Eveniment organizat de Asociația Patronală Română din Industria Laptelui (APRIL)

VIDEO Dezbatere online – Lapte și Carte, cum se va adapta și moderniza Programul european „Laptele școlar”, care ar trebui să contribuie la sănătatea și educația copiilor

1.586 de vizualizări
Foto: Conferința online EduPedu – “Lapte în școli”, marți, 12 octombrie 2021
Anul trecut, aproximativ 2 milioane de copii nu au mai beneficiat de suportul alimentar prevăzut de Programul pentru școli/Laptele școlar pentru o perioadă îndelungată. Și asta din cauza închiderii școlilor timp de 110 zile, potrivit numărătorii făcute de reprezentanții Băncii Mondiale. Programul Laptele școlar este un program european, cu o tradiție de 50 de ani, care în România se derulează de 20 de ani, iar din 2007 are la bază fondurile europene.

Este singura masă pe întreaga zi pentru unii copii. Este un program educațional, gândit să educe și să ofere informații copiilor despre întregul lanț: de la momentul în care laptele este dat de vacă până la momentul în care copilul a terminat de băut laptele (iar aici intră inclusiv componenta de reciclare). Un copil învață, astfel, și de unde provine laptele, dar și ce trebuie să facă cu ambalajul după ce a terminat de mâncat. Este un program cu un potențial imens de a ajuta copiii să devină cetățenii responsabili de mâine. Din păcate el nu a mai fost modernizat, adaptat la nevoile copiilor de astăzi.

Dezbaterea – live video:
Principalele declarații:

Monica ANISIE, Președintele Comisiei pentru învățământ din Senat:

La momentul actual cred că este necesar să integrăm aceste programe, Cornul și Laptele, Masa caldă, Cornul, laptele și fructele și cred că e necesar în fiecare școală să corelăm aceste programe și cu un pachet educațional. Pentru că sunt foarte mulți copii care au nevoie de sprijin educațional. Poate e necesar să extindem programele educaționale la nivel național

În 2016, când am introdus acest program, era un program pilot cu doar 50 de unități de învățământ. În 2020 am reușit să-l extind la 150 de unități. A rămas tot așa.

Cred că specialiștii trebuie să spună cum anume să facem aceste programe funcționale. Specialiștii din Ministerul Sănătății, nutriționiștii.

Trebuie să gândim aceste lucruri și în funcție de aspectele financiare. Putem să extindem acest program Masă caldă în școli și să îl corelăm cu tichetele educaționale și cu activitățile remediale

Intervenție Dorin Cojocaru: Publicul larg trebuie să înțeleagă faptul că aportul nutrițional este impus de experți de la Bruxelles. (…) Rugămintea mea e să mergem pe partea educațională a programelor. Dacă vom fi împreună, vom reuși programe de mare succes pentru educația copiilor.

Monica Anisie: La gimnaziu, copiilor le place să vadă totul ca pe un joc și să realizăm și un concurs. Dacă le spunem copiilor că azi ne jucăm și facem și un concurs pe baza a ceea ce aflăm, ei sunt foarte încântați.

SZABÓ Ödön, Vicepreședintele Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților:

Nu dorim să desființăm un program și să-l folosim pe celălalt, trebuie combinate

Aceste programe au avut și menirea de a schimba abandonul școlar

Trebuie realizate două lucruri: Masa caldă nu trebuie să fie un program social exclusiv ci trebuie coroborat cu programul instituției, astfel încât programul școală după școală să fie unul funcțional

Pe programul Laptele și cornul, e nevoie de debirocratizare, pentru că vine Curtea de Conturi și a imputat directorilor sume din exces de zel, pentru că a imputat absențele.

O altă problemă – diversificarea. Produsele de panificație în unele zone sunt foarte diferite

Vasile DÎNCU – Vicepreședinte, Senatul României:

Consider valabile observațiile vorbitorului anterior

Am inventat programul Laptele și cornul în guvernul Năstase. Am vrut să reducem abandonul școlar, l-am văzut ca un program social. A scăzut masiv abandonul școlar în populațiile dezavantajate de atunci. Generalizând acest program, a fost criticat. Probabil de la început trebuia să-l facem mai degrabă pentru populațiile defavorizate.

Sunt de acord, trebuie să transformăm acest program într-un program educațional. Mi se pare că nu ajunge această variantă socială. Acest program ar trebui să iasă din faza de pilot, care este din 2016 cred. Masa caldă ar trebui transformat în program național.

Foarte multe școli, primari refuză să participe la acest proiect Masa caldă pentru că nu au condiții să participe la acest proiect. Acest proiect trebuie să devină program educațional care să beneficieze de sprijin.

În acest proiect să intre măcar 1000 de școli din zonele afectate de sărăcie.

Merită făcut un parteneriat cu patronatele și sindicatele din industria alimentară. Patronatele sunt foarte bine organizate. O dimensiune a acestui program a fost să fie produse românești. Am putea să ne sincronizăm mai bine cu sindicatele și inspectorate, un parteneriat ar putea rezolva mult mai bine problema contractărilor.

SZABÓ Ödön, Vicepreședintele Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților:

Se poate rezolva problema licitațiilor organizând licitații multianuale, nu anuale. Acest lucru ar putea să existe și la manualele școlare. E o chestiune care ține de Executiv, nu trebuie modificată legislația.

S-a votat în Comisie să avem o subcomisie care în perioada următoare va avea ca obligație realizarea unei inițiative legislative – consensualitate pe programul Masa caldă la școală și programul Școală după școală. E cuprins acest lucru în programul de guvernare. Deadline-ul e la sfârșitul lunii octombrie.

Aceste programe să fie gândite complementar și nu unul împotriva altuia – nu e nevoie de înlocuirea unuia cu altul, pot să funcționeze împreună, deși Masa caldă poate funcționa mai lent decât cornul și laptele, pentru că e nevoie de infrastructură. Cei care reușesc să dovedească că au toate condițiile necesare, să poată să fie introduse în program din anul școlar următor.

Bugetul ar fi de 2 miliarde de euro pe an, per ciclu de învățământ.

Monica ANISIE:

Bugetele multianuale ar rezolva problemele cu achiziția. Și eu cred că aceste programe pot să fie complementare

Problema care se ridică e cea a dublei finanțări. De aceea nu am putut să avem ambele programe în aceeași școală.

Annamaria BOGYA, Secretar de stat în cadrul aparatului de lucru al Viceprim-ministrului Kelemen Hunor:

Am vorbit cu primari și directori și mi s-a spus că dacă achizițiile se fac la nivel județean, are de suferit cornul care aduce în unitățile de învățământ. Cornurile care ajungeau din brutăriile locale erau proaspete. Altfel, directorii spun că aceste cornuri nu sunt consumate. Risipa este destul de mare. Trebuie să luăm măsuri care să încurajeze autoritățile locale, să debirocratizăm, să achiziționeze de la producători locali.

Operatorii economici locali ar fi probabil mult mai responsabili pentru calitatea acestor produse.

N-aș putea să spun că pare a fi un program european, dar sunt pentru continuarea acestui proiect.

trebuie investit în infrastructură

Radu SZEKELY, Consilier al ministrului educației:

Finlanda: E foarte strict reglementată masa elevilor în școli.

Dacă noi am avea o viziune coerentă asupra acestor programe, am putea și noi să le unificăm. În soluții locale. Dacă există bani la nivel central, dacă există bani europeni, dacă sunt școli unde se pilotează masa caldă, cu folosirea resurselor locale cred că putem treptat extinde. Putem începe cu ciclul primar, cu program școală după școală.

Măsuri educative: nu se fac peste tot. Am făcut și noi o centralizare a acestora. Unele școli au făcut, dar sunt prea puține. În cele mai multe cazuri au fost aduși specialiști care au vorbit despre beneficii, fără a duce mai departe această componentă.

Un punct tare a fost echitatea. Dar aceasta a dus și la risipă – elevi care nu apreciază acest serviciu. Ne-am gândit la o modalitate de diversificare, nu știu în ce măsură se poate finaliza în cadrul financiar actual.

Dorin COJOCARU – Președintele Asociației Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL):

Încă e o mare confuzie la nivel instituțional. Programul lapte în școli: fonduri europene, rol educativ, impact social și economic. Dar nu am auzit discuție legată de auditul Comisiei Europene din 2019. Probleme: să intrăm în parteneriat cu alte proiecte. Am observat în discuțiile instituționale că nu se cunoaște regulamentul acestui program

Problema comună: lipsa de logistică. Primăriile nu finanțează școlile să aibă o bază logistică, pentru condiții de depozitare.

Trebuie să fim foarte atenți ce înseamnă masă caldă: nu produse reîncălzite la microunde

Iași: au fost licitații județene. Apoi s-a trecut la nivel de UAT. Oare de ce județul vrea să devină la formula inițială?

Se confundă această educație pentru a dezvolta consumul de lapte în societate, nu doar în școli, cu o nutriție echilibrată. Dar acești bani au fost dați pentru încurajarea consumului de lapte ca aliment complet.

Trebuie să găsim formule să le oferim copiilor în condiții bune: într-o sală de mese, după masă caldă…

Există fonduri pentru monitorizarea acestui program? Se pare că din acest an, nu.

Primim 17 milioane de euro de la UE, primim bani de la buget, banii intră în circuitul comercial dar trebuie să crească nivelul de conștientizare a importanței laptelui

Eugen ILEA – Președinte pentru București al Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți – Învățământ Preuniversitar (FNAP-IP):

Am uitat pentru ce a fost implementat programul Laptele și cornul: l-am transformat numai în program social. A ajuns să fie un program perimat, care nu mai produce interes, pentru că a ajuns să funcționeze doar ca program social.

O componentă educațională ar fi binevenită.

Intervenție Dorin Cojocaru: Din lipsa infrastructurii logistice, se merge pe anumite produse. Au existat discuții despre calitatea unui produs, dar au fost cauzate de aceste lipsuri. Se respectă însă standarde, regulile privind produsele sunt stabilite de UE, nu se livrează orice. E nevoie de întărirea componentei educative. Ar trebui să trecem la alt nivel al educației sociale.

Silviu MORCAN – Președintele Consiliului Național al Elevilor (CNE):

Programul nu e în varianta lui optimă în momentul de față, e o risipă a produselor lactate și a cornului

Masa caldă: mi se pare că sunt complementare și nu se substituie

Cea mai mare problemă e problema echității. Sunt zeci de școli care refuză să primească, dar sunt altele unde nu doar sunt bine primite, dar sunt folosite pentru acoperirea unor necesități de subzistență pentru unele familii

Nu se ia în considerare infrastructura din școli. E nevoie de infrastructură

Îmi doresc să fie extins programul în zonele unde e cu adevărat nevoie. Sunt niște cutume toxice pentru acest program care pot fi rezolvate foarte ușor

Mihail DUMITRU – Director General Adjunct, DG AGRI, Comisia Europeană:

În România, unul din doi copii sunt înscriși în acest program. România a utilizat 100% aceste fonduri europene

Intervenție Dorin Cojocaru: Eu cred că împreună cu Ministerul Agriculturii putem să optimizăm acest program, să evităm și risipa, să realizăm și componenta alimentară. Eu stau la dispoziție oricând pentru orice colaborare.

Mihai Dumitru: Știm că e un program complex și dificil pentru că implică foarte mulți actori. Contează foarte mult cum se implică și școala. Dorim reducerea birocrației și simplificare. E nevoie de colaborare foarte strânsă.

Dorin Cojocaru – concluzii:

E mult de lucru, mai ales pentru a lucra în echipă și a crea parteneriate cu mai multe ministere

Pentru educație trebuie, de asemenea, parteneriate

Se pot rezolva multe probleme în ceea ce privește educația, mai ales că există fondurile europene

Noi suntem deschiși către ME

E nevoie de mai multă prezență din partea administrației regionale

_______________________

Odată cu începerea școlii în format fizic, pentru cei mai mulți dintre elevi, este momentul să încercăm să găsim răspunsuri pentru întrebări precum:

  • Ce măsuri pot fi luate pentru a garanta funcționalitatea programelor alimentare în școli, indiferent de circumstanțe? 
  • În contextul în care Uniunea Europeană susține financiar distribuția de lapte către elevi, ar putea creșterea porțiilor de lapte alocate săptămânal să reprezinte o măsură concretă pentru stimularea participării școlare? 
  • Poate fi Programul pentru școli adaptat nevoilor copiilor de astăzi, la aproape 20 de ani de implementare continuă?

Alături de guvernanți, administrațiile publice locale, producătorii locali și Comisia Europeană sunt parte din ecosistemul care trebuie pus în mișcare pentru ca produsele să ajungă în școli, la beneficiarii programelor alimentare. 

  • Ce putem învăța din experiența celor 20 de ani de implementare? 
  • Care sunt modelele de bună practică și ce am putea îmbunătăți?

Pentru răspunsuri și un „roadmap” al acestui program Asociația Patronală Română din Industria Laptelui (APRIL), cu sprijinul Point Public Affairs, alături de partenerul media Edupedu.ro organizează azi, 12 octombrie, de la ora 15:00, dezbaterea LIVE online Lapte și Carte, care poate fi urmărită pe YouTube sau pagina de Facebook a Edupedu.ro: 

Învitații sunt:

Vasile DÎNCU – Vicepreședinte, Senatul României

Mihail DUMITRU – Director General Adjunct, DG AGRI, Comisia Europeană

Monica ANISIE, Președintele Comisiei pentru învățământ din Senat 

Aurel SIMION – Secretar de stat, Ministerul Agriculturii

SZABÓ Ödön, Vicepreședintele Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților

Annamaria BOGYA, Secretar de stat în cadrul aparatului de lucru al Viceprim-ministrului Kelemen Hunor

Radu SZEKELY, Consilier al ministrului educației

Adrian Ionuț GÂDEA – Președintele Consiliului Județean Teleorman

Eugen ILEA, Președinte pentru București al Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți – Învățământ Preuniversitar (FNAP-IP) 

Silviu MORCAN, Președintele Consiliului Național al Elevilor (CNE)

Dorin COJOCARU, Președintele Asociației Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL)

Dragoș COSTACHE – Director dezvoltare, SIMULTAN SRL

De ce este important? 

Pentru copiii care provin din medii dezavantajate, gratuitatea sistemului de învățământ nu este suficientă pentru ca aceștia să beneficieze de un context favorabil dezvoltării de noi aptitudini, deprinderi sănătoase sau din punct de vedere educațional. În aceste cazuri, măsurile pentru stimularea participării școlare și reducerea abandonului școlar trebuie să vină însoțite de pachete care să combine atât componenta socială, cât și cea educațională. 

Programul a fost gândit la nivel european și planificat și prezentat de autoritățile din România drept unul uniform, indiferent de mediul în care este școala, din care provin elevii sau de gradul de bunăstare al acestora. Ar trebui să fie un program universal, pentru toți elevii, la fel ca alocația pentru copii, dacă ar fi să facem o analogie.  

Principalul scop al Schemei europene Lapte în școli este acela de a încuraja alimentația sănătoasă la copii. Mai exact, dacă un copil consumă zilnic lapte la școală, sub forma unei gustări, aceasta îi va asigura și energie și hrană echilibrată, înlocuind foarte probabil o gustare hipercalorică și hipoglucidică; în plus, va contribui la formarea unor obiceiuri sănătoase de consum care sunt valoroase pentru viitorul adolescent și apoi adult, ca parte din prevenția afecțiunilor metabolice (excesul ponderal și obezitatea, diabetul), dar și a altor afecțiuni, precum cele cardiovasculare.

Un al doilea obiectiv al Schemei europene este susținerea producătorilor (fermierilor) și procesatorilor de lapte, motiv pentru care măsura și este parte a Politicii Agricole Comune și gestionată de DIGI AGRI.

Un program esențial pentru școală, pentru sănătate, pentru viitorii tineri și adulți care acum, în clase alături de colegii și profesorii lor, își formează valorile pe care-și clădesc viața și deciziile viitoare. Gândit ca o încurajare a vieții sănătoase, susținut cu zeci de milioane de euro, fonduri comunitare, an de an, răspândit la nivelul tuturor statelor europene, Programul Laptele în școli are nevoie de o evaluare obiectivă după 20 de ani de funcționare, într-un moment în care copiii au nevoie și mai tare de repere sănătoase. Îmbunătățirea și adaptarea la nevoile copiilor din prezent sunt obiective necesare pentru potențialul Programului Lapte în școli.

Organizatorul acestei dezbateri online este Asociația Patronală Română din Industria Laptelui (APRIL), cu sprijinul Point Public Affairs.


1 comentariu
  1. Cum ar fi ca cei care ne conduc să mănânce zilnic ceea ce primesc elevii de la școală: corn, biscuiți, apă albă, apă albă cu mâzgă la pahar și măr. Cu mizeriile astea vreți să atrageți copii la școală? Pe astea nu le mănâncă nici maidanezii. Când faceți comparație cu alte țări, comparați tot nu doar ce vă convine vouă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Prioritățile bizare ale Guvernului PSD: Masa caldă în școli ajunge la aprobare la 2 luni de la începutul școlii, tot prin OUG și tot în doar 50 de școli

Proiectul Masă caldă în școli găsește guvernul nepregătit, chiar și în al treilea an de derulare: el va fi implementat tot prin Ordonanță de Urgență, la 2 luni de la…
Vezi articolul