Goana după diplome a profesorilor. Inspector școlar general: Trebuie să recunoaștem că s-au făcut cursurile doar pentru acea hârtie de care avem nevoie ca să avem anumite credite

Vasile Șteopoaie, inspectorul școlar general din județul Bistrița-Năsăud, a vorbit despre cursurile pentru formarea continuă a profesorilor și a precizat că s-au făcut „doar pentru acea hârtie de care avem nevoie ca să avem anumite credite”. „Și aș vrea să încerc, măcar în acest an școlar, având în vedere că am mai puține, adică nu am deloc ore, să merg mai mult prin școli”, a mai spus acesta. Declarațiile au fost făcute într-o emisiune la Sângeorz TV, potrivit timponline.ro.

Inspectorul școlar general din județul Bistrița-Năsăud a menționat că s-au făcut dotări în școli prin PNRR. Acesta a spus că sunt școli care folosesc aparatura din laboratoarele de științe, dar și unități de învățământ unde „nu le folosește nimeni”.

„Ceea ce nu-mi place mie, pentru că a fost acel PNRR prin care s-au făcut dotări. Toate școlile s-au putut dota cu mobilier școlar, aparatură de laborator și așa mai departe. Și chiar am văzut, de exemplu, la Monor, niște kituri de laborator de științe foarte frumoase și erau și folosite. Era cazul fericit. Sunt școli în județ și bănuiesc și în țară care au primit, au fost cumpărate, stau bine-mersi în dulap, nu le folosește nimeni. Asta nu-mi place mie la profesori. În momentul în care până acum ne plângeam că n-avem materiale, n-avem resurse, acum că le avem, nu le folosim. Sunt platforme educaționale deosebite. În toate clasele sunt table interactive, proiectoare.”

Vasile Șteopoaie a oferit câteva exemple pentru a putea face o lecție interactivă: „Poți să faci un tur virtual la geografie și așa mai departe. La biologie să vezi cum se intră în interiorul celulei”. Inspectorul școlar general a adus în atenție cursurile pentru formarea profesorilor și a precizat că „trebuie să recunoaștem” că „s-au făcut doar pentru acea hârtie de care avem nevoie ca să avem anumite credite”:

„E foarte ușor de făcut o lecție interactivă la disciplina la care se pretează. Poți să faci un tur virtual la geografie și așa mai departe. La biologie să vezi cum se intră în interiorul celulei. Sunt tot felul de chestiuni care se pot face acolo unde se pretează. Dar nu se fac. Asta ne asumăm ca parte din vina noastră, deși s-au făcut cursurile formale. Dar trebuie să recunoaștem că cursurile s-au făcut doar pentru acea hârtie de care avem nevoie ca să avem anumite credite. Și aș vrea să încerc, măcar în acest an școlar, având în vedere că am mai puține, adică nu am deloc ore, să merg mai mult prin școli și să încerc să impulsionez chestia asta, să folosim ceea ce avem ca să facem lecții cât mai atractive.”

Mihai Dimian, ministrul Educației și Cercetării, a vorbit, în cadrul evenimentului de prezentare a rezultatelor PISA 2025, despre formarea continuă a profesorilor și a spus că nu susține „în niciun fel” goana după diplome. Întrebat de Edupedu.ro dacă are de gând să renunțe la aceste forme birocratice, răspunsul ministrului Mihai Dimian a fost următorul: „Personal, categoric da”.

Informații de context

În septembrie 2025, Edupedu.ro a scris că profesorii sunt obligați să participe cel puțin o dată la 2 ani la cel puțin un program de formare continuă acreditat, conform unui plan stabilit la nivelul unității de învățământ. Din anul școlar 2025-2026, comisia pentru formare și dezvoltare în cariera didactică monitorizează respectarea condiției de formare, potrivit unui document al Ministerului Educației și Cercetării.

• Este vorba despre procedura specifică nr. 31140/22/09.2025 privind operaționalizarea reglementărilor metodologice aplicabile pentru verificarea îndeplinirii condiției de formare în cariera didactică.

Profesorii din învățământul preuniversitar sunt obligați, începând cu anul școlar 2025-2026, să acumuleze minimum 15 credite ECTS la fiecare 5 ani școlari de activitate la catedră, potrivit metodologiei-cadru adoptate prin Ordinul ministrului Educației și Cercetării (OMEC) nr. 3.986/2025.

Ce prevede Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 despre formarea continuă a personalului didactic

„Articolul 188 – (1) Pentru personalul didactic, formarea continuă este un drept și o obligație.

(2) Tipul programelor pentru dezvoltare în cariera didactică, asigurarea calității programelor și sistemul de acumulare a creditelor se reglementează prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației, la propunerea CNFDCD.

(3) Distribuția numărului de credite ECTS obținut, începând cu numărul minim, va respecta următoarele criterii:

a) minimum 5 credite ECTS vor respecta competențele prioritare prevăzute în planul național de formare continuă în cariera didactică. Acestea sunt finanțate prin programe naționale, din bugetul CCD sau, după caz, din finanțarea specială a unităților de învățământ pentru cheltuieli privind perfecționarea pregătirii profesionale a personalului didactic și didactic auxiliar, pentru implementarea politicilor și strategiilor Ministerului Educației;

b) minimum 5 credite ECTS vor respecta prioritățile la nivel școlar sau, după caz, local, în conformitate cu cartografierea periodică a nevoilor de formare la nivelul județului, realizată de CCD, sau, după caz, în funcție de nevoile de formare continuă ale personalului didactic identificate la nivelul CFDCD. Acestea sunt finanțate din bugetul CCD sau, după caz, din finanțarea de bază a unităților de învățământ pentru cheltuieli cu pregătirea profesională, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale;

c) maximum 5 credite ECTS vor fi la decizia cadrului didactic. Acestea pot fi finanțate din bugetul CCD sau, după caz, din finanțarea de bază a unităților de învățământ pentru cheltuieli cu formarea continuă, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale.

(4) Evaluarea rezultatelor învățării programelor de formare continuă și procedura-cadru de finanțare se stabilesc prin metodologie, aprobată prin ordin al ministrului educației, la propunerea CNFDCD.

(5) Obținerea prin studiile corespunzătoare a unei noi specializări didactice, diferite de specializarea curentă, se consideră formare continuă.

(6) Pe lângă una sau mai multe specializări, cadrele didactice pot dobândi competențe didactice, pentru disciplinele din același domeniu fundamental cu domeniul licenței, prin programe de formare a adulților.

(7) Personalul didactic din învățământul preuniversitar este obligat să participe cel puțin o dată la 2 ani la cel puțin un program de formare continuă acreditat, conform unui plan stabilit la nivelul unității de învățământ, pe baza analizei nevoilor de formare elaborată de CNFDCD.

(8) Programele de conversie profesională postuniversitare pentru cadre didactice sunt organizate de instituțiile de învățământ superior. Acestea se desfășoară în baza unor norme metodologice specifice, adoptate prin ordin al ministrului educației.

(9) Cheltuielile pentru formarea continuă a personalului didactic de predare din învățământ preuniversitar sunt suportate de către angajator, din sume alocate de la bugetul de stat sau din alte surse de finanțare, conform legii, cel puțin pentru obținerea numărului minim de credite ECTS prevăzut la alin. (2).

(10) Unitățile de învățământ, pe baza unui regulament aprobat de consiliul de administrație, pot susține stagii de dezvoltare profesională pentru obținerea gradelor didactice II și I de către personalul didactic de predare din învățământul preuniversitar.

(11) Pentru personalul din învățământul preuniversitar, formarea continuă va include, în mod obligatoriu și periodic, un curs de prim ajutor”.

Foto: © Jae Young Ju | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:

Vasile Șteopoaie, șeful ISJ Bistrița-Năsăud: Am primit reclamații de genul «de ce n-a luat fiică-mea 10, de ce au luat și ceilalți 10?», ceea ce mi s-a părut total anormal. Vă cruciți dacă vedeți ce reclamații primesc pe la inspectorat

Goana după diplome a profesorilor. Ministrul Mihai Dimian anunță că personal susține renunțarea la adeverințele pentru formarea continuă: Insist să ne formăm, nu să obținem niște diplome

octombrie 2024 – Învățătorii sunt îngropați în hârtii, proceduri, comitete și comisii impuse și inventate de Ministerul Educației, inspectoratul școlar și direcțiunea școlii: 60% din activitatea unui profesor pentru învățământul primar este marcată de sarcini birocratice

martie 2023 – Goana după adeverințe a profesorilor, întețită de România Educată. „Contribuția” profesorilor la activitățile extrașcolare este luată în considerare la evaluarea periodică și pentru acordarea gradațiilor de merit, prevede proiectul Legii Deca