Pilotarea standardelor de evaluare și notare pentru primar și gimnaziu se va face în 75 de școli în ultimele două module din anul școlar actual 2025-2026, potrivit unui răspuns transmis de Ministerul Educației la solicitarea Edupedu.ro. După pilotare, standardele vor fi puse în transparență, urmând să se aplice din septembrie 2026 pentru clasele primare, gimnaziu și clasa a IX-a, a mai precizat Ministerul marți, 17 februarie, pentru Edupedu.ro. De remarcat că tot din septembrie va începe și instruirea profesorilor. Lista școlilor care vor pilota standardele de evaluare o găsiți la finalul articolului.
Standardele naționale de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial, elaborate în cadrul proiectului RECRED, vor fi pilotate în cadrul unor instituții de învățământ preuniversitar selectate în acest scop, în perioada martie – mai 2026, transmite ministerul Educației într-o solicitare transmisă de Edupedu.ro.
Aceste standarde sunt niște criterii pe baza cărora profesorii pot evalua competențele elevilor și apoi le pot da note.
În 75 de școli din țară au fost alese din Ministerul Educației ca eșantion reprezentativ pentru a testa standardele de pilotare pentru clasele primare și gimnaziu.
Din București au fost alese 10 școli și licee de stat și private (n. red licee care au și gimnaziu): trei din sectorul 1, trei din sectorul 2, și câte o școală din sectoarele 3, 4, 5 și 6.
- Liceul Teoretic Național
- Liceul Teoretic Biligv „ITA WEGMAN”
- Școala Gimnazială Sfinții Voievozi
- Școala Gimnazială Aletheea
- Liceul Pedagogic Anastasia Popescu
- Școala Gimnazială nr. 49
- Școala Gimnazială nr. 92
- Școala Gimnazială Step by Step
- Școala Gimnazială Maria Lazăr
- Colegiul Național Elena Cuza
După testare și feedback-ul primit, standardele de evaluare și notare vor fi puse în dezbatere publică.
„După pilotare, acestea vor fi revizuite, calibrate și publicate în iunie 2026, urmând să fie propuse spre aprobare prin ordin al ministrului Educației și Cercetării. Odată cu inițierea ordinului de ministru, conform prevederilor legale în vigoare, standardele naționale de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial vor fi puse în transparență instituțională”, potrivit ministerului.
Astfel, noile standarde pe baza cărora profesorii vor acorda notele se vor aplica din toamna lui 2026 la primar și gimnaziu, „în condițiile aprobării prin ordin de ministru”, se precizează în răspunsul ministerului.
La ce materii se face pilotarea
Pilotarea va fi realizată pentru toate disciplinele de trunchi comun din învățământul primar și gimnazial.
Profesorii implicați în procesul de pilotare vor fi instruiți și asistați pe tot parcursul pilotării și vor oferi feedback după parcurgerea unităților de învățare, sub forma unor rapoarte de pilotare. „În urma feedbackului primit de la profesorii implicați, experții responsabili de elaborarea standardelor vor calibra în mod adecvat standardele naționale de evaluare, în vederea înaintării spre aprobare prin ordin al ministrului educației și cercetării”, anunță ministerul.
Sesiuni de instruire pentru toți profesorii de gimnaziu și primar cu privire la modul în care trebuie aplicate standardele naționale de evaluare vor începe în septembrie 2026, când începe și școala.
Pentru a aplica standardele prin care vor evalua cunoștințele copiilor, profesorii vor avea la dispoziție„ baterii de itemi elaborați în conformitate cu standardele naționale de evaluare în modulul „Platforma digitalizată de evaluare și prin proiectul „Sistemul integrat de management al informațiilor în educație”, depus pentru finanțare prin programul PCIDIF”, mai spune ministerul.
Cum se vor realiza evaluările elevilor
Articolul 95 și Articolul 96 din Legea 198/2023 reglementează evaluarea în procesul educațional.
Evaluările se bazează pe standarde naționale stabilite de CNCE (Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare) și CNITTD (Centrul Național de Învățământ Tehnologic și Tehnologic Dual), variind în funcție de nivelul de învățământ și de filieră.
Rezultatele evaluării sunt exprimate prin calificative, note sau rapoarte, iar respectarea acestor standarde este supravegheată prin inspecția școlară. Nerespectarea standardelor de evaluare este considerată abatere disciplinară.
Evaluările sunt utilizate pentru a dezvolta planuri individuale de învățare pentru elevi, cu metodologii aprobate de Ministerul Educației, potrivit legii.
„Articolul 95 (1) Scopurile evaluării sunt orientarea și optimizarea procesului de predare-învățare, precum și gestionarea propriilor rezultate ale învățării.
(2) Toate evaluările se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare pentru fiecare disciplină, domeniu de studiu și modul de pregătire. Pentru toate disciplinele din învățământul primar, gimnazial și liceal, filierele teoretică, vocațională, precum și tehnologică, pentru disciplinele din trunchiul comun, standardele naționale de evaluare se elaborează de către Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare, denumit în continuare CNCE. Pentru învățământul tehnologic, pentru fiecare disciplină/domeniu de studiu/modul de pregătire care nu este în trunchiul comun, standardele naționale de evaluare se realizează de Centrul Național de Învățământ Tehnologic și Tehnologic Dual, denumit în continuare CNITTD.
Articolul 96 (1) Rezultatele evaluării se exprimă, după caz:
- a) în învățământul primar, cu excepția clasei pregătitoare, pe parcursul căreia nu se acordă note sau calificative, prin calificative: „foarte bine“, „bine“, „suficient“ sau „insuficient“;
- b) în învățământul gimnazial, prin note de la 1 la 10;
- c) în învățământul liceal și în învățământul postliceal, prin note de la 1 la 10;
- d) prin punctaje/coduri specifice, în cazul testelor standardizate aplicate în afara evaluărilor externe prevăzute de lege;
- e) prin rapoarte anuale de evaluare a dezvoltării fizice, socioemoționale, cognitive, a limbajului și a comunicării, precum și a dezvoltării capacităților și atitudinilor de învățare, pentru clasa pregătitoare și clasa I.
(2) Controlul utilizării și al respectării standardelor naționale de evaluare de către cadrele didactice se realizează prin inspecția școlară.
(3) Evaluarea elevilor fără respectarea standardelor naționale de evaluare și/sau evaluarea fără respectarea metodologiilor de evaluare, săvârșită de personalul didactic, constituie abatere disciplinară și se sancționează în conformitate cu prevederile art. 210 alin. (1)
(4) Pentru filiera teoretică, evaluarea continuă se face în spațiul școlar, prin aplicarea instrumentelor de evaluare, cu accent pe caracterul formativ al acesteia.
(5) Pentru filierele tehnologice, evaluarea continuă se realizează în spațiul școlar, prin aplicarea instrumentelor de evaluare, și la angajatori/locurile de practică, prin probe practice. Competențele profesionale pot fi evaluate integral la angajatori/locurile de practică.
Articolul 97 (1) Evaluarea realizată pe baza standardelor naționale de evaluare, ca niveluri de performanță a competențelor specifice din programele școlare, stă la baza planurilor individuale de învățare realizate de către profesorul de la clasă. CNCE organizează Banca de instrumente de evaluare, cu funcție orientativă pentru procesul de evaluare, și răspunde de menținerea și actualizarea permanentă a acesteia.
(2) CNCE elaborează metodologiile, standardele naționale de evaluare pentru fiecare nivel de învățământ și pentru fiecare disciplină, după caz. Metodologiile se aprobă prin ordin al ministrului educației.
(3) Ministerul Educației, prin CNCE, asigură cadrul legal pentru standardizarea evaluării, precum și întregul proces de realizare și implementare a standardizării evaluărilor și examenelor naționale”.
DESCARCĂ Lista școlilor selectate pentru procesul de pilotare a standardelor de notare si evaluare
Informații de context
Inițial, metodologia și standardele naționale de evaluare ar fi trebuit elaborate și aprobate până la data de 1 ianuarie 2024.
Standardele de evaluare și notare vin în contextul discuției din spațiul public legată de valoarea notelor elevilor: „Adesea, nota 8 în București este diferită de un 8 din Satu Mare. Profesorii nu au standarde de raportare comune pentru a da note”, spunea fostul ministru al Educației, Daniel David în mai 2025.
Tot atunci, David a explicat de ce nu poate fi folosit portofoliul educațional în locul evaluării naționale de la finalul clasei a VIII-a: „Noi nu putem folosi acest lucru eficient, în acest moment, pentru că profesorii nu au o scală, nu au standarde de raportare comune pentru a da note. Adesea, nota 8 în București este diferită de un 8 din Satu Mare. Diferențele sunt uneori foarte mari. Și, de asemenea, există discrepanțe foarte mari între școli în ceea ce privește performanța educațională.
De aceea, până când vom reuși să reducem discrepanța între școli și vom împinge în față standarde de evaluare, pentru ca notele să nu fie atât de diferite ca semnificație între școli, nu putem să folosim portofoliul educational, pe baza notelor obținute în cursul studiilor gimnaziale”, spune David.
În luna martie, Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației la acea vreme, a declarat, la Euronews România, că este foarte important să dăm valoare notelor, dar trebuie să avem standarde de evaluare pentru acest lucru. „Dacă facem o comparare între mediile la Evaluarea Națională și mediile la nivelul claselor V-VIII, vedem o diferență foarte mare”, a precizat acesta.
Ministrul Educației și Cercetării a declarat în iunie 2025, în cadrul unei conferințe de presă, că „pentru învățământul liceal, gândim să elaborăm aceste standarde de notare și de evaluare odată cu programele pentru învățământul liceal”, iar „pentru nivelul gimnazial și nivelul primar să le avem în luna ianuarie a anului 2026″, a spus acesta.
Mulți profesori de-a lungul anilor au atras atenția asupra fenomenului prin care notele de la clasă ale elevilor sunt mai mari decât cele de la examenele naționale de clasa a VIII-a și a XII-a.
Profesorul de Matematică Sorin Haiduc a făcut o analiză a rezultatelor de la școala sa și a celor de la nivel național în cadrul dezbaterii „Cronica Evaluării Naționale 2024” și a catalogat drept „fraudă” comportamentul profesorilor care pun medii de 7-8 la clasă, iar la examenele naționale acei elevi iau nota 2 pe lucrare.
În februarie, Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației la acea vreme, a declarat, la Prima TV, în emisiunea Viitor pentru România cu Nicoleta Călugăreanu, că „un copil care ia 2 la matematică, la evaluarea națională, are media 10 la niște obiecte la care nu s-ar fi putut descurca fără matematică”. „Nu cred că poți să fii de 2 la matematică și să fii de 10 la fizică, la geografie, poate la chimie, dacă lucrezi cu niște procente”, a precizat acesta.
În 2024, mediile între 1 și 3 obținute de elevii care au susținut Evaluarea Națională au fost, în cele mai multe cazuri, mai mici cu 4 puncte decât mediile din clasele V-VIII, arată o analiză făcută de Edupedu.ro pentru 7 județe. Este îngrijorător că elevii cu medii mai mici de 3 la examenul de final de clasa a VIII-a au medii gimnaziale peste 6. În Arad, un absolvent cu media anilor de gimnaziu 9.23 a obținut media 2.20 după susținerea celor 2 probe. Este o diferență de peste 7 puncte.
În 2022, mediile din clasele V-VIII obţinute de elevii care au fost notați cu medii sub 3 la examenul de Evaluare Națională 2022 au fost, în peste 90% din situațiile analizate, mai mari cu cel puțin 4 puncte. Edupedu.ro a analizat rezultatele din 8 județe din România.
În 2020, mediile din gimnaziu ale elevilor care au luat 3 la Evaluarea Națională au fost și cu 4-5 puncte mai mari, conform unui analize Edupedu.ro.