Guvernul pregătește o reformă a Programului pentru școli al României, cunoscut drept „laptele și cornul”, care ar urma să simplifice procedurile de achiziție, să elimine intermedierea consiliilor județene și să permită gestionarea centralizată a programului prin Ministerul Agriculturii. În paralel, România a cerut Comisiei Europene modificarea regulilor de funcționare a programului pentru perioada de finanțare 2028-2034, astfel încât fondurile europene să poată fi utilizate mai eficient.
Anunțul a fost făcut de Luciana Antoci, consilier de stat în Cancelaria Prim-Ministrului și coordonatoare a Comitetului interministerial pentru combaterea abandonului școlar, într-o emisiune la Prima News.
„Preocuparea mea principală, în momentul în care am venit către București, cu toată experiența pe care am acumulat-o în sistem, a fost, înainte de toate, să reașezăm Programul pentru școli al României, vechiul «laptele și cornul», pe care toată lumea îl cunoaște sub această titulatură, având în vedere câteva date din sistem care arată că el nu funcționează așa cum ne-am dori”, a declarat Luciana Antoci.
Potrivit acesteia, datele solicitate de la Ministerul Agriculturii arată că România nu reușește să utilizeze integral fondurile europene disponibile pentru program.
„Datele reflectă faptul că jumătate dintre fondurile alocate de Comisia Europeană pentru acest program, cel puțin pentru anul financiar 2025, nu au fost absorbite”, a spus consilierul de stat.
Antoci a explicat că una dintre principalele cauze este procedura actuală de achiziție, organizată în cele mai multe cazuri de consiliile județene.
„Este foarte adevărat că este o procedură greoaie de achiziție pe care o derulează de regulă consiliile județene și adesea după exerciții succesive de licitație. Sunt operatori care nu se prezintă sau pur și simplu nu exprimă dorința de a participa la acest program”, a afirmat aceasta.
Consecințele se văd direct în școli, unde în unele județe produsele nu mai ajung de ani de zile, iar în altele sunt livrate doar parțial, susține Antoci.
„Am constatat că sunt județe unde nu ajunge niciun produs de mai mulți ani de zile, după cum sunt județe unde doar o parte dintre acestea ajung pe băncile elevilor în fiecare zi, din diverse considerente, pentru că specificul economic al fiecărei zone este diferit și agenții economici sunt sau nu sunt dispuși să participe la acest program”, a declarat Luciana Antoci.
În prezent, Programul pentru școli al României este construit pe principiul descentralizării, prevăzut și de regulamentele europene, care încurajează utilizarea „lanțului scurt” de aprovizionare, adică achiziționarea produselor de la producători aflați cât mai aproape de școli. Beneficiarii programului sunt autoritățile locale, care pot organiza direct achizițiile și distribuția produselor către unitățile de învățământ.
În practică, însă, doar câteva primării derulează efectiv programul. În majoritatea cazurilor, consiliile locale deleagă această responsabilitate consiliilor județene, care organizează licitații pentru întreg județul.
Potrivit concluziilor dezbaterii „Lapte și carte”, organizată în luna mai la Camera Deputaților, acest mecanism a generat numeroase blocaje. Licitațiile județene presupun contracte de valori mari și condiții de participare pe care mulți producători și distribuitori locali nu le pot îndeplini. În numeroase cazuri nu se prezintă niciun ofertant, iar procedurile trebuie reluate, ceea ce întârzie cu luni de zile distribuirea produselor către elevi sau face ca acestea să nu mai ajungă deloc în unele școli.
Vicepremierul Tánczos Barna declara la aceeași dezbatere din 12 mai 2026 că, pe măsură ce loturile și contractele devin mai mari, scad șansele producătorilor locali de a participa la licitații, deși regulamentul european urmărește tocmai încurajarea „lanțului scurt” de aprovizionare și susținerea economiei locale. Tot atunci, reprezentanții industriei au arătat că procedurile de achiziție durează uneori luni întregi, astfel încât distribuția produselor începe abia în noiembrie sau chiar în ianuarie, deși anul școlar începe în septembrie.
Luciana Antoci susține acum că Guvernul a transmis Comisiei Europene o serie de propuneri pentru viitorul exercițiu financiar 2028-2034.
„Am înaintat către Comisia Europeană o solicitare de adaptare a legislației specifice pentru exercițiul financiar 2028-2034 în așa fel încât să simplificăm procesul de achiziție și raportările să se facă direct către Ministerul Agriculturii, fără a mai fi intermediate de administrația județeană”, a explicat consilierul de stat.
În viziunea Guvernului, centralizarea gestionării programului la nivelul Ministerului Agriculturii ar elimina o parte din blocajele administrative care împiedică desfășurarea licitațiilor și distribuirea produselor în școli.
O altă propunere transmisă Bruxelles-ului vizează acordarea unor finanțări suplimentare statelor membre care se confruntă cu rate ridicate ale abandonului școlar.
„Am solicitat deschiderea unor linii de finanțare dedicate programelor alimentare în școli pentru țările care au indicatori de abandon școlar care depășesc media Uniunii Europene”, a declarat Antoci.
Ea a precizat că aceste solicitări sunt deja susținute de mai mulți europarlamentari români implicați în negocierile privind noul cadru legislativ european.
În paralel cu modificările europene, Guvernul pregătește și schimbarea legislației naționale care reglementează Programul pentru școli.
„Este imperativ necesar să schimbăm și cadrul normativ din România, pentru că acest program, care a debutat acum 25 de ani, se raportează și astăzi la același cadru normativ. Din păcate, realitățile din școli s-au schimbat foarte mult în ultimii ani și nevoile sunt altele”, a afirmat Luciana Antoci.
Ea consideră că actualul model, în care programul este aplicat identic în toate școlile, nu mai răspunde diferențelor dintre comunități.
„Dacă la început decizia a fost aceea ca programul să aibă adresabilitate generală și laptele și cornul să ajungă la toți copiii din școlile românești, constatăm între timp că suntem tot mai polarizați. Discrepanțele dintre mediile socio-economice în care se află școlile sunt foarte mari și nevoile copiilor sunt, evident, diferite”, a spus consilierul de stat.
În această toamnă, Comitetul interministerial pentru combaterea abandonului școlar va propune constituirea unui grup de lucru care să modifice legislația națională.
„Vom solicita constituirea unui grup de lucru pentru schimbarea cadrului legislativ din România, în așa fel încât să putem direcționa sumele care vin dinspre Comisia Europeană către acei copii care au cea mai mare nevoie”, a declarat Antoci.
Ea a avertizat că, în lipsa acestor modificări, România riscă să continue să piardă fonduri europene importante.
„Riscăm să rămânem în stadiul în care suntem acum și până în 2034 să nu reușim să absorbim toate fondurile europene și să trimitem în continuare copiii la culcare, poate nemâncați, în condițiile în care fondurile pe care România nu reușește să le absoarbă sunt redistribuite către celelalte țări participante la acest program”, a spus consilierul de stat.
Luciana Antoci s-a declarat însă optimistă că primele schimbări vor putea fi implementate înainte de intrarea în vigoare a noului cadru european.
„Am convingerea că vom găsi suport, pentru că și în prima etapă a demersului nostru am beneficiat de sprijin din partea tuturor celor la care am apelat. Cred că începând din anul financiar 2027 vom reuși să schimbăm regulile în spațiul nostru de gestionare a acestui program, iar când acestea se vor suprapune cu schimbarea cadrului normativ european, începând cu 2028, va fi din ce în ce mai bine”, a concluzionat aceasta.
- Pe 12 mai a avut loc dezbaterea „Lapte și carte”, organizată la Camera Deputaților de Comisia pentru învățământ, Asociația Patronală Română din Industria Laptelui (APRIL), Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), Portant PA și Edupedu.ro, în cadrul căreia a fost prezentat primul studiu sociologic național dedicat Programului pentru școli al României. Cercetarea a arătat că programul funcționează foarte diferit de la o comunitate la alta: în școlile din mediile vulnerabile produsele sunt consumate aproape integral, în timp ce în multe școli urbane gradul de consum poate coborî până la 10-20%, iar componenta educațională a programului este aproape absentă. Vicepremierul Tanczos Barna a declarat la eveniment că programul de lapte și fructe pentru școlile din România trebuie continuat.
Declarația integrală pe subiect a Lucianei Antoci:
Luciana Antoci: „Am încheiat o etapă în care, prin comitetul interministerial pentru combaterea abandonului școlar de la nivelul Guvernului României, am parcurs câteva trepte în sensul schimbării legislației europene pentru aplicarea programului pentru școli. Vă mărturisesc faptul că preocuparea mea principal în momentul în care am venit către București, cu toată experiența pe care am acumulat-o în sistem, a fost, înainte de toate, să reașezăm Programul pentru școli al României, vechiul „Laptele și cornul”, pe care toată lumea îl cunoaște sub această titulatură. Având în vedere câteva date din sistem care arată că el nu funcționează așa cum ne-am dori, motiv pentru care am solicitat de la Ministerul Agriculturii, care gestionează programul încă de la debutul lui date și, din păcate, ele reflectă faptul că jumătate dintre fondurile alocate de Comisia Europeană pentru acest program, cel puțin pentru anul financiar 2025, nu a fost absorbite.
Este foarte adevărat că este o procedură greoaie de achiziție pe care o derulează de regulă consiliile județene și adesea după exerciții succesive de de licitație. Sunt operatori care nu se prezintă sau pur și simplu nu exprimă nimeni dorința de a participa la acest program și produsele dedicate elevilor, respectiv produsele de panificație care sunt subvenționate prin fonduri guvernamentale și laptele, respectiv fructul, care sunt finanțate prin proiectul Comisiei Europene, la care se adaugă și activități de educație pentru dezvoltarea unor comportamente alimentare sănătoase. Din păcate, toate acestea nu ajung în în școli, iar la o analiză atentă a distribuției serviciului pe întreg teritoriul țării am constatat că sunt județe unde nu ajunge niciun produs de mai mulți ani de zile, după cum sunt județe unde doar o parte dintre acestea ajung pe băncile elevilor în fiecare zi, din diverse considerente, pentru că specificul economic al fiecărei zone este diferit și agenții economici sunt sau nu sunt dispuși să participe la acest program.
Este motivul pentru care, împreună cu toți colegii mei din comitetul interministerial și cu partenerii pe care i-am adunat în jurul nostru, am înaintat către Comisia Europeană o solicitare de adaptare a legislației specifice pentru exercițiul financiar 2028-2034 în așa fel încât să simplificăm procesul de achiziție și raportările să se facă direct către Ministerul Agriculturii, fără a mai fi intermediate de administrația județeană, pe de o parte, iar pe de altă parte, am solicitat deschiderea unor linii de finanțare dedicate programelor alimentare în școli pentru țările care au indicatori de abandon școlar care depășește media Uniunii Europene. Și din perspectiva aceasta, mă bucur tare mult că o parte dintre europarlamentarii din România au asumat această solicitare și o susțin acum la Comisia Europeană, unde se și desfășoară un proces foarte, foarte dinamic de adaptare a cadrului legislativ pentru acest nou exercițiu financiar.
Pe de altă parte însă, trebuie să spun că e imperativ necesar să schimbăm și cadrul normativ din România, pentru că acest program, care a debutat acum 25 de ani, se raportează și astăzi la același cadru normativ. Din păcate, o realitățile din școli s-au schimbat foarte, foarte mult în ultimii ani și nevoile sunt altele. Și dacă la început decizia a fost aceea ca programul să aibă adresabilitate generală și laptele și cornul să ajungă la toți copiii din școlile românești, constatăm între timp că suntem tot mai polarizați. Discrepanțele dintre mediile soției, economice în care se află școlile sunt foarte mari și nevoile copiilor, evident, în egală măsură diferite. De aceea, vom solicita în toamnă, prin același comitet interministerial, constituirea unui grup de lucru pentru schimbarea cadrului legislativ din România, în așa fel încât să putem direcționa sumele care vin dinspre Comisia Europeană către acei copii caza care s-ar întâmpla lucrul acesta.
Ce consecințe ar fi dacă nu s-ar crea acest cadru legislativ prin care să riscăm să rămânem în stadiul în care suntem acum și până în 2034 să nu reușim să absorbim toate fondurile europene și să trimitem în continuare copiii la culcare seara, poate ne mâncați, în condițiile în care fondurile pe care România nu reușește să le absoarbă sunt redistribuite către celelalte țări participante la acest program și sigur că este frustrant când ne uităm pe cifre și vedem câte sume se pierd din această perspectivă. Eu am convingerea că vom găsi suport pentru că și în prima etapă a demersului nostru am beneficiat de sprijin din partea tuturor celor pe care i-am apelat și din punctul acesta de vedere, cred că începând din anul financiar 2027 vom reuși să schimbăm regulile în spațiul nostru de gestionare a acestui program. Deocamdată și atunci când se vor suprapune și cu schimbarea cadrului normativ european, începând cu 2028, va fi din ce în ce mai bine.”