Institutul de Științe ale Educației combate cu argumente singurul exemplu de „citare greșită” dat de ministrul David în răspunsul cenzurat masiv către Edupedu.ro: O medie aritmetică simplă a celor mai recente date oficiale arată că norma didactică a profesorilor din România era în media UE înainte de majorare

Sursa: Eurydice 2021 via Institutul de Stiinte ale Educatiei

Institutul de Științe ale Educației prezintă, într-un răspuns oficial transmis Edupedu.ro, modul și datele pe baza cărora a calculat valoarea medie a normei de predare pentru profesorii din Uniunea Europeană, în răspunsurile sale care aveau să fie cenzurate masiv, în iulie, la nivelul conducerii Ministerului Educației și Cercetării. A fost calculată o „medie aritmetică simplă” pe baza ultimelor date oficiale existente, arată Institutul. Acest subiect a fost singurul exemplu concret de presupusă „eroare” adus de ministrul Daniel David, alături de pretenția unui „peer review”, pentru a justifica decizia de a bloca, luna trecută, o serie de răspunsuri ISE pentru Edupedu.ro, cu date care contestau legitimitatea măsurilor privind educația din Legea Bolojan.

Amintim că, în momentul în care, în iulie, Edupedu.ro a cerut ISE să spună ce spun datele în susținerea prevederilor din Legea Bolojan referitoare la norma didactică, burse și alte aspecte privind Educația, răspunsul inițial al ISE, trecut prin filtrul conducerii politice a MEC, a fost cenzurat, din materialul furnizat atunci de cercetătorii în educație dispărând 80%. În cele din urmă, Edupedu.ro a publicat pe surse materialul integral, ce contraziceau declarațiile lui Daniel David.

Joi, 24 iulie, ministrul Educației reacționa public după ce Edupedu.ro a publicat integral răspunsurile ISE. Pentru a justifica intervenția pe datele ISE, Daniel David invoca un „peer review”, desi era vorba despre răspunsuri către presă. Și tot atunci demnitarul susținea că răspunsurile includeau „erori”, dar oferea un singur exemplu în acest sens:

El a reluat ulterior, în comunicarea sa publică, același exemplu al datelor raportate de rețeaua europeană Eurydice cu privire la valorile normei de predare în UE, făcând trimitere la o medie menționată în raportările Eurydice, anume de 20 de ore pe săptămână. Date atribuite studiului TALIS din 2023, care cita date Eurydice din 2018.

În spațiul public au mai existat în perioada respectivă date atribuite unui alt studiu, TALIS (Teaching and Learning International Survey), care arătau că profesorii din România ar fi avut 17 ore de predare. Acesta, însă, folosește date raportate de profesori, nu date de normare oficială, din surse administrative. Tabelul respectiv a fost publicat de directorul școlii doctorale de Psihologie și Științele Educației a Universității din București, prieten al ministrului David și contractor al Ministerului Educației și al școlilor prin firmele sale, într-un articol critic la adresa IȘE și a presei, dar de susținere pentru ministru.

Ce spune ISE despre datele Eurydice folosite în răspunsurile cenzurate

Diferențele sunt semnalate acum și în clarificările transmise de ISE la solicitarea Edupedu.ro. Institutul spune că datele sale s-au bazat pe „calcularea mediei aritmetice simple a valorilor minime, respectiv maxime, raportate de țările europene analizate”. Iar instituția precizează că apelează la datele oficiale raportate de țări, în condițiile în care „Eurydice 2021 este cel mai recent raport care analizează norma de predare oficială, la nivelul statelor europene, exprimată în număr de ore/săptămână.”

„Raportul Eurydice publicat în 2023 – discutat recent și în spațiul public – menționează o valoare medie europeană distinctă, derivată din datele de sondaj ale studiului internațional TALIS (2018), care reflectă numărul mediu de ore de lucru auto-raportat de cadrele didactice cu normă întreagă din învățământul gimnazial pentru activități legate de profesia lor”, precizează instituția cu privire la media europeană menționată în raportul folosit.

Reprezentanții ISE spun că „ne asumăm că această distincție metodologică nu a fost precizată explicit în documentul transmis”, anume în răspunsurile inițiale care aveau să fie cenzurate la nivelul MEC. Dar ei apără modul de calcul, arătând:

Punctul de vedere elaborat de ISE „a beneficiat de un feedback intern, din partea unor cercetători care nu au fost implicați în procesul de elaborare”, mai spune institutul.

Întrebați dacă ISE va elabora un raport științific, conform solicitării ministrului David, pe tema măsurilor din Legea 141/2025 (Legea Bolojan), reprezentanții ISE au spus că instituția va elabora „o analiză mai extinsă”, fără a preciza care estima un termen de finalizare. „Termenul de finalizare va fi corelat cu obiectivele specifice și metodologia convenite de comun acord cu MEC”, spune instituția.

Ea precizează că „în relația instituțională cu MEC, ISE își menține o poziție de colaborare, cu angajamentul ferm de a contribui, prin analize, cercetări și puncte de vedere apolitice, la promovarea calității și echității educației din România”.

Iar ISE refuză să comenteze afirmațiile ministrului David sau, „în calitate de instituție subordonată”, măsurile acestuia.

Explicațiile ISE cu privire la estimările privind norma didactică în Uniunea Europeană – integral:

Întrebare: Care este poziția oficială a Institutului de Științe ale Educației cu privire la afirmațiile publice recente ale ministrului Educației și Cercetării, prof. univ. dr. Daniel David, potrivit cărora documentul elaborat de echipa IȘE ca răspuns la solicitarea Edupedu.ro ar fi conținut „erori de citare” și „date inexacte”, precum estimarea că norma didactică medie în Uniunea Europeană este „18–19 ore/săptămână”?

Răspuns: ISE nu are competența de a analiza afirmațiile ministrului educației și cercetării.

Cu privire la documentul elaborat de echipa ISE, precizăm că detaliul referitor la norma didactică a fost redactat pe baza datelor disponibile în raportul Eurydice – Teachers in Europe: Careers, Development and Well-being (Comisia Europeană, 2021), care prezintă, printre altele, numărul minim și maxim de ore de predare pe săptămână prevăzute de normele naționale în învățământul gimnazial, în anul școlar 2019–2020. Estimarea potrivit căreia „valoarea medie a normei didactice este de 18–19 ore/săptămână”, inclusă în documentul transmis inițial de ISE către MEC, a fost derivată prin calcularea mediei aritmetice simple a valorilor minime, respectiv maxime, raportate de țările europene analizate. În acest calcul au fost incluse și valorile constante, în cazul statelor pentru care era raportată o singură valoare (identică pentru minim și maxim) – a se vedea anexa. Ne asumăm că această distincție metodologică nu a fost precizată explicit în documentul transmis.

Subliniem că aceste cifre au fost utilizate exclusiv cu scop orientativ, în absența unui indicator oficial privind „norma medie de predare” la nivel european în raportul Eurydice citat. În rezumatul acestui raport este menționată însă o medie a timpului de predare auto-raportat de către profesorii cu normă întreagă din UE, de ”aproape 20 de ore/săptămână” (Comisia Europeană, 2021).

Fig. 1.8 din Raportul Eurydice – Teachers in Europe 2021, citată de ISE

Precizăm, de asemenea, că valorile naționale utilizate în calculul menționat au fost preluate corect din sursa oficială (Comisia Europeană, 2021, Figura 1.8). În plus, raportul Eurydice publicat în 2023 — discutat recent și în spațiul public — menționează o valoare medie europeană distinctă, derivată din datele de sondaj ale studiului internațional TALIS (2018), care reflectă numărul mediu de ore de lucru auto-raportat de cadrele didactice cu normă întreagă din învățământul gimnazial pentru activități legate de profesia lor (a se vedea Table 1.4: Average working time in hours reported by full-time lower secondary education teachers on activities related to their job, 2018, din anexa statistică a raportului).

Datele folosite de ISE pentru calculul mediei europene, în baza raportului Eurydice din 2021, conform anexei la răspunsurile transmise Edupedu.ro (sursa ISE):

Răspunsurile transmise de ISE la solicitarea Edupedu.ro – integral:

Citește și:
Reacția ministrului Daniel David în cazul de cenzură masivă asupra analizei cercetătorilor IȘE pe măsurile din Legea Bolojan: Nimeni în știință nu se poate aștepta să scrie ceva, care ulterior să fie asumat direct și necritic instituțional chiar sub antetul ministerului pe care îl analizează / Oficialul nu contestă investigația, ci acuză „practici care trebuie să se schimbe” la IȘE
EXCLUSIV DOCUMENT Răspunsul interzis la publicare de ministrul Daniel David, conceput de cercetătorii din științele educației: Norma didactică a profesorilor din România NU este sub media Uniunii Europene, în Germania plata cu ora este între 23 și 40 de euro/oră, iar în Franța 88% dintre profesori au cel puțin o normă de ore suplimentare plătite cu 40 euro/oră / Banii de burse trebuia păstrați în educație
Ce este „Peer-review-ul” și de ce un răspuns la o solicitare de presă nu are nevoie de așa ceva / Cum a fost folosit ca pretext pentru cenzură un concept fundamental din știință și ce nu stă în picioare în explicațiile ministrului Educației și Cercetării Daniel David în cazul IȘE, plus rezumat în limba engleză
Argumentele științifice și evidențele educaționale prezentate de IȘE în răspunsul necenzurat, obținut de Edupedu.ro, îl contraziceau pe ministrul Daniel David și declarațiile sale referitoare la măsurile din Legea Bolojan. Cum a dispărut 80% din răspunsul cercetătorilor pentru presă la „peer review”-ul ministrului – ANALIZĂ
Derapaj grav la Ministerul Educației: în loc de punctul de vedere al Institutului de Științe ale Educației pe măsurile din Legea Bolojan, am primit un răspuns politic de la Minister. Răspunsul MEC reproduce declarații recente ale ministrului Daniel David, nu analiza cercetătorilor IȘE
EXCLUSIV Ministrul Educației Daniel David admite că va verifica dacă răspunsul transmis presei în numele Institutului de Științe ale Educației a fost cenzurat: „Dacă n-a fost asumat de conducerea IȘE, voi verifica cine a intervenit și voi lua măsuri”
EXCLUSIV Daniel David anunță că blochează de acum înainte un institut de cercetare – IȘE – să mai răspundă independent solicitărilor presei. Ministrul Educației și Cercetării confirmă că a cenzurat răspunsul transmis în numele Institutului de Științe ale Educației către Edupedu.ro și nu publică nici acum analiza cercetătorilor asupra măsurilor din Legea Bolojan

Exit mobile version