Învățătoare: Performanța școlară nu înseamnă neapărat participarea la concursuri și primirea unor premii la olimpiadele școlare. Dacă eu am reușit în unitatea următoare de învățare să aduc un plus față de ce a reușit copilul în unitatea precedentă, asta înseamnă un progres în învățare

Foto: © Photographerlondon | Dreamstime.com

Aida Stoian, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială „Traian” din Craiova, a vorbit despre performanța școlară și a spus că nu înseamnă „neapărat participarea la concursuri și primirea unor premii la olimpiadele școlare”. Cadrul didactic a afirmat că performanța „nu mai este identificată cu excelența, ci este văzută ca în termen de progres”. Declarațiile au fost făcute pentru TVR Craiova.

Învățătoarea a precizat că evaluările trebuie să fie participative:

„Evaluările trebuie să fie libere, să fie participative, să nu mai fii doar tu profesorul care transmite informația, ci facilitatorul, să-i obișnuim pe copii astfel încât participarea la evaluări să nu se mai transforme într-un factor de stres, ci repetând aceste evaluări, să ajungă la pragul de autoevaluare, să-și dea seama ce trebuie să facă, unde să-și îmbunătățească performanțele școlare. Pentru că performanța școlară nu este neapărat participarea la concursuri și primirea unor premii la olimpiadele școlare, la cei mari sau la cei mici la concursurile școlare.” 

Aida Stoian a spus că elevii trebuie obișnuiți cu participarea la evaluări, astfel încât să ajungă la pragul de autoevaluare:

„Să-i obișnuim pe copii astfel încât participarea la evaluări să nu se mai transforme într-un factor de stres, ci repetând aceste evaluări, să ajungă la pragul de autoevaluare, să-și dea seama ce trebuie să facă, unde să-și îmbunătățească performanțele școlare. Pentru că performanța școlară nu este neapărat participarea la concursuri și primirea unor premii la olimpiadele școlare, la cei mari sau la cei mici la concursurile școlare. 

Performanța, odată cu pedagogia modernă, și-a schimbat traseul, nu mai este identificată cu excelența, ci este văzută ca în termen de progres. Dacă eu am reușit în unitatea următoare de învățare să aduc un plus față de ce a reușit copilul în unitatea precedentă, asta înseamnă un progres în învățare și o performanță școlară.”

Evaluarea la clasa a II-a a avut loc în perioada 12-15 mai, conform calendarului oficial. Pentru elevii de clasa a IV-a, probele Evaluării Naționale s-au desfășurat din 19 mai și până pe 21 mai.

Rezultatele evaluărilor de la finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a sunt utilizate pentru elaborarea planurilor individualizate de învățare ale elevilor și sunt trecute în portofoliul educațional al elevului, conform articolului 39 din Metodologia de organizare și desfășurare a evaluărilor naționale la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a.

Planurile individualizate de învățare devin obligatorii pentru profesori, conform metodologiei pentru organizarea Evaluărilor Naționale de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a pentru anul școlar 2025-2026

La ce vor fi folosite rezultatele testelor

Art. 28. — „(1) Rezultatele individuale obținute la EN-II-IV-VI nu se afișează/nu se comunică public și nu se înregistrează în catalogul clasei. 

Prin excepție, la solicitarea scrisă a elevului/părintelui/reprezentantului legal al elevului, punctajele obținute se pot echivala în calificative/note și pot fi trecute în catalog. 

Rezultatele sunt valorificate la nivelul unității de învățământ prin: 

a) elaborarea planurilor individualizate de învățare

b) informarea elevilor și a părinților/reprezentanților legali ai elevului asupra stadiului formării și dezvoltării competențelor evaluate. valuate. 

(2) Rezultatele individuale la EN-II-IV-VI cuprinse în fișele de evaluare sunt supuse unui proces de analiză de către cadrul didactic, respectiv profesorii de biologie, fizică și matematică pentru EN VI — proba Matematică și Științe ale naturii și de către colectivul de catedră din fiecare unitate școlară. În urma acestei analize, cadrul didactic elaborează planul individualizat de învățare al elevului, instrument fundamental de remediere/dezvoltare/orientare care cuprinde informații diagnostice și prognostice în vederea orientării și optimizării învățării. 

(9) Rezultatele EN-II-IV-VI reprezintă o sursă structurată și sistematică pentru elaborarea feedbackului pentru fiecare elev și este oferit de către cadrul didactic în timpul de 25% din timpul total alocat disciplinei/domeniului de studiu aflat la dispoziția sa pentru: 

a) remediere — corectarea lacunelor de bază; microsecvențe explicite, exerciții gradate, feedback imediat; instrumente formative scurte; 

b) consolidare — exersare variată, transfer între sarcini similare/diferite; interconectarea conținuturilor; recapitulări strategice; 

c) aprofundare — probleme nonrutiniere, analiză, argumentare, studii de caz; conexiuni interdisciplinare controlate; extindere — proiecte aplicative, cercetare dirijată, utilizarea resurselor digitale/experimente; competențe-cheie transversale (colaborare, comunicare, digital, cetățenie); performanță — pregătire diferențiată pentru elevi cu potențial ridicat (cercuri/miniproiecte/ateliere), fără a diminua sprijinul echitabil pentru restul clasei; 

d) aplicarea competențelor formate/dezvoltate pentru rezolvarea situațiilor-problemă întâlnite în viața de zi cu zi

Redăm declarațiile Aidei Stoian:

TVR Craiova: Fiind vorba despre un examen important în viața lor de elevi – și primul astfel de examen important – e nevoie de o pregătire astfel încât să facă față emoțiilor?

Aida Stoian: Desigur, este nevoie de o pregătire mai intensă, în sensul că aceste evaluări răspund unui nivel mediu de performanță, dar noi avem posibilitatea, pe baza curriculumului, să ne axăm și pe alte competențe pentru performanța școlară. Și în felul acesta, lucrând diverse probe de evaluare și alte formate de teste, antrenându-i și realizând o concurență constructivă la nivelul clasei, se pot obține rezultate foarte bune. De exemplu, pentru a-i încuraja să citească și să înțeleagă un text, am implementat la nivelul școlii, împreună cu colegii, un proiect dedicat acestui obiectiv, astfel încât în a treia oră de școală, indiferent de programul copiilor, profesorii alături de copii citesc 10 minute. 

Am mers și mai departe de acest proiect, încurajându-i să citească din literatura pe care și-o doresc și i-am motivat la nivelul clasei prin acordarea unor bănuți – cufărul cu lecturi, spunem noi, unde copiii primesc la 25 de pagini citite un bănuț și apoi un rubin la 10 bănuți, la cinci rubine – un diamant pe foaie, bineînțeles, dar ei sunt bucuroși să își prezinte cărțile pe care le-au citit, să-mi povestească ce au citit, astfel încât am posibilitatea de a-i urmări dacă au înțeles ce au citit. Le adresez diferite întrebări.

TVR Craiova: Care este, de fapt, scopul?

Aida Stoian: Scopul este înlăturarea analfabetismului funcțional, dezvoltarea capacității de înțelegere a unui mesaj citit și am considerat că este un pas important pentru îndeplinirea uneia dintre competențele transversale pe care nu le regăsim în programele școlare. 

Pe lângă această modalitate, am încercat să le ofer copiilor și posibilitatea de a participa și la alte tipuri de evaluări, pentru că ei trebuie obișnuiți să participe și la diverse tipuri de evaluări, cum ar fi evaluările tip integrat, pe baza curriculumului integrat, pentru că la clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II-a avem curriculum integrat, atunci și evaluările trebuie să fie libere, să fie participative, să nu mai fii doar tu profesorul care transmite informația, ci facilitatorul. Să-i obișnuim pe copii astfel încât participarea la evaluări să nu se mai transforme într-un factor de stres, ci repetând aceste evaluări, să ajungă la pragul de autoevaluare, să-și dea seama ce trebuie să facă, unde să-și îmbunătățească performanțele școlare. Pentru că performanța școlară nu este neapărat participarea la concursuri și primirea unor premii la olimpiadele școlare, la cei mari sau la cei mici la concursurile școlare. 

Performanța, odată cu pedagogia modernă, și-a schimbat traseul, nu mai este identificată cu excelența, ci este văzută ca în termen de progres. Dacă eu am reușit în unitatea următoare de învățare să aduc un plus față de ce a reușit copilul în unitatea precedentă, asta înseamnă un progres în învățare și o performanță școlară. 

Foto: © Photographerlondon | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:
Matematica pe dos: când gândirea corectă nu primește punctaj – Evaluarea Națională de la clasa a II-a / Op Ed Zoe Costin, profesoară pentru învățământ primar
Exit mobile version