Ministrul Educației și Cercetării, Valentin-Sorin Costreie, a fost întrebat vineri, 20 noiembrie, la Summitul European pentru Educație și Competențe 2026 de la Bruxelles, cum a reușit să pună educația în centrul strategiilor de investiții ale României și dacă discuțiile cu ceilalți miniștri au adus mai mulți bani pentru educație. Sorin Costreie nu a prezentat nicio cifră privind bugetul educației. Ministrul a spus că cea mai mare investiție ar fi timpul pe care părinții îl petrec cu copiii lor. Apoi a vorbit despre SAFE, instrumentul european de împrumuturi pentru apărare, din care, a spus el, o parte ar trebui să meargă la cercetare, pentru că „să ne apărăm mintea înseamnă să ne apărăm țara”. Sorin Costreie a participat la al treilea panel al summitului, dedicat investițiilor Europei în capitalul uman.
Prima întrebare a moderatorului a fost cum s-a asigurat ministrul că educația se află în centrul strategiilor de investiții ale României. Sorin Costreie a povestit ce le-a spus colegilor din Guvern la prima ședință la care a participat:
„Dacă vorbim despre bani și atenție, uitați-vă ce am făcut la prima ședință a Consiliului nostru de miniștri. M-am uitat la toți miniștrii și le-am spus că educația este peste tot. Desigur, au zâmbit. Și le-am spus: nu, luați-o în serios, pentru că voi veni la fiecare dintre voi ca să discutăm despre educație. La agricultură, la apărare, la toate ministerele”, a declarat Sorin Costreie.
Apoi ministrul a trecut la investițiile care, a spus el, nu înseamnă neapărat bani.
„Dacă vorbim despre investiții, dar nu neapărat despre bani, de exemplu, am vorbit cu părinții și le-am spus că cea mai mare investiție ar fi timpul pe care îl petrec cu copiii lor. Și cred că asta e crucial, mai ales în era inteligenței artificiale și a platformelor digitale, a lumii digitale în care copiii petrec foarte mult timp”, a spus ministrul.
A treia categorie sunt profesorii, „cei mai importanți piloni ai educației”, de la care ministrul a spus că a cerut „angajament și responsabilitate”.
„Știți acel clișeu: dacă vrei să vezi societatea de mâine, uită-te acum în sălile de clasă. Și le-am spus: fiți foarte atenți, pentru că aici sunt semințele de mâine, iar ce plantăm împreună vom culege mâine”, a declarat Sorin Costreie.
„Să ne apărăm mintea înseamnă să ne apărăm țara”
Moderatorul a revenit cu o întrebare directă: discuțiile cu ceilalți miniștri au dus la mai multe investiții în educație? Sorin Costreie a răspuns că cea mai importantă discuție este cea cu ministrul de Finanțe, alături de prim-ministru, „care ar trebui să mă susțină și mă susține”. Apoi a adăugat „dar nu neapărat” și a dat ca exemplu apărarea.
„În apărare avem SAFE și, desigur, o parte din el ar trebui să meargă la cercetare. Să ne apărăm mintea înseamnă să ne apărăm țara. În acest război hibrid cu care ne confruntăm în fiecare zi, este crucial”, a spus ministrul.
Moderatorul a remarcat că reziliența cetățenilor este și în interesul ministrului Apărării. Sorin Costreie a fost de acord: „Exact. Această reziliență democratică și cognitivă este crucială.” Apoi a adăugat un argument practic: „Cine va opera aceste mașinării sofisticate, rachetele, tancurile și sateliții, dacă oamenii nu sunt pregătiți să o facă? Și asta face parte din poveste.”
Ministrul nu a precizat dacă există o propunere oficială ca bani SAFE să fie alocați cercetării, ce sumă ar fi vizată sau prin ce proiecte. România are acces prin SAFE la aproximativ 16,68 miliarde de euro, a doua cea mai mare sumă alocată în cadrul programului, după Polonia, dintr-un total de 150 de miliarde de euro. Guvernul a aprobat repartizarea banilor printr-un plan care include 35 de proiecte pentru apărare, securitate și infrastructură rutieră. Banii sunt împrumuturi, iar Ministerul Finanțelor a vorbit despre posibilitatea ca proiectele SAFE să genereze investiții în fabrici și capacități de producție, transfer tehnologic, cercetare și locuri de muncă. Guvernul aprobă semnarea acordului de împrumut SAFE: România poate accesa 16,68 miliarde de euro pentru apărare +2
„Educația reflexivă”: profesori care provoacă mințile, nu care livrează informații
Întrebat de moderator dacă transformarea educației cere o schimbare de mentalitate, Sorin Costreie a spus că schimbarea nu ar trebui să se întâmple doar în România și a propus ce a numit „educație reflexivă”. Ministrul a pornit de la sensul original al cuvântului criză.
„Trăim acum într-o perioadă de criză. O criză totală, aș spune. Energie, războaie, sănătate, ce mai e? Știți sensul original al cuvântului criză? Etimologia lui? Vine din greaca veche. În medicina hipocratică înseamnă punctul de cotitură al unei boli, în care fie te vindeci, fie starea se agravează și mori”, a spus Sorin Costreie.
„Cred că suntem, fără să fiu patetic, în acest punct de cotitură, în multe feluri”, a adăugat ministrul. O criză poate fi și o provocare, și o oportunitate, a explicat el, iar răspunsul este un nou model de educație.
„Acest nou model înseamnă să nu avem profesori care livrează informații, ci profesori care provoacă mințile celorlalți. Pentru că suntem homo sapiens sapiens. Și avem cel mai puternic instrument în mâinile noastre, mai exact în mintea noastră: puterea de a gândi despre cum gândim. Aceasta este schimbarea de mentalitate”, a declarat Sorin Costreie.
Ministrul a legat această idee de inteligența artificială: „Putem coabita cu IA și cu multe alte lucruri, dar mai întâi trebuie să fim pregătiți să fim oameni, să gândim, să gândim despre cum gândim. Asta ne va pregăti pentru viitor, inclusiv pentru inteligența artificială.”
„Am o perspectivă clasică”: nicio competență nouă esențială
La final, moderatorul l-a întrebat cum anticipează România competențele de care va fi nevoie în viitor. Sorin Costreie a răspuns că nu crede că vor apărea competențe noi esențiale.
„Noi competențe? Am o persoectivă clasică despre asta. Nu cred că vom avea ceva crucial în materie de competențe noi. Cum spuneam, această putere metacognitivă de a gândi cum să gândești este cea mai importantă competență”, a spus ministrul.
Pe lângă aceasta, Sorin Costreie a enumerat colaborarea, inteligența emoțională și gândirea critică, pe care le-a prezentat ca legate între ele.
„Gândirea critică este cealaltă față a monedei, pe care se află inteligența emoțională. Dacă nu ne gestionăm emoțiile, nu putem fi raționali, iar fără să fim raționali nu putem avea gândire critică. Așa că toate acestea ar trebui puse în centrul pregătirii copiilor noștri pentru ziua de mâine”, a declarat ministrul.
Sorin Costreie a admis că vor exista competențe legate de dispozitivele noi, dar a spus că se referă la „imaginea de ansamblu, competențele de bază și umanitatea”.
„Cel mai important lucru este să nu ne pierdem umanitatea, să nu ne robotizăm, să fim creativi și flexibili. Asta ne va pregăti pentru roboții de mâine”, a spus Sorin Costreie.
- Declarațiile ministrului vin la trei săptămâni după prima rectificare bugetară din 2026. Prin aceasta, Guvernul a tăiat 121,49 milioane de lei din bugetul de stat al Ministerului Educației și Cercetării, prin OUG nr. 41/2026, publicată în Monitorul Oficial pe 30 octombrie 2026. Învățământul a pierdut 39,909 milioane de lei, iar cercetarea fundamentală și cercetarea-dezvoltare 77,085 milioane de lei, potrivit calculelor Edupedu.ro pe baza anexelor ordonanței. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că Guvernul pregătește o a doua rectificare bugetară, până la 30 noiembrie, și intenționează să înceapă cât mai curând lucrările tehnice pentru elaborarea bugetului pe 2027. Nazare a avertizat că acesta va fi un buget complicat de construit, pentru că România pierde din 2027 finanțarea din PNRR, echivalentul a 1,5% din PIB.
Revenind la Summit, la panelul în care a participat Sorin Costreie au mai participat ministrul slovac al Educației, Tomas Drucker, europarlamentarul Brando Benifei, coraportor al Regulamentului UE privind inteligența artificială, Ylva Johansson, președinta Consiliului European la nivel înalt pentru competențe, El Iza Mohamedou, șefa Centrului OCDE pentru competențe, și Alina Ujupan, șefa cabinetului Roxanei Mînzatu.
