct, sunt două linii mijlocii. E exact ce v-am spus eu, că foarte puțini au luat punctaj parțial, mulți dintre ei n-au știut să facă deloc o justificare, dar este similar și se poate face o legătură cu ceva, am spus la început, cu problema de geometrie.

Tot ca analiză, aș dori să spun că note de 10 au fost doar 91. Este statistica Ministerului – 91 de note de 10, ceea ce este în regulă ținând cont că este o simulare, dar să ne uităm un pic ce s-a întâmplat în 2023 la Matematică, unde au fost 3.000 de note de 10.

3.000 de note de 10 curat aproape din cei prezenți la Evaluare Națională, în procent de – nu știu -, estimez așa în jur de 2-3%, cam 2%, ceea ce este foarte mult. 3.000 de note de 10 la Matematică la Evaluare Națională este enorm”.

Citește și:
Trei din patru elevi de clasa a VIII-a nu au obținut niciun punct la ultimul item al subiectului III, de geometrie, la simularea Evaluării Naționale 2024 / La acest subiect, mai puțin de 1% au luat punctaj maxim
Diana Cătălina Popa, profesoară de română la Colegiul „Alecsandri” din Galați, după rezultatele de la simulare: E greu ca în clasa a VIII-a să reușim dintr-odată să scriem corect și coerent în măsura în care nu am reușit ani întregi, iar principalul motiv este acela că nu citim

8 comments
  1. Daca primul item pare “cu probleme”, ce sa zicem de al treilea. Un numar prea mare de rapunsuri gresite, atunci cand trebuie doar sa identifici elementele comune din doua liste de valori.

    Un experiment mai interesant ar fi insa urmatorul: un test de tip Pisa aplicat studentilor din Facultati care presupun cunostinte cel putin medii de matematica. Nu stiu de ce, dar ma astept ca rezultatul sa fie cel putin la fel de prost cu cel de la aceasta simulare.

  2. Există o problemă la notarea elevilor. După părerea mea, soft-ul nu ar trebui să accepte diferențe de punctaj la subiectele I și II, chiar dacă la final, diferența dintre cei doi corectori e mai mică de un punct. Am un elev care a pierdut la nota finală tocmai din această cauză.

  3. Tot el a spus că la titularizare la fizica s-au dat subiectele la nivel de bacalaureat.

    Nu cred că sunt ok comentariile învinuind elevii că au ghicit raspunsurile.
    In plus cu profesori care se schimba anual ce rezultate vrei?

    De ce împiedici pe cineva care vrea la uman sau profil vocational artistic sa facă aceste calcule?

    Hai sa vedem în Finlanda cum e treaba și să mai lăsăm cârpelile românești care doar în paguba merg.

  4. O îmbunătățire a testului ar fi sa se mărească de la 4 la 6 posibile răspunsuri la s 1 și s2, astfel încât sa scădem procentul de ghicire.

    1. variantele de raspuns sunt o prostie, cel putin la matematica … la multe exercitii poti efectiv verifica variantele fara sa stii sa rezolvi … mai bine ar renunta la aceste grile si ar reveni la testarile clasice cu rezolvari complete.
      la fel sunt si problemele de tipul “aratati ca integrala/derivata/aria etc este egala cu …” unde deja stii la ce rezultat trebuie sa ajungi, poti chiar sa deduci metoda de rezolvare … dar elevii sunt atat de slabi ca nici macar cu toate ajutoarele nemeritate nu reusesc sa faca fata unor examinari banale.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Ce conține cu adevărat proiectul de lege Plx145/2023, contestat de AUR pe motiv că se vor fura copiii: Mecanismul prin care statul va ajuta familiile în situații vulnerabile să nu instituționalizeze copiii este asemănător celui de sprijin pentru persoanele cu dizabilități

Proiectul de lege Plx145/2023 privind prevenirea separării copilului de familie, care a provocat protestul AUR de la Parlament din această dimineață a fost adoptat cu 222 de voturi pentru, 48…
Vezi articolul