VIDEO Rolul programului „Laptele școlar” trebuie clarificat, spune Dorin Cojocaru, președintele Asociației Patronale Române din Industria Laptelui: În primul rând are rol educațional, are și impact social, dar și impact economic asupra fermierilor, pentru că e vorba de 6% din producția de lapte din România

„Ca președinte de patronat și părinte de copil, este foarte importantă siguranța alimentară, pentru că nu pot să duc un produs chiar dacă el este calitativ superior, este fresh, proaspăt, dacă el nu poate fi depozitat și livrat în condiții optime”, a declarat Dorin Cojocaru, președintele Asociației Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL) în cadrul Dezbaterii online – Lapte și Carte, organizată de Asociația Patronală Română din Industria Laptelui (APRIL), cu sprijinul Point Public Affairs. EduPedu.ro este partener media al evenimentului.

Dorin Cojocaru a amintit de auditul Comisiei Europene în legătură cu programul „Lapte și corn”: „Nu am auzit o discuție legată de auditul Comisiei Europene care s-a făcut în 2019 și a făcut un rezumat cu probleme. A spus că trebuie să intrăm în parteneriat cu alte proiecte: Masă caldă în școală, after school, Școală după școală și așa mai departe. Am observat în discuțiile, în special instituționale, că nu se cunoaște foarte bine regulamentul și regula acestui program”.

Acesta a spus că o problemă a programului este legată de lipsa de logistică: „Dar problema comună este lipsa de logistică, pentru că fiecare și-ar dori să bea un produs proaspăt, cat mai aproape de școală, să fie produsul local și așa mai departe. Dar știți dumneavoastră câte vitrine frigorifice am dus noi în școli?”. 

De asemenea, Dorin Cojocaru a subliniat lipsa investiției în infrastructura școlară: „În ultimii 30 de ani nu s-a investit în infrastructura școlară. Acum câțiva ani, propuneam cum găsim soluții să co-interesăm pe cei care administrează la nivelul școlii aceste produse, adică dacă un profesor, un director, un administrator de școală face muncă voluntară distribuind aceste produse copiilor. Am întâlnit cazuri în care copiii stăteau la coada milei și eu nu sunt de acord”. 

„De aceea, trebuie să fim foarte atenți la masa caldă, ce înseamnă masă caldă, nu produse reîncălzite în cuptoare cu microunde”, a subliniat Dorin Cojocaru.

Declarația completă, Dorin Cojocaru:

“La nivel instituțional, e o mare confuzie. În primul rând, programul Lapte în școli implică fonduri europene, are rol educativ, bineînțeles și de impact social, abandon școlar, sprijin economic pentru fermieri, dar nu am auzit o discuție legată de auditul Comisiei Europene care s-a făcut în 2019 și a făcut un rezumat cu probleme. A spus că trebuie să intrăm în parteneriat cu alte proiecte: Masă caldă în școală, after school, Școală după școală și așa mai departe. Am observat în discuțiile, în special instituționale, că nu se cunoaște foarte bine regulamentul și regula acestui program. 

Da, există posibilitatea să se dea o gamă largă de produse lactate, dar problema comună este lipsa de logistică, pentru că fiecare și-ar dori să bea un produs proaspăt, cat mai aproape de școală, să fie produsul local și așa mai departe. Dar știți dumneavoastră câte vitrine frigorifice am dus noi în școli? Știți că primăriile nu finanțează școlile, mai ales că sunt copiii din comunitatea respectivă, să aibă o bază logistică, care sunt condițiile de depozitare, pentru că pentru mine, ca și președinte de patronat și părinte de copil, este foarte importantă siguranța alimentară, pentru că nu pot să duc un produs chiar dacă el este calitativ superior, este fresh, proaspăt, dacă el nu poate fi depozitat și livrat în condiții optime. Nu vreau să transform acel produs alimentar într-o bombă biologică. De aceea, trebuie să fim foarte atenți la masa caldă, ce înseamnă masă caldă, nu produse reîncălzite în cuptoare cu microunde.

De exemplu, în județul Iași au fost în primele faze licitații județene, deci s-a discutat la nivel județean. După aceea, s-a trecut la nivel de UAT-uri, cum spunea domnul secretar de stat înainte, că să meargă cat mai aproape de primării. Oare de ce județul Iași vrea să revină la forma inițială? Sunt foarte multe probleme, sunt foarte mulți factori care participă la reușita unui astfel de program. Dar rolul întâlnirii de astăzi era în principal cum reușim ca cele fonduri, în jur de 40 lei pe cap de copil, pe un an de zile, acele fonduri europene care necesitau o educație, pe lângă acel de lapte școlar, eu am aveam niște fonduri pentru a educa copilul, ca atunci îi pun lapte în pahar, să îi explic ce înseamnă lapte, ce componență are, cine îl produce, că nu apare pe raft într-un hipermarket, ci este produs într-o fermă, că în spate este muncă și ce beneficii aduce el dezvoltării armonioase a copilului. (…)

Acești bani au fost dați de la Uniunea Europeană pentru promovarea consumului de lapte ca un aliment complet. (…)

În ultimii 30 de ani nu s-a investit în infrastructura școlară. Acum câțiva ani, propuneam la o întâlnire cu Ministerul Învățământului cum să găsim soluții să co-interesăm pe cei care administrează la nivelul școlii aceste produse, adică dacă un profesor, un director, un administrator de școală face muncă voluntară distribuind aceste produse copiilor. Am întâlnit cazuri în care copiii stăteau la coada milei și eu nu sunt de acord. Trebuie găsită o formă în care să le administrăm copiilor, pentru că sunt foarte sensibili emoțional, într-o sală de mese: să le oferi o gustare la 10 – lapte sau un desert, un iaurt – după Masa caldă. (…)

Aceste discuții trebuie să le avem pentru a clarifica care este rolul acestui program, în primul rând educațional și faptul că el are și impact social, dar și impact economic asupra fermierilor, pentru că e vorba de 6% din producția de lapte din România.

Laptele școlar poate să fie o gustare, nu se exclude cu masa caldă în școli, ar trebui să fie o completare.”

Dragoș Costache, Director dezvoltare, Simultan SRL, a venit în cadrul dezbaterii “Lapte și Carte” cu punctul de vedere al producătorului de lapte implicat în programul Laptele și Cornul:

“Autoritățile locale sunt interesate ca acest program să funcționeze bine și eficient și avem o foarte bună colaborare în teritoriu, de exemplu Consiliu Județean Teleorman. În anul 2020, an pandemic, cu școli închise, am aruncat 2 milioane de porții – 2 tiruri.

Lucrăm cu Ministerul Agriculturii la un act normativ care să permită redistribuirea stocurilor de stocuri rămase, mai ales cum a fost anul trecut, când se închid școlile.

Marile noastre probleme sunt că: nu știm când începe și când se termină distribuția, nu știm câți elevi sunt, prețurile nu sunt actualizate din 2019, deși este o avalanșă de creșteri de costuri.

Acestea sunt principalele direcții de îmbunătățire pe care noi, ca producători, le vedem.
Este important ca și la nivel de școală să fie cointeresați responsabilii de implementarea programului Laptele Școlar, acum totul este la nivel de voluntariat.

Predictibilitatea este importantă, noi trebuie să avem stocuri, să știm cât trebuie să livrăm, dar nici să nu rămânem cu ele, că pierdem bani.”

Dragoș Costache a trăit evoluția pieței de retail în România, activând în domeniu încă din anul 1994. Până în 2013 a fost directorul de vânzări al Macromex, între 2013 și 2016 a fost director relații clienți București al Selgros, iar din 2016 a devenit directorul de dezvoltare al producătorului de lapte și produse lactate, Simultan SRL.

Dezbaterea online LIVE “Lapte și Carte” a fost organizată pe 12 octombrie 2021 de Asociația Patronală Română din Industria Laptelui – APRIL, cu sprijinul Point Public Affairs și Edupedu.ro, partener media, pe 2 paneluri de discuții:

• Laptele Școlar, un program educațional cu tradiție în Europa – experiența celor aproape 20 de ani de implementare a programului în România
• viitorul unui program care ar trebui să contribuie tot mai mult la sănătatea și educația copiilor.

LIVE Video și principalele declarații: https://bit.ly/LIVELapteCarte_2021