Programul pentru școli al României, care are drept componentă principală laptele școlar, ar trebui modernizat, adaptat realităților din școli și adus în prezent. Asta au susținut toți care au participat la cele două dezbateri regionale care au avut loc la Iași și Timișoara, organizate de Edupedu.ro, cu susținerea Asociației Patronale Române din Industria Laptelui – APRIL și în parteneriat cu Portant Public Affairs și inspectoratele școlare.
Desfășurată în prezența inspectorilor școlari, a directorilor de școli, reprezentanților autorităților locale și județene, a producătorilor, procesatorilor și distribuitorilor de produse lactate, masa rotundă de la Iași a avut câteva concluzii clare.
Procedura de achiziție amână foarte mult momentul în care produsele ajung la copiii din școli
Luciana Antoci, inspector școlar general ISJ Iași, a subliniat că județul Iași, care poate fi considerat „o Românie la scară mai mică”, reflectă problemele întâlnite la nivel național în sistemul educațional: „La o analiză socio-economică a Iașului veți vedea că acest județ este o Românie la scară mai mică, întrucât multiplică toate problemele pe care le întâlnim la nivelul sistemului de educație. Programul pentru școli este nefuncțional. Este ineficient nu numai la Iași, ci peste tot în țară, în primul rând din prisma faptului că procedura de achiziție amână foarte mult momentul în care produsele ajung la copiii din școli. Pe de altă parte însă, felul în care este gândit încă din 2002, deci acum 22 de ani, nu mai reflectă realitatea din școli.”
Problemele sunt multiple și complexe, mereu complicate de procedurile de achiziție greoaie și structura învechită a programului, a mai arătat șefa ISJ Iași.
De asemenea, Marius Sorin Dangă, vicepreședintele Consiliului Județean Iași, a arătat că, deși programul ar trebui derulat de fiecare comunitate în parte, de ani buni consiliile locale refuză să îl deruleze și deleagă această responsabilitate CJ-urilor. Pentru prima dată, în 2024 chiar și Primăria Iași, singura din județ care-l derula pe cont propriu, a renunțat să mai facă asta și a delegat acest lucru tot către Consiliul Județean. Dangă a adus în discuție și dificultățile întâmpinate la nivel local și cele economice: „Știți de ce-l derulează Consiliul Județean? Îl derulează prin efectul a 98 de decizii luate de consiliile locale, că nu-și asumă răspunderea. Suntem într-un cerc vicios. Din punctul meu de vedere, ei nu îl derulează la nivel local pentru că au cantități foarte mici. Nu mai vorbesc de prețuri foarte mici, care îl fac nesustenabil economic. Nu există niciun agent economic care să poată să țină la prețurile acelea costurile presupuse de a pregăti acel produs cu toate rigorile.”
Prețul scăzut al porției de lapte, de doar 1,11 lei, inclusiv TVA – la prima licitație pentru programul pentru școli nu s-a prezentat niciun ofertant
Prețul scăzut al porției de lapte, de doar 1,11 lei, inclusiv TVA, face ca furnizarea porției de lapte să fie aproape imposibilă pentru agenții economici, aducând probleme suplimentare logisticii și calității produselor livrate, a mai susținut reprezentantul CJ Iași. În județul Iași, de exemplu, în acest an, la prima licitație pentru Programul pentru școli nu s-a prezentat niciun ofertant, iar procedurile au fost reluate. Dar asta cu doar două luni înaintea terminării anului școlar.
Este necesară continuarea programului, dar într-o formulă adaptată la nevoile comunității școlare
Luciana Antoci a accentuat necesitatea continuării acestui program, dar într-o formă adaptată și flexibilă, care să reflecte realitățile diverse ale școlilor din România: „E limpede necesitatea continuării acestui program, dar într-o formulă readaptată, recalibrată, gândită în așa fel încât să fie flexibilă și adaptată la nevoile comunității școlare. Școlile din sistemul de educație românesc sunt foarte diferite din perspectiva profilului socio-economic al familiilor din care provin elevii, din perspectivă etnică, din perspectiva mediului de rezidență în care este situată școala.”
Soluții eficiente și adaptate nevoilor reale ale elevilor, promovând o alimentație sănătoasă bazată pe principii nutriționale solide
Propunerea sa implică o mai mare autonomie la nivel local, implicând primăriile, consiliile locale și directorii școlilor în luarea deciziilor. Totodată, consultarea părinților ar putea aduce soluții mai eficiente și adaptate nevoilor reale ale elevilor, promovând o alimentație sănătoasă bazată pe principii nutriționale solide, mai spune șefa ISJ Iași.
Vicepreședintele CJ Iași, Marius Sorin Dangă, a sugerat o abordare comună și o simplificare a procedurilor administrative, menționând că mai multe unități administrativ-teritoriale (UAT-uri) ar putea colabora pentru gestionarea acestui program: „Poate prin legislație ar putea să facă un birou „lapte și corn” la un număr de UAT-uri care să poată gestiona lucrul ăsta. În rest, noi sprijinim UAT-urile și noi, luând personal din direcția juridică, de exemplu, îi retrag de la activitatea pe care ar avea în mod curent și o aloc la un birou lapte și corn la nivel județean.”
Adaptarea și flexibilizarea programului sunt esențiale pentru a răspunde nevoilor actuale ale școlilor din România
În concluzie, dezbaterea de la Iași a evidențiat problemele majore ale programului „Laptele școlar” și a propus soluții concrete pentru îmbunătățirea acestuia. Adaptarea și flexibilizarea programului sunt esențiale pentru a răspunde nevoilor actuale ale școlilor din România și pentru a asigura o alimentație sănătoasă și accesibilă tuturor elevilor.
Este un program universal, pentru toți elevii, la fel ca alocația pentru copii, dacă ar fi să facem o analogie
Programul „Laptele școlar” a fost gândit la nivel european, planificat și prezentat de autoritățile din România drept unul uniform, indiferent de mediul în care este școala, din care provin elevii sau de gradul de bunăstare al acestora. Este un program universal, pentru toți elevii, la fel ca alocația pentru copii, dacă ar fi să facem o analogie.
Principalul scop al Schemei europene Lapte în școli este acela de a încuraja alimentația sănătoasă la copii. Un al doilea obiectiv al Schemei europene este susținerea producătorilor (fermierilor) și procesatorilor de lapte, motiv pentru care măsura este și parte a Politicii Agricole Comune, gestionată de DIGI AGRI.
Copiii au nevoie și mai tare de repere sănătoase
Un program esențial pentru școală, pentru sănătate, pentru viitorii tineri și adulți care acum, în clase, alături de colegii și profesorii lor, își formează valorile pe care-și clădesc viața și deciziile viitoare. Gândit ca o încurajare a vieții sănătoase, susținut cu zeci de milioane de euro, fonduri comunitare, an de an, răspândit la nivelul tuturor statelor europene, programul Laptele în școli are nevoie de o evaluare obiectivă după 20 de ani de funcționare, într-un moment în care copiii au nevoie și mai tare de repere sănătoase. Îmbunătățirea și adaptarea la nevoile copiilor din prezent sunt obiective necesare pentru potențialul programului Lapte în școli.
Programul pentru școli (cunoscut și sub numele de Lapte și corn)
Programul pentru școli (cunoscut și sub numele de Lapte și corn) a fost inițiat ca program național în 2002, iar din 2007 a devenit program european. Programul pentru școli a fost extins, în 2023, cu încă 6 ani — pentru perioada 2023-2029. Ajutorul financiar din partea Uniunii Europene, repartizat României pentru anul şcolar 2024-2025, pentru distribuţia laptelui natural de consum şi/sau a produselor lactate fără adaos de lapte praf este de 9.607.881,50 euro ( 47.804.975 lei).
Pe lângă distribuția laptelui și a produselor lactate către copii, programul prevede si măsuri educative, prin promovarea unor comportamente de consum sănătos când vine vorba de alimente. De asemenea, este și un sprijin pentru producătorii și procesatorii de lapte din România. Astfel, Programul pentru școli a devenit unul dintre cele mai cunoscute programe implementate la nivel național.
În 2023, au fost modificate unele dintre condițiile de organizare a programului, prin introducerea unor noi criterii de atribuire a contractelor. De asemenea, a crescut numărul de zile de distribuție pentru lapte și produse lactate de la 3 la 5 zile/săptămână pentru fiecare preșcolar și elev din ciclurile primar și gimnazial. Recent, mai multe modificări au fost propuse de Ministerul Agriculturii în hotărârea de guvern care organizează programul.
Citește și:
VIDEO Propunerile inspectorilor, directorilor de școli și profesorilor pentru modernizarea programului Laptele Școlar: Este nevoie de oameni care să preia sarcinile legate de distribuire, depozitare tocmai pentru a lăsa spațiu profesorilor pentru educație, pentru actul didactic
VIDEO Rolul programului „Laptele școlar” trebuie clarificat, spune Dorin Cojocaru, președintele Asociației Patronale Române din Industria Laptelui: În primul rând are rol educațional, are și impact social, dar și impact economic asupra fermierilor, pentru că e vorba de 6% din producția de lapte din România
VIDEO Programele „Masa caldă în școli” și „Cornul și laptele” să fie gândite complementar și nu unul împotriva altuia. Se poate rezolva problema licitației realizând licitații multianuale – Szabó Ödön, vicepreședintele comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților
VIDEO Senatorul Vasile Dîncu, despre „Laptele și Cornul”, programul pe care l-a lansat acum 20 de ani: „Trebuie să transformăm acest program într-un program educațional” – VIDEO
Advertorial
Raluca Pantazi
Redacția
