Evaluarea Națională la mai multe discipline, nu doar Limba română și Matematică, ar oferi „un tablou real al competențelor” elevilor, însă schimbarea trebuie făcută împreună cu o reformă a modului de predare, avertizează Irina Horga, cercetător la Institutul de Științe ale Educației. Elevii asociază deja o astfel de modificare cu nevoia de „meditații și la alte discipline” care ar intra în examen, a susținut cercetătoarea., la Prima TV pe 26 iunie.
„Această lărgire a sferei de evaluare trebuie să vină în tandem cu un alt tip de abordare a învățării pe parcursul gimnaziului, astfel încât elevii să fie pregătiți în școală și prin școală pentru o evaluare la mai multe domenii”, a explicat Irina Horga.
„Evaluările de sistem, sumative, sunt mai relevante dacă evidențiază competențele elevilor la mai multe discipline decât la cele strict de bază. Și probabil aceasta va fi și tendința noastră următoare”, a afirmat Irina Horga.
Declarații Irina Horga, cercetător la Institutul de Științe ale Educației
Moderator: Voiam să vă mai întreb, din punct de vedere al cercetării, ce arată, de fapt, cercetarea? Pentru că cei mai mulți dintre noi strigăm aproape la unison că este nevoie de schimbare la evaluarea națională. Cercetarea ne duce către o pistă în această direcție?
Irina Horga: Referitor la semnificația și greutatea acestei evaluări de la finalul clasei a VIII-a, eu aș îndrăzni să spun că, la momentul de față, este opțiunea decidentului, poate cea mai realistă, de a face o ierarhie a copiilor pentru parcursul lor viitor. Bineînțeles că sunt sisteme educaționale care nu au acest examen la această vârstă, dar au alte sisteme alternative, cu o consiliere și orientare școlară care începe cu mult timp înainte de momentul opțiunii pentru un anumit parcurs.
Moderator: Există o zonă de cercetare în această direcție, o preocupare de a identifica dacă este suficient de relevant să mergem cu evaluarea doar către matematică și limba și literatura română?
Irina Horga: Tendința este să evaluezi la mai multe discipline, astfel încât rezultatul evaluării să îți arate un tablou real al competențelor pe care le au elevii. Iar competențele, inclusiv competențele-cheie, nu sunt numai în zona de lectură și de matematică.
Îmi vine în minte inclusiv evaluarea internațională PISA, care a pornit, în mod tradițional, de la trei domenii – lectură, matematică și științe – și, treptat, și-a adăugat pentru evaluare și alte domenii, precum limbi străine, învățarea digitală și alte competențe care, deocamdată, nu se aplică la noi, cum este gândirea creativă.
Ca urmare, evaluările de sistem, sumative, sunt mai relevante dacă evidențiază competențele elevilor la mai multe discipline decât la cele strict de bază. Și probabil aceasta va fi și tendința noastră următoare.
Dar vreau să vă spun că, din cercetare, o astfel de întrebare pusă elevilor a ridicat și alte semne de întrebare, alte frici. „A, trebuie să fac meditații și la alte discipline care vor constitui obiectul evaluării?”
Cumva, această lărgire a sferei de evaluare trebuie să vină în tandem cu un alt tip de abordare a învățării pe parcursul gimnaziului, astfel încât elevii să fie pregătiți în școală și prin școală pentru o evaluare la mai multe domenii.
Moderator: Există șansa ca, odată cu introducerea evaluării standardizate, să privim cu mai multă flexibilitate evaluarea?
Irina Horga: Nu am făcut studii pe zona aceasta, pentru că standardizarea este în proces, se întâmplă acum, dar așteptările sunt majore de la această etapă a sistemului educațional.
Pe de o parte, pentru că nota sau evaluarea de parcurs devine un referențial la care te poți raporta când faci monitorizări de parcurs, când faci comparații între diferite momente ale progresului școlar al elevilor.
Pe de altă parte, această standardizare, cu siguranță, se va reflecta mai mult decât în prezent și în evaluările de sistem, Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a și examenul de bacalaureat.