Itemii de la prima probă a concursului de directori 2026 nu au fost pretestați pe candidați, dar s-a făcut o „calibrare în orb” pe unii directori sau foști directori, spune Bogdan Cristescu, șeful centrului care a elaborat subiectele / Despre lipsa de transparență privind elaborarea testelor: „sunt metodologii interne”

Prima probă a concursului de directori 2026 a fost un test „calibrat psihometric, calibrat cu specialiști”. Itemii nu au fost pretestați pe candidați, dar a existat o „calibrare în orb” în rândul unor foști directori sau directori care nu au mai candidat, „care nu au știut la ce sunt expuși”, potrivit lui Bogdan Cristescu, șeful Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare (CNCE), for care a elaborat subiectele. Acesta a explicat, vineri, la emisiunea Viitor pentru România de la Prima News, cum au fost testați itemii la această probă, care a stârnit dispute din cauza timpului alocat.

Este prima dată când un reprezentant al CNCE sau al Ministerului Educației oferă detalii despre elaborarea testelor folosite în cadrul concursului de directori 2026, în condițiile în care aceasta a fost principala temă de dezbatere și dispute publice după încheierea primei probe, din 13 octombrie. Amintim că, potrivit metodologiei de concurs, itemii au fost elaborați de Centrul Naţional pentru Curiculum şi Evaluare în colaborare cu experţi în domeniul ştiinţelor educaţiei și specialiști în psihometrie, selectaţi în baza unei proceduri proprii şi numiţi prin ordin al ministrului educaţiei și cercetării.

Edupedu.ro a solicitat MEC încă din data de 24 septembrie, cu 3 săptămâni înainte de concurs, detalii despre felul cum este conceput testul, însă instituția nu a răspuns nici până în prezent. 

• Vezi la finalul articolului ce informații a solicitat Edupedu.ro, fără a primi răspunsuri în termenul legal de 10 zile sau o informare privind prelungirea termenului de răspuns la 30 de zile, conform legii.
• Singurele informații oferite de CNCE înaintea concursului au fost publicate pe 29 septembrie și s-au limitat la structura generală a testelor.

În interviul acordat Prima News, Bogdan Cristescu a spus că la concurs a fost folosit un „un test calibrat psihometric, calibrat cu specialiști”, dar care nu a fost pretestat pe candidați „pentru că încă la noi nu avem această cultură a pretestării pe candidați, nu o facem din păcate nici la examenele naționale, de teama expunerii subiectelor”.

Dar, întrebat dacă a existat în spate o metodologie de validare care să arate calibrarea timpului cu itemii propuși, el a spus că a existat o dublă validare. 

El a făcut trimitere, pe de o parte, la faptul că subiectele au fost elaborate de o comisie formată din specialiști, deci a existat „o primă pretestare pe specialiști. Și anume: s-au vizat itemii din toate perspectivele, obiectiv cognitiv, timp, dificultate, deci încadrarea în matricea de specificație care sigur a existat. Fiecare item a avut o fișă, care a inclus dificultatea, timpul estimat de răspuns și așa mai departe.”.

A doua validare: „ a mai avut loc o etapă de calibrare în orb, adică s-au luat niște – le-am spune subiecți, dar colegi – profesori, care ori au fost directori, ori sunt directori și nu au mai candidat, care nu au știut la ce sunt expuși și au trecut prin acest test”, potrivit oficialului citat.

• Apoi, a spus Bogdan Cristescu, „am suprapus cele trei grafice de comportament și anume cel predictiv de la nivelul experților, cel aplicat pe cei câțiva subiecți și datele reale. Toate rezultatele au fost puse în acest filtru psihometric și mă bucur să spun că aceste trei curbe sunt practic suprapuse”. 

Întrebat în legătură cu transparența legată de metodologia folosită pentru concurs, directorul CNCE a spus că „practica internațională nu este de a dezvălui toate aceste detalii ale etapelor de elaborare a testelor”, pentru că sunt „metodologii interne”. El a spus, însă, că instituția intenționează – dar doar dacă obține „o permisiune” – să publice un raport privind rezultatele concursului, cu itemi, timp mediu de răspuns, numărul celor care au răspuns etc ..” 

Declarațiile lui Bogdan Cristescu la Prima News, pe tema pregătirii itemilor la prima probă a concursului de directori, pe larg:

Bogdan Cristescu: „(…) Este vorba despre un test calibrat psihometric, calibrat cu specialiști. Nu a fost – pentru că aceasta a fost una dintre întrebări – nu a fost pretestat pe candidați, pentru că încă la noi nu avem această cultură a pretestării pe candidați, nu o facem din păcate nici la examenele naționale, de teama expunerii subiectelor”. 

Părerea mea este că vom merge înspre acolo, pentru că asta este normalitatea, dar ca să poți să pretestezi, atunci subiectele ar trebui să nu fie toate publice și nu știu cât de ușor ar putea fi acest lucru…

Moderator: Am primit și eu această întrebare, cred că vine în această sferă, dacă a existat în spate o metodologie de validare care să arate calibrarea timpului cu itemii propuși.

Bogdan Cristescu: A existat clar o validare, iar această validare a fost făcută prin următorii pași. În primul și în primul rând este vorba de nivelul specialiștilor din comisia care a elaborat. În al 2-lea rând este faptul că a existat o primă pretestare pe specialiști. Și anume: s-au vizat itemii din toate perspectivele, obiectiv cognitiv, timp, dificultate, deci încadrarea în matricea de specificație care sigur a existat. Fiecare item a avut o fișă, care a inclus dificultatea, timpul estimat de răspuns și așa mai departe. 

După această primă fază, deci elaborare, calibrare pe experți, a mai avut loc o etapă de calibrare în orb, adică s-au luat niște – le-am spune subiecți, dar colegi – profesori, care ori au fost directori, ori sunt directori și nu au mai candidat, care nu au știut la ce sunt expuși și au trecut prin acest test. Și, din nou, s-au pus întrebări legate de abilitatea formulărilor, de claritate, de unde au avut probleme, cât timp a luat și așa mai departe. Iar ultima etapă, care în opinia mea a fost foarte, foarte importantă: am suprapus cele trei grafice de comportament și anume cel predictiv de la nivelul experților, cel aplicat pe cei câțiva subiecți și datele reale. Toate rezultatele au fost puse în acest filtru psihometric și mă bucur să spun că aceste trei curbe sunt practic suprapuse.

Moderator: Încă o întrebare tot așa, mai tehnică. Și apoi să vedem – pentru că e important pentru telespectatorii noștri să înțeleagă cum se raportează acum la director și să vedem și ce urmează – dacă această metodologie poate fi adusă la cunoștință publicului larg sau cumva, pentru că spuneați că totul a fost pus în transparență. Practic, cei care au fost interesați de subiect au putut contribui la vremea respectivă. Dar dacă, din oricare motiv nu a ajuns această informație la ei, poate că ar fi elocvent acum să afle despre toți acești pași pe care dumneavoastră i-ați menționat. 

Bogdan Cristescu: Practica internațională nu este de a dezvălui toate aceste detalii ale etapelor de elaborare ale testelor. Deci sunt metodologii interne care țin de partea de muncă internă, sunt lucruri care nu se dezvăluie. Gândiți-vă, de exemplu, la subiectele de rezidențiat din România sau la cele de medici specialiști, care sunt o testare europeană. Ceea ce putem noi face și intenționăm să facem -, sigur, în contextul actual va trebui să obținem o permisiune – este să facem public acest raport. Itemii, comportamentul lor, timpul mediu, câți oameni l-au făcut, ce distractori au ales, cum a arătat curba finală și așa mai departe. Noi ne-am dori și cred că este un semn de normalitate să postăm un astfel de raport. Întrebarea este când, dacă o putem face între probe, la finalizarea concursului și așa mai departe. Dar eu sunt ferm convins că vom continua această abordare de transparență pe care centrul o are de de ceva timp. Și cred că este și foarte bine să facem public. (…)”

Ministerul Educației nu răspunde întrebărilor pe tema metodologiei de concurs

Pe 24 septembrie, Edupedu.ro a transmis Ministerului Educației și Cercetării un set de 10 întrebări pentru clarificarea elementelor prevăzute de metodologia de concurs. Instituția nu a răspuns în 10 zile, cât prevede Legea 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public, nici nu a transmis, conform legii, că va răspunde în 30 de zile, în caz că cele 10 zile erau insuficiente pentru a identifica informațiile cerute.

Întrebările puse de Edupedu.ro, rămase fără răspuns după aproape o lună:

1. Ce înseamnă concret „test standardizat” în sensul art. 20 și art. 21 din metodologia concursului și care este definiția tehnică utilizată de Ministerul Educației și Cercetării și Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare? Testele sunt de tip grilă, cu mai multe variante de răspuns dintre care candidatul trebuie să selecteze una singură?
2. Ce „capacități și aptitudini personale” va măsura concret testul standardizat cu 20 de itemi prevăzut la art. 20 și prin ce metodă poate fi stabilit un singur răspuns corect pentru un item destinat evaluării unor asemenea capacități și aptitudini? Vă rugăm să precizați principalele dimensiuni, aptitudini sau competențe evaluate.
3. Care este diferența dintre „capacitățile și aptitudinile personale” evaluate prin testul standardizat eliminatoriu de la art. 20 și „capacitățile și aptitudinile personale” evaluate din nou în cadrul interviului, potrivit art. 22 alin. (1) lit. b)? Ce măsoară distinct cele două probe și care este rațiunea evaluării acestora în două etape diferite?
4. Cum sunt elaborate și validate cele două teste standardizate de câte 20 de itemi? Sunt itemii pretestați înaintea concursului și sunt analizate proprietățile psihometrice ale testelor, precum dificultatea și capacitatea de discriminare a itemilor, fidelitatea și validitatea instrumentului? Dacă da, vă rugăm să descrieți procedura de validare.
5. Care este procedura proprie prin care CNCE selectează experții în științele educației și specialiștii în psihometrie care participă la elaborarea testelor, câți specialiști vor fi implicați și care sunt criteriile profesionale de selecție? Vă rugăm să ne transmiteți procedura și să precizați dacă ordinul ministrului prin care aceștia sunt numiți a fost semnat. Dacă da, vă rugăm să ni-l trimiteți.
6. Toți candidații vor primi aceiași 20 de itemi la fiecare dintre cele două teste standardizate sau vor primi seturi diferite de itemi? În cazul unor teste diferite, prin ce metodă va asigura CNCE echivalența acestora din punctul de vedere al conținutului, dificultății și capacității de discriminare? Cum se garantează că obținerea a 12 răspunsuri corecte din 20, respectiv 14 din 20, reprezintă același nivel de competență pentru candidați care ar putea primi seturi diferite de itemi?
7. Care este fundamentarea stabilirii pragului de promovare la nota 6 pentru testul de capacități și aptitudini personale, echivalent cu 12 răspunsuri corecte din 20, și la nota 7 pentru testul de management și legislație școlară, echivalent cu 14 răspunsuri corecte din 20? Aceste praguri au rezultat dintr-o procedură de stabilire psihometrică a standardului de performanță sau au fost stabilite administrativ de Ministerul Educației și Cercetării?
8. Care este platforma informatică prin intermediul căreia vor fi administrate și evaluate automat cele două teste, cine a dezvoltat-o și cine o administrează? Cum se va desfășura concret testarea în centrele de concurs și ce procedură se aplică în cazul blocării platformei, calculatorului sau conexiunii la internet în timpul celor 60 de minute?
9. Cum poate fi exercitat efectiv dreptul la contestație prevăzut de metodologie? Candidatul va avea acces după probă la cei 20 de itemi pe care i-a primit, la propriile răspunsuri și la răspunsurile considerate corecte? Poate fi contestată inclusiv corectitudinea sau formularea unui item, nu doar punctajul calculat automat? Ce se întâmplă cu rezultatele celorlalți candidați dacă, în urma unei contestații, se constată că un item este greșit, ambiguu sau admite mai mult de un răspuns?
10. Vor fi publicate după susținerea probelor testele administrate candidaților și baremele/răspunsurile corecte și, dacă da, în ce termen? De ce CNCE nu a publicat până în prezent modele pentru cele două teste standardizate din 2026, împreună cu răspunsurile aferente, astfel încât candidații să cunoască tipul de itemi și modul în care vor fi evaluate în special „capacitățile și aptitudinile personale”? Vor fi publicate asemenea modele?