Hărțuirea în institutele de cercetare nu poate fi raportată sub protecția anonimatului la comisiile de etică, așa cum se întâmplă în universități, nici după ultimele reglementări în domeniu. Șeful ANC, Andrei Alexandru, susține că aceste cazuri țin de comisiile de disciplină a muncii

Photo © Designer491 | Dreamstime.com

Posibilitatea sesizărilor anonime în cazuri de hărțuire sexuală nu este prevăzută nici în Regulamentul-cadru privind comisiile de etică din organizațiile de cercetare, devenit oficial săptămâna trecută, așa cum lipsește și din codul de etică al personalului din cercetare, de anul trecut. Deși această soluție există în cazul universităților, ea este lăsată în afara reglementării în cazul institutelor de cercetare. Președintele Autorității Naționale pentru Cercetare, Andrei Alexandru, susține că e treaba comisiilor de disciplină a muncii din institute, nu a comisiilor de etică să judece cazurile de hărțuire. Pe de altă parte, respectarea demnității umane intră la norme de conduită, ce intră în atribuțiile comisiilor de etică, dar formularea în normele generale este vagă.

Noul regulament-cadru privind organizarea și funcționarea comisiilor de etică în institutele de cercetare, publicat în Monitorul Oficial pe 25 august, prevede explicit că sesizările anonime la aceste comisii nu sunt luate în considerare și nu menționează excepții de la această regulă, în cazuri de hărțuire sexuală. Situația este similară regulilor introduse prin codul de etică al personalului din cercetare, prezentat de Edupedu.ro în decembrie 2025. Acel cod a fost adoptat cu întârziere de un an, deci elaborarea lui s-a suprapus cu întreaga dezbatere publică din mediul universitar, declanșată de scandalurile de la SNSPA, dezbatere soldată la sfârșitul anului trecut cu permisiunea ca la comisiile de etică din universități să poată fi făcute sesizări anonime în cazuri de hărțuire sexuală sau morală.

Peste opt luni au trecut de atunci și, în noul regulament privind comisiile de etică din institutele de cercetare, lipsește în continuare o excepție pentru sesizările anonime în cazuri de hărțuire.

Regulamentul prevede regula generală:

„Art. 8 (4) Orice sesizare primită de comisie este supusă unui control al admisibilității. Pentru a fi admisibile, sesizările trebuie să conțină în mod cumulativ următoarele:

  1. semnătura persoanei care formulează sesizarea;
  2. Datele de identificare a persoanei care formulează sesizarea: numele și prenumele persoanei fizice, funcția și locul de muncă sau denumirea persoanei juridice, adresa acesteia, precum și, după caz, adresa de corespondență, Carew poate fi și o adresă de poștă electronică; (…)”

(5) Sesizările care nu îndeplinesc criteriile de admisibilitate prevăzute la alin. (4) sunt respinse motivat ca inadmisibile de către comisii și comunicate în termen de 5 zile lucrătoare la adresa indicată în sesizare”

Președintele ANC, Andrei Alexandru: Cazurile de hărțuire „nu țin de etica cercetării științifice”, ci de disciplina muncii unde institutele decid autonom

Edupedu.ro I-a solicitat președintelui Autorității Naționale pentru Cercetare (ANC), Andrei Alexandru, să explice de ce persistă această diferență între mediul de cercetare și cel universitar. El a făcut trimitere la rolul comisiilor de disciplină a muncii în evaluarea cazurilor de hărțuire și la faptul că aceste comisii sunt autonome.

Dar, potrivit regulilor în vigoare, respectarea ființei și demnității umane este acoperită de normele de bună conduită încadrate la norme de etică și deontologie, aflate în atribuțiile comisiilor de etică. Pe de altă parte, normele privind respectarea demnității umane nu sunt definite explicit și sunt încadrate alături de alte elemente ce țin nu de relațiile de obiectul cercetărilor – de la suferința animalelor la protejarea mediului.

Întrebat de ce regulamentul-cadru al comisiilor de etică și codul de etică al personalului din cercetare nu menționează nimic cu privire la posibilitatea sesizărilor anonime în cazuri de hărțuire, spre deosebire de mediul universitar, Andrei Alexandru a transmis Edupedu.ro:

‘(1) Instituţiile de învăţământ superior sunt responsabile pentru respectarea normelor de etică şi deontologie universitară.

(2) În cadrul instituţiilor prevăzute la alin. (1) se înfiinţează comisii de etică universitară, în vederea respectării prevederilor alin. (1), cu un mandat de 4 ani. Comisia de etică universitară acţionează independent faţă de orice altă structură sau persoană din cadrul instituţiei de învăţământ superior.

(3) În cadrul comisiei de etică universitară funcţionează o subcomisie dedicată eticii cercetării. Aceasta urmăreşte implementarea politicilor de etică în cercetare, în conformitate cu reglementările eticii cercetării ştiinţifice, care trebuie să acopere următoarele aspecte: publicarea şi autoratul, respectarea demnităţii participanţilor la cercetare, gestionarea datelor de cercetare, colaborarea, conflictele de interese, frauda, asigurarea unor medii eficiente de cercetare, respectiv prevenirea prejudiciului în cercetare şi inovare.’

Întrebat dacă sesizările anonime sunt permise la comisiile de disciplină a muncii și unde sunt definite regulile privind acestea, președintele ANC a precizat: comisiile de disciplină „au autonomie funcțională. Noi doar numim conducerile, în rest INCD nu se află sub control/subordonare ANC, ci doar coordonare. Deci nu avem pârghii legale asupra funcționării lor interne”.

Ce spun reglementările despre respectarea demnității umane

Regulamentul-cadru privind organizarea și funcționarea comisiilor de etică, adoptat acum, respectiv codul de etică al personalului din cercetare, adoptat la sfârșitul anului trecut, arată însă că abaterile de la respectarea demnității umane se încadrează la probleme de etică, fără vreo mențiune la disciplina a muncii.

În același timp, normele de protejare a demnității umane sunt formulate generic și sunt incluse alături de probleme ce țin mai degrabă de obiectul cercetărilor, nu de activitatea de cercetare în general – probleme precum „evitarea suferinței animalelor și ocrotirea și refacerea mediului natural și a echilibrului ecologic”.

Regulamentul-cadru privind organizarea comisiilor prevede, la Art. 6:

Dacă președintele ANC, Andrei Alexandru, spune că aceste cazurile de hărțuire „nu țin de etica cercetării științifice”, reglementările din lege și din codul de etică vorbesc generic despre respectarea ființei și demnității umane ca parte a bunei conduite în activitatea CDI.

Ce înseamnă norme de bună conduită în activitatea CDI?

Acestea sunt definite detaliat în Codul de etică și deontologie al personalului din CDI, care prevede, la Art. 15: „În activitatea CDI, normele de bună conduită obligă personalul CDI: (…) 

Legea 183/2024, care se referă la statutul personalului de cercetare, precizează la Art. 50: 

Reguli schimbate în cazul universităților

În cazul universităților, normele de respectare a ființei și demnității umane sunt definite clar ca norme de etică și deontologie în Legea învățământului superior:

Aceeași lege prevede și ce înseamnă abatere de la aceste norme, inclusiv abaterile care afectează drepturile elevilor/studenților, abaterile care afectează demnitatea elevilor/studenților, dar și a prestigiului profesiei.

Iar hărțuirea sexuală este definită clar în Legea învățământului superior, chiar dacă nu este menționată punctual în normele de etică:

În urma modificărilor de anul trecut, Regulamentul-cadru privind organizarea și funcționarea comisiilor de etică din universități prevede excepția privind sesizările anonime în cazuri de hărțuire:

Astfel de prevederi sau mențiuni lipsesc din Legea personalului de cercetare, din Codul de etică al personalului de CDI și din Regulamentul-cadru privind organizarea și funcționarea comisiior de etică în domeniu.

Photo 134612795 © Designer491 | Dreamstime.com Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Exit mobile version